478 matches
-
pe ici pe colo, nu le-am acordat ascultare. Am primit mult ajutor din partea unor colaboratori ai Arhivelor Naționale Ungare, ai Colecției Ráday din Eparhia Reformată a Dunării de Jos, ai Arhivelor de Istorie ale Serviciilor Siguranței Statului, ai Arhivei Etnologice a Muzeului de Etnografie, precum și ai arhivelor de la Colecția de Manuscrise a Bibliotecii Naționale Széchenyi. Sunt foarte recunoscător fiecărui colaborator din aceste instituții. Aduc deosebite mulțumiri lui Dippold Péter (Biblioteca Széchenyi), lui Granasztói Péter (Muzeul de Etnografie) și lui Gyarmati
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sau să fac sesizabil cotidianul din epocă. Cercetările medicale ale doctorului Molnár Vilmos din Nimigea de jos (Magyarnemegye) (603. 2) au alcătuit un întreg lanț de studii și s-au completat perfect cu manuscrisele Molnár păstrate în Banca de Date Etnologice ale Muzeului de Etnografie și Folclor despre cultura igienei și sănătății publice a comunelor Bogdand (Bogdánd) (EA 24222) și Mișca (Micske) (E A 4647). Cutia cu materiale, predate secției manucrise a Bibliotecii Ráday de către Farkas László, conferențiarul pentru învățământul public
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
urcăm apoi din treaptă în treaptă, intru cât ne vor permite mijloacele, până la punctul cel mai îndepărtat al anticității, constatând pretutindeni după putință, în întregul unei familie linguistice, iar nu într-un singur segment, cele două atributuri fundamentale ale dialectelor etnologice: ne-ntrerupta continuitate dialectala și circulațiunea" (Hașdeu, 1881/1984, p. 110). Desigur, "lingvistică integrală coșeriană" reprezintă o teorie mult mai complexă, dar ideea susținută de Hașdeu se înscrie și ea pe una dintre liniile de forță ale acestui integralism, dacă luăm
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai întâi o privire asupra concepției "etnolingvistice" a lui Coșeriu, după care ne putem întoarce la studiul lui Hașdeu. (a) În lucrarea La socioy la etnolingüística. Sus fundamentos y sus tareas (1981), Coșeriu definește etnolingvistica (văzută că disciplină lingvistică, nu etnologica sau etnografica) drept "studiul varietății și variației limbajului în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum într-un mod fragmentar și, am
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a gîndi prin analogie, ceea ce este o formă de metaforă, cea de-a patra (id est: proporțională), la Aristotel. După cum aceiași termeni blagieni se prevalează de simbol, metaforă și mit, dînd gîndirii filosofului o substanță mitic-simbolică (mitul nu în sens etnologic, ci ca formă de cunoaștere). Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de gen și aspiră spre un parteneriat de gen atât în mediul privat cât și în mediul public. Din America, țara ei se vede și se afirmă dureros ca una de secol XIX. Sau una în care poți întâlni curiozități etnologice și antropologice: România e locul unde regizori americani aleg să filmeze pentru că aici natura e rareori scrijelită de dinții civilizației. Sau locul unde vrăjitoarele sunt vizibile, un loc exotic cu înapoiați, s-ar vedea. Nici din Europa, România nu se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fi deci studiat? dec�ț �n ea �ns??i, deoarece scap? evolu?ionismului istoric (1927-1935]. �n opozi?ie cu acest demers esen?ialmente filosofic, Thurnwald dezvolt? tradi?ia comparatist? inaugurat? de c?tre M. Weber, exploat�nd largă să cultur? etnologic? (1932-1935). Dar, �n acest domeniu, lucr?rile cele mai semnificative s�nt cele ale unor cercet?tori care nu vor da �ntreaga lor m?sur? dec�ț �n perioadă urm?toare. Astfel, întreprinderea austriacului Alfred Schutz (1932) este f?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte complex și în același timp hotărî-tor, căci presupune nu numai o contribuție la formarea unor noi idiomuri, ci și realizarea unor profiluri culturale și etnice. Ca atare, în scindarea limbii-bază, factorul etnologic reprezentat de substrat are importanța cea mai mare, căci, fiind preluată de o altă populație (sau de un alt grup de populații), această limbă este adaptată la un nou mod de a pronunța și de a gîndi. Se manifestă în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fenomene nu exclud însă considerarea limbii vechi ca limbă-bază pentru cea modernă, deși neogreaca se vorbește pe un teritoriu pe care s-a vorbit în antichitate greaca veche, încît se poate observa că ea nu a cunoscut acțiunea substratului (factorului etnologic) în transformarea spre forma modernă. Într-un mod asemănător s-ar putea însă pune problema și în cazul spațiului originar al limbii latine din Peninsula Italică sau al zonelor în care se vorbesc limbi germanice și care coincid cu patria
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Din elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
privilegiat de comunicare a misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
veridicitate este susținută de operele populare culese recent, în numeroase zone geografice românești. Analiza stilistică va fi condusă în mod special pe texte înregistrate de folcloriștii preocupați de forma și stilul tradițional de interpretare, așa cum a impus-o dezvoltarea științei etnologice. În privința instrumentelor taxonomice, conside¬răm utile clasificarea Monicăi Brătulescu pentru colindele profane și cea a lui Al. Amzulescu pentru baladele fantastice. În cazul basmelor nu vom cita decât titlul cu care acestea au apărut în volum, dată fiind structura complexă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a culege creațiile populare, justificarea oferită implicând o pedeapsă drastică la nivelul existenței fizice. Dincolo de hybris-ul ce încalcă timpul magic se află nesocotirea puterilor ordonatoare ale cuvântului sacru, irosit astfel în lumea perisabilă. Rezultatul acestor perspective convergente ale analizei etnologice, mitologice, stilistice și poetice va fi revelarea unor mărci culturale ale simțirii românești, ordonate în arhetipuri. Pe acestea din urmă le modelează, conform interpretării lui Lucian Blaga, tiparele stilistice și acestea singularizează viziunea noastră tradițională în ansamblul percepției universale a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
