479 matches
-
astfel stau lucrurile în ce privește formula ei de abordare. Taifasurile despre muzica țigănească" se așează pe o tradiție solidă și pe deasupra prestigioasă, dacă ne gândim că inițiatorul ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu, anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu, anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile numeroase și de ținută (volumul Taraful și acompaniamenul armonic în muzica de
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
teoretic al noii sale cărți, cercetătoarea face la un moment dat precizarea binevenită: în carte va fi vorba numai despre "muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile" pe care Speranța Rădulescu împreună cu un grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone ale țării " se
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
A readus satul și cîmpul în poezie scriind una dintre cele mai „naturiste” opere poetice din literatura noastră: un sat privit din pridvorul conacului, sat încărcat de patriarhalitate arhaică, atemporală. Nu va fi satul mitic al lui Blaga, fără atașe etnologice concrete, ci un sat istoric precis localizat, la Florica ori Miorcani, locuri pe care poetul le-a urcat apoi în legendă. Ca senior al domeniului de la Florica, Pillat sfidează moda poetică a timpului (lirismul indiscret, modernismul ofensiv, avangardismul) și detaliază
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
cea a lui Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român. Revăzut într-un astfel de context putem realiza și valoarea documentară a filmului, însă ceea ce este numaidecât minunat cu acest film, care nu intenționează să fie un film etnologic, stă în capacitatea regizorului de a evoca o întreagă lume, o lume în curs de dispariție văzută prin ochii celor doi bunici, lumea satului de altădată. O lume armonioasă, unde suferința și bucuria își au rostul lor și asigură echilibrul
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
regală, constată autoarea, e cea a dorului. Chiar dacă neglijat, subiectul nu este totuși unul nou - Noica afirma înrudirea, într-un anume sens, dintre urît și dor, ambele cuvinte intraductibile. Absolut noi, niciodată încercate în literatura românească de specialitate antropologică și etnologică, sînt în-să instrumentele pe care cartea de față le folosește în analiza urîtului. Fără a fi deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
și au adoptat o soluție veche, dar sigură: au construit o arcă. Aici apare însă o întrebare de o zguduitoare legitimitate: ce urcă pe arcă? Și a urcat, sub forma textului, aproape orice: scrisori, fragmente de jurnale, fișe de observație etnologică, nenumărate și felurite liste de obiecte, epitafuri, o predică de înmormântare, texte despre crîșme, despre comori, bilete, transcrieri ale inscripțiilor de pe băncile unui liceu, și multe altele. O dezordine greu de stăpînit. Ce a rezultat e o arhivă a memoriei
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
problemă a baladei Miorița, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de analiză a relației dintre mit și literatura îl găsim într-un triptic ilustrativ în care "zburătorul" este privit succesiv că mit erotic, motiv folcloric și motiv literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
românesc), atrăgând în cercul ei spirite cultivate, cu origini urbane și un nivel de educație artistică foarte înalt: Sabin Drăgoi, Mihail Vulpescu ș.a. Din acest motiv, restituirea operată cu atâta acribie de Constantin Eretescu reprezintă o contribuție prețioasă pentru cercetarea etnologică și antropologică a secolului al XX-lea românesc. Sistematizarea colecției de discuri aflate la Paris se vrea, bănuiesc, și un îndemn la copierea și aducerea ei în România.
