957 matches
-
NEAGU, Gheorghe I. (22.X.1904, Călărașii Vechi, j. Călărași - 29.XI.1983, București), etnolog. Este fiul Leancăi și al lui Ion Neagu, țărani. Urmează liceul la Călărași și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926-1929). Între 1927 și 1930 este și funcționar în Ministerul Educației Naționale, după care lucrează ca profesor
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
tradițiilor, N. înțelege tradiția într-o accepțiune pe care nu o restrânge la creațiile populare, el fiind interesat și de tradiția creștină a românilor, de cartea de cult, pentru a cărei studiere și conservare pledează în Cărți mucezite (1938). Ca etnolog, s-a raliat încă de la început celor care au aplicat principiile formulate de Ovid Densusianu în Folclorul. Cum trebuie înțeles (1910). Astfel, în Antologia Bărăganului (1935) include douăsprezece convorbiri cu țărani din Ialomița. Culegerea Colinde din Ialomița (1946) a fost
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947, 288-289; Bârlea, Ist. folc., 547-549; Datcu, Dicț. etnolog., II, 104-105; Argentin St. Porumbeanu, Personalități roșiorene, I, Alexandria, 2002, 109-111; Iordan Datcu, Gheorghe I. Neagu, etnolog, București, 2003. I.D.
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947, 288-289; Bârlea, Ist. folc., 547-549; Datcu, Dicț. etnolog., II, 104-105; Argentin St. Porumbeanu, Personalități roșiorene, I, Alexandria, 2002, 109-111; Iordan Datcu, Gheorghe I. Neagu, etnolog, București, 2003. I.D.
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România ilustrată”, 1901, 2; Candidații noștri. Din viața și activitatea d-lui Cristu Negoescu, Ploiești, 1911; Predescu, Encicl., 590; Dicț. lit. 1900, 615-616; Datcu, Dicț. etnolog., II, 105-106. L.Bd.
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai Coman, Sub semnul esențialității, CNT, 1987, 23 octombrie; Iordan Datcu, Cu Ovidiu Papadima prin „culisele” istoriei literare, JL, 1990, 16-18, 20, 22; Dorina Grăsoiu, Viața cărților lui Ovidiu Papadima, RITL, 1992, 1-2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 139-141; Dicț. esențial, 610-612. I.D.
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
Dascălul [Petre Olariu], Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 4-6; Predescu, Encicl., 650-651; Valeriu Ciobanu, Doi nuveliști ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko, RITL, 1955; Tatiana Nicolescu, Tolstoi și literatura română, București, 1963, 50; Dicț. lit. 1900, 675; Datcu, Dicț. etnolog., II, 151-152; Dicț. scriit. rom, III, 691-692. C.Bz.
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
Brașovului, anchetele sale au fost extinse treptat până în Țara Hațegului. Insistând, deopotrivă, asupra jocurilor de petrecere, obiceiurilor la sărbători și a celor rituale, asupra îndeletnicirilor tradiționale, subliniind valoarea artistică a folclorului literar prin analize de texte, P. se dovedește un etnolog aplicat. Studiază Jocurile de petrecere (1888) și observă că unele dintre ele, mai ales cele de copii, își au originea în vechi practici magice ale grupurilor de vârstă matură. Mai amplu concepute, lucrările referitoare la „juni” - Sărbătoarea junilor la Paști
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
cântece consemnate de la românii din Șchei. Studiile de etnografie ale lui P., în care se ocupă de industria casnică în Șcheii Brașovului, portul din Țara Hațegului și păstoritul din Săliște, Săcele, Covasna și din Dobrogea au fost, parțial, valorificate ulterior. Etnologul a lăsat una dintre cele mai vechi descrieri ale stânei din sud-estul Transilvaniei, precum și numeroase date în legătură cu obiceiurile și credințele păstorilor. Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea descrierilor cu schițe și desene, ca și prin notarea fonetică a materialelor culese
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
37-40; Ioan Stanomir, „Mythos & Logos”, LCF, 1997, 29; Victor Neumann, Studii de antropologie culturală, RL, 1997, 35; Andrei Cornea, Asemănarea prin diferențe, „22”, 1998, 5; Alexandru Paleologu, O carte de antropologie culturală și politică, „Sfera politicii”, 1998, 62; Datcu, Dicț. etnolog., II, 124-125; Z. Ornea, Prejudecăți antisemite, RL, 2000, 33; V. Filip, De la diferența specifică la genul proxim sau Fericitele inadecvări ale lui Andrei Oișteanu, VTRA, 2000, 10-11; Sorin Antohi, „Imaginea evreului în cultura română”, „22”, 2001, 21; Dicț. scriit. rom
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
T, 1987, 6; Liviu Malița, Lirica populară în actualitate, AAF, 1991; Maria Cuceu, „Structurile retorice ale liricii orale românești”, AAF, 1991; George Mirea, „Folclor și literatură cultă”, LL, 1994; Iordan Datcu, „Folclor și literatură cultă”, L, 1995, 4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 126-127. I.D.
OLTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]
-
leacuri și plante de leac cunoscute de țărănimea română, București, 2001; Artur Gorovei, Ouăle de Paști, București, 2001; Traian Gherman, Meteorologia populară, București, 2002; Ioan Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Constantinescu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Ecaterina Căpățână, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Filologie rusă”, 1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III, 115-117; Nicolae Constantinescu, Calendare și sărbători, ALA, 2001, 578. I.D.
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, passim; Bârlea, Ist. folc., 332-335; Dicț. lit. 1900, 629; [Elena Niculiță-Voronca], în Siretul - vatră de istorie și cultură românească, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1994, 282-291, 292-296; Datcu, Dicț. etnolog., II, 115-116; Dicț. scriit. rom., III, 469-471. I.D.
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
Mărturia lui Cornel Drăgoi, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1993 (în colaborare cu Theodor Nițu); Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. Ciaușanu, București, 2000 (în colaborare cu Carmen Huluță); Versuri din flori, București, 2000. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., III, 113; Luminița Marcu, Irina Nicolau, scriitoarea, RL, 2002, 7; Otilia Hedeșan, Irina, O, 2002, 8; Șerban Anghelescu, Anca Manolescu, Ecaterina Șafarica, Mihaela Șchiopu, Recviem în petice, „Dilema”, 2002, 535; Marie-France Ionescu, Radu Bercea, Șerban Anghelescu, In memoriam. Irina Nicolau
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
Cântece bătrânești”, RITL, 1977, 4; Silvia Ciubotaru, „Basme populare românești”, ALIL, t. XXIX, 1983-1984; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1987, 465-466; Elena Hlinca-Drăgan, „Balade populare românești”, AAF, 1987, 466-468; Nicolae Bellu, Biblioteca din folclor, R, 1991, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 116-117; Firan, Profiluri, II, 121-122. I.D.
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; I. C. Chițimia, Preocupările pentru folclor ale lui G. T. Niculescu-Varone (1884-1984), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1984, 100-102; Datcu, Dicț. etnolog., II, 113-115. I.D.
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
studiul Considerații asupra baladei „Costea Ciobanul”. A colaborat la „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața nouă”, „Dacoromania”, „Manuscriptum”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”. A fost căsătorită cu etnologul Radu Niculescu. În 1979 N. publică antologia Cele trei rodii aurite, iar în 1996, tot o antologie de folclor, A fost de unde n-a fost, însoțită de un amplu studiu introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
n-a fost”, „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde” (Viena), 1996; Al. Săndulescu, Basmul popular românesc, RL, 1997, 13; Roxana Sorescu, De-ar fi să fie..., LCF, 1997, 14; Nicolae Constantinescu, „A fost de unde n-a fost”, LL, 1997, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 117-118. Al.S.
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
NICULESCU, Radu (1.I.1938, București - 9.XII.1987, București), etnolog și eseist. A urmat în capitală școala primară și liceul, pe care l-a absolvit în 1954. În perioada studiilor la Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1954-1959) s-a specializat în domeniul limbilor și literaturilor romanice, acumulând o temeinică
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
din ciclurile calendaristice și familiale și Istoria socială a zonei Năsăud, care urmau să fie integrate în monografia acestei zone folclorice. Aceeași soartă a avut-o și monografia consacrată baladei Pintea Viteazul. Chiar dacă unele cercetări nu au putut fi finalizate, etnologul a izbutit totuși să se impună, investigând cultura populară românească cu mijloace de pregnantă modernitate. Mai multe studii publicate în reviste de specialitate, precum și câteva prefețe, împreună cu alte texte inedite au fost reunite în volumul postum Folclorul. Sens, valoare (1991
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
cultura populară românească cu mijloace de pregnantă modernitate. Mai multe studii publicate în reviste de specialitate, precum și câteva prefețe, împreună cu alte texte inedite au fost reunite în volumul postum Folclorul. Sens, valoare (1991), care oferă o imagine concludentă a activității etnologului. Stăpânind solide cunoștințe de filosofie și logică, de sociologie și psihologie, înzestrat cu simț estetic, abordând investigația cu tehnici tradiționale ori proprii structuralismului și semioticii, N. se dovedește adeptul demersului analitic interdisciplinar. Îl preocupă definirea conceptului de folclor și a
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
LCF, 1992, 3; Cătălina Velculescu, „Folclorul. Sens, valoare”, RITL, 1992, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Tensiunea argumentului, JL, 1992, 9-12; Nicolae Mecu, Un exemplar spirit critic, VR, 1993, 1; Ion Taloș, Die Folklore. Bedeutung, Wert, „Fabula” (Berlin-New York), 1992, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 112-113. T.V.
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia, unde unii ,,etnologi” cred că ,,nimeni nu-i poate cunoaște mai bine pe sloveni decât ei Înșiși” (cf. R. Muršič). Această stare de lucruri menține, Între altele, o dependență a disciplinei de resursele materiale occidentale acordate de instituții precum Open Society Fundation sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]