studii, cu o tematică diversă generată de însăși bogăția și varietatea creației noastre populare. Toate poartă amprenta personalității autorului lor, îmbogățind substanțial literatura de specialitate din țara noastră: Istoria unui obicei. Plugușorul (Iași, Ed. Junimea, 1987), Românitatea de Sus. Repere etnologice (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2004), Un pol de contribuții etnografico-folcloristice privind realitățile vasluiene (Vaslui, 2005), Concert etnologic în cuvinte (Bacău, 2006). Concepțiile sale au fost exprimate în cele câteva sute de studii și articole publicate în reviste de profil din țară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
amprenta personalității autorului lor, îmbogățind substanțial literatura de specialitate din țara noastră: Istoria unui obicei. Plugușorul (Iași, Ed. Junimea, 1987), Românitatea de Sus. Repere etnologice (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2004), Un pol de contribuții etnografico-folcloristice privind realitățile vasluiene (Vaslui, 2005), Concert etnologic în cuvinte (Bacău, 2006). Concepțiile sale au fost exprimate în cele câteva sute de studii și articole publicate în reviste de profil din țară (Iași, Bacău, Brașov, Piatra Neamț, Botoșani, București, Tecuci, Focșani, Timișoara, Craiova, Sibiu, Suceava) și din străinătate (Germania
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
multe tipuri de demers ; ceea ce nu are ca rezultat un obiect eterogen, neînchegat, mă grăbesc să spun. Podul de flori, în particular, nu e un documentar în sensul propriu al termenului, nu e „reportaj”, nici „docu-dramă”, nici investigație antropologică (sau etnologică) prin film, nici Big Brother, deși are câte ceva din toate acestea. Ai putea să spui că această problemă a „definirii genului” este una academică ; dar eu cred că e o problemă practică și că setul multiplu de decizii pe care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
imaginea lui Pedro despre Juan” cu „imaginea lui Juan despre Pedro” (<endnote id="330"/>). Înlocuind cele două personaje ale parabolei cu evreul și românul, de exemplu, vom Înțelege cât de complexă și multietajată este ecuația imagologică. Am colecționat referiri folclorice, etnologice și iconografice, oricât de umile și de, aparent, neimportante, pentru ca - prin punerea lor Împreună, ca Într-un puzzle - să obțin o imagine cât mai nuanțată, mai completă și mai bine conturată atât a „evreului real”, cât și a celui „imaginar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
american. Cotidianul, 1 noiembrie 2002 Săpânța și cimitirul marin Nu știu prea bine să explic de ce Maramureșul e regiunea românească cea mai cunoscută în Occident. În orice caz, în Franța. Sigur, turismul, frumusețea așa-zis sălbatică a acestei regiuni, faima etnologică întreținută încă din timpul lui Ceaușescu, fotografii care s-au perindat pe meleagurile maramureșene, bisericile de lemn, veșmintele locuitorilor, toate astea au contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de un frumos viitor. Asta dă un anume optimism, însă nu e mai puțin prilejul unui aer protector din partea popoarelor vechi, ba chiar a unor pretenții de superioritate a cutărei nații foarte de curând imigrate. Nici datele istoriei, nici examenul etnologic nu confirmă tinerețea noastră. Noi suntem în fond geți, și geții reprezintă unul din cele mai vechi popoare autohtone ale Europei, contemporane cu grecii, cu celții, cu grupurile italice anterioare imperiului roman. Acest imperiu roman găsea aici un stat vechi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
luat în seamă, toți fiind izbiți de aspectul umoristic al operei. Naturalismul lui Caragiale e radical, cu preferința pentru patologie și sociologie, cu preocuparea de explicație și metode exacte. O făclie de Paști, nuvelă pretins psihologică, e mai mult fiziologică, etnologică, dintr-un câmp de relații depășind cu mult conștiința. Cum e cu putință ca slabul Leiba să facă teribila faptă a arderii mâinii lui Gheorghe? Explicația de ordin psihologic e frica, știindu-se că spaima are adesea efectele curajului. Dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din sat au demonstrat deja că, indiferent de gradul de modernizare (și Pogoneștiul este un sat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
filologică de abordare a religiei. Limbajul și sacrul ................... 39 II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor ............................................. 39 II.2. Religia și mitologia - boli ale limbajului? ............................................. 40 II.3. În căutarea limbii perfecte ..................................................... ................ 42 Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mode culturale, cărțile lor rămân de referință. Evident, temele cercetate de sociologii clasici se cer actualizate în baza unor analize și interpretări noi, actuale. Am încercat să evidențiez specificul cercetării sociologice a religiilor de către clasici prin raportare la interpretările antropologice, etnologice și filologice date fenomenului religios. Totuși, nucleul forte al cărții îl reprezintă marile religii ale lumii contemporane: iudaismul, creștinismul (cu principalele lui confesiuni), islamul, hinduismul, budismul, șintoismul etc. De ce? Pentru că există o „foame” permanentă a studenților pentru această temă. M-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
perfectă!) influențează prin practică un grup social, o comunitate sau o societate. Mai mult, din perspectivă sociologică, se analizează și construcția socială a unei limbi, mai ales în actualele lumi cosmopolite ale migrației internaționale. Capitolul III cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit una dintre temele clasice prezente în toată cercetarea științifică a religiilor este cea a formelor originare ale religiei. Animismul este una dintre acestea. Teoriile proanimiste susțineau însuflețirea deplină a întregului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]