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
Veche a găzduit în două numere (nr. 31 și 32) articolele contrariate ale angajaților și foștilor angajați. Pentru că, între timp, a început să plouă cu demisii. Primele care au plecat au fost Ioana Popescu, cea care conducea Direcția de cercetare etnologică, și Anca Manolescu, editorul excelentei reviste de antropologie Martor. A urmat Lila Passima și, se pare, cam toți care au participat la această revoltă se află acum sub spectrul demiterii. Scriitorul și antropologul Sorin Stoica, cel care a scris în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
vi-l propun astăzi, însoțit de subtitlul lămuritor File din istoria orală a unui sat, vorbește despre o experiență personală de cercetare. Inedită prin formulă, cartea s-a născut din impulsul subiectiv de a uita de vechile canoane ale studiului etnologic de teren, în favoarea notației libere. Autoarea, Narcisa Alexandra Știucă, cercetător la Centrul Național de Conservare a Culturii Populare, sosește, în vara anului 2000, la Fundătura, un sat de pe valea Zeletinului, pierdut printre colinele județului Bacău. Descoperă aici cîțiva oameni interesanți
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
cîteva în anii din urmă. Există însă tot timpul în subtextul transcrierii un discurs abstract despre funcția și rostul memoriei individuale într-o comunitate mică, numai aparent închisă, și care transformă cartea într-o meditație deschisă pe tema elaborării documentului etnologic. E un discurs bine camuflat în text, greu accesibil unui cititor deloc în temă cu dilemele teoretice ale cercetării de teren, căruia cartea, sînt convins, i se va înfățișa la fel de interesantă. Patru sînt personajele cărții. Moș Gheorghe Adam, fost notar
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
demersul propus de Locul călătorului e unul de hermeneutică religioasă, de decriptare a semnificaților spațiale, a topologiei construite în Răsăritul ortodox, dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de discurs la altul
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
bizuit pe un "recurs pozitivist". Dar însuși Claude-Levy Strauss nu șovăia a-i preciza insuficiențele: "Cercetările de structură nu revendică un domeniu propriu printre faptele societății; ele constituie mai curînd o metodă susceptibilă de a fi aplicată la diverse probleme etnologice, iar ele se înrudesc cu formele de analiză structurală în uz în domenii diferite". Spre a trage următoarea concluzie: "Structuralismul sănătos practicat nu aduce un mesaj, nu deține cheia cu care se pot deschide toate broaștele, nu are pretenția de
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
va încheia cu decernarea diplomelor câștigătorilor Festivalului de poezie Nichita Stănescu. I. S. Distincție pentru Muzeul Banatului l Acordată la Muzeul Național de Artă București Muzeul Național de Artă din București găzduiește festivitatea de decernare a premiilor în domeniul muzeografiei etnologice, festivitate la care a fost invitată să participe și o delegație a Muzeului Banatului Timișoara, instituție distinsă cu premiul „Romulus Vuia“ cu acest prilej. Premiul a fost înmânat delegației timișorene, vineri 29 martie. Dinstincția s-a acordat pentru expoziția internațională
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
și premiat) spectacol la Brăila, cu piesa „Drept ca o linie“, de Luis Alfaro, Radu Apostol montează la Timișoara piesa „Autobahn“ de Neil LaBute, spectacol a cărui premieră va avea loc în 27 martie. Spectacol și CD l Și cercetări etnologice Pentru Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, luna martie se arată a fi plină de... energiile primăverii, împărțite între spectacole folclorice, înregistrări de albume audio și cercetarea etnologică. „Anul acesta, Ansamblul «Banatul» va sărbători ziua de 8 martie
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
loc în 27 martie. Spectacol și CD l Și cercetări etnologice Pentru Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, luna martie se arată a fi plină de... energiile primăverii, împărțite între spectacole folclorice, înregistrări de albume audio și cercetarea etnologică. „Anul acesta, Ansamblul «Banatul» va sărbători ziua de 8 martie mai repede, în 7, cu un spectacol folcloric ce va avea loc în aceeași sală festivă, începând de la ora 18,00. Intitulat «Măicuței mele...», el va cuprinde recitaluri ale soliștilor
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
urmează, pe de o parte, linia istorică obișnuită, clasică, iar pe de altă parte, linia istoriei mentalităților. O alăturare și o alternanță de discursuri care însă nu-i reușește întotdeauna autorului. Cartea poate fi descrisă ca o istorie cu miez etnologic. „Mod marginal de cunoaștere“, spunea despre etnologie Levi-Strauss și formula poate fi înțeleasă, cu această carte, în dublu sens. Există în volum o istorie cronologică a mahalalelor, ceva mai seacă, dar și documente de istorie măruntă, povești ale oamenilor neînsemnați
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
merită atenție sporită. Analiza e una convingătoare, ce îmbină farmecul arhaic al culturii tradiționale cu o pătrunzătoare înțelegere a teoriilor antropologice asupra sacrului. E interesant studiul Narcisei Alexandra Știucă prin felul în care autoarea reușește să îmbine observația și analiza etnologică cu cea antropologică. O reușită a lucrării, pentru că în acest fel subiectul abordat e pus în lumină dintr-o perspectivă proaspătă, ce aliază interpretări mai vechi cu analize recente și în principiu nu foarte cunoscute la noi ale unor subiecte
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
-l amenința, pentru că legea naturii trebuia să excludă categoric posibilitatea unui concept de existență bazat pe naționalismul romantic și irațional. Oricum, Honda nu se agăța neapărat de dreptul istoric influențat de romantismul secolului al XIX-lea, și nici de școala etnologică. Japonia Erei Meiji a avut cu adevărat nevoie de un drept naționalist născut din curentul istoric. Însă pe Honda îl interesa altceva. El voise în primul rând să izoleze principiul esențial de orice lege, un principiu pe care-l simțea
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
sesizabil pentru o persoană cît de cît familiriazată cu lumea rurală că vestimentația, muzica, romanța-tango în genul Christian Vasile, Jean Moscopol sau Zavaidoc etc. pe care o ascultă sătenii și uneori chiar limbajul personajelor nu corespunde cu o realitate recuperabilă etnologic, în litera documentarului. Însă, depeizarea acestei lumi se face în contul parabolei pe care vrea s-o creeze regizorul care pendulează între barocul afin perspectivei teatrale pe care o asumă și exitențialismul situației dramatice ca situație limită și un fel
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
două etape: județeană și națională. La etapa județeană nu există restricții privind numărul de echipaje participante, un echipaj fiind format din trei elevi, care pot fi și din clase diferite. Cele trei secțiuni ale concursului sunt: studiu privind particularități etnografice/etnologice și lingvistice locale; studiu privind mentalități culturale și cercetare sociologică; monografii istorice locale. Proba teoretică, un portofoliu care cuprinde prezentarea scrisă a temei respective din perspectiva teoretică, cu evidențierea aspectelor de interculturalitate, va fi de maxim 10 pagini, însoțite de
Agenda2004-46-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283056_a_284385]
-
casă, cu brezărău, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși cu barburi și cămăși încrețite la gât... de la 12.00 și de la 16.00 - ateliere de creativitate pentru copii 18.00 - Sânzienele și miezul verii, o scurtă cuvântare etnologică susținută de Paul Drogeanu, etnolog 19.00 - concert unplugged Maria Răducanu - voce și chitară 20.00 - lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca 20.30 - recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
trecere în canonul world literature. David Damrosch, recent invitat la Literele bucureștene pentru a fi distins cu titlul de Doctor Honoris Causa, vorbește, în cartea care l-a consacrat (What is world literature?, Princeton, 2003), despre Barthes din unghi strict etnologic, ca despre criticul atașat de o tradiție culturală omogenă, cea franceză. Constatarea devine reproș în cazul altor cărți scrise în engleză despre Roland Barthes. Cititorul mondializat trebuie să convină cîteva lucuri: faptul că acest „stil” a fost asimilat și prelucrat
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
construitul unui avion; pornești de la plan și trudești pân’ la... gata de zbor. Iar filmele lui Victor Popa se înalță și atrag premii. Peretele cu diplome „Originea și obiceiurile carașovenilor“ a câștigat, în ’98, Diploma de onoare FESTO (Festivalul Filmelor Etnologice) și Premiul Academiei la Belgrad, iar mai apoi, la Poznan, la Festivalul European al Filmului Etnologic și Antropologic, Premiul special pentru imagine și scenariu. Tot în ’98, „Castelul Corvineștilor“ cucerea Premiul I și Premiul de excelență pentru imagine oferit de
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]