924 matches
-
anihileze aceste separări, însă acest lucru nu se poate realiza decât cu condiția ca etnologii să reușească să se elibereze de obligația de a colecta semnele unei culturi populare. Dar, lăsând la o parte acest aspect, care ar fi aportul etnologiei la studiul fenomenelor legate de mutațiile industriale? În unul din numerele sale recente, revista Sciences humaines 91 face un bilanț al științelor organizării. Într-un mare tablel recapitulativ, sunt prezentate "teoriile și gânditorii"; un cadru minuscul, foarte semnificativ pentru poziția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
foarte semnificativ pentru poziția periferică și subordonată a disciplinei, prezintă "etnografia organizațiilor" în felul următor: "încă incipientă, ea pune accentul pe fenomenele simbolice (putere, teritoriu, cultură), ritualuri, interacțiuni cotidiene...". Celorlalte discipline le sunt atribuite ambițiile teoretice care le caracterizează efectiv; etnologiei îi este rezervată pe de o parte decriptarea simbolurilor, pe de alta, descrierea meticuloasă 92. În apelul la propuneri "Transformări ale muncii. Performanțe economice și statutul angajării" pe care Ministerul Educației Naționale, Cercetării și Tehnologiei l-a publicat în iunie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care nu-i revin decât firimiturile folclorului și tradiției, pe care are sarcina să le stocheze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
des utilizate ca afișaje vide de conținutul epistemic cu care le înzestraseră enunțătorii, utilizarea lor fiind prin urmare înțeleasă ca o tentativă de a conjura marginalizarea unei practici științifice. Exigența ca disciplina să reintegreze terenurile așa-zise "apropiate" alături de o etnologie exotică este de acum acceptată. Dar acest lucru se întâmplă frecvent: o simplă juxtapunere în care clivajul "apropiat" / "îndepărtat" se poate reproduce, eventual transformat într-o sciziune între diversele avataruri ale "modernului" și ale "tradiționalului". Se face astfel o economie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său inițial și se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cadrului de expresie a modelelor de piață (printre care evoluțiile de pe piața muncii) și a logicilor de spectacularizare care le constituie 96. În sfârșit, să revenim la ultimul aspect, care a fost deja evocat cu referire la întreprindere: persistența în etnologia contemporană a obiectului ritual, ca scenă ce se oferă descrierii etnografice, dar și ca grilă de interpretare putând fi ușor extinsă la contemporaneitate, de la instituțiile și ceremoniile politice la școli, de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie, trecând prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
orice conținut. Felul în care M. Segalen își prezintă viziunea despre dezbaterile dintre sociologi și etnologi în privința vânătorii este de-a dreptul simptomatic 97. Sociologii s-ar situa de partea evidențierii raporturilor de dominare între clase și fracțiuni de clasă; etnologii le-ar considera pe acestea din urmă secundare și s-ar preocupa de reunificarea socialului. Vânătoarea, privită prin prisma ritualului "contemporan" instituind diviziuni și convivialitate, ar interveni ca un creuzet al fuziunii dintre actorii ocupând poziții sociale diverse. Vânătoarea ar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sisteme de semnificații, și deci reduși la pasivitate. Se ajunge astfel la chestiunea esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului dialectic pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a dinamicilor schimbării sociale și a recompunerii raporturilor sociale în diferitele teritorii în care se înscrie? În ce raport se află ea cu modalitățile mutației economice în aceste spații geografice și sociale? La acest nivel se situează problematicile lucrărilor de etnologie. Aceste întrebări pe care și le poate pune un etnolog și analizele pe care le-ar putea produce el se referă în primul rând la ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt de a privi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sub forma separării, a rupturii ierarhice. Acestor ierarhii definite prin muncă li se adaugă o altă separare, organizată în funcție de origine, valurile succesive de migranți dând loc de facto unei ierarhii sociale și profesionale etnicizate. A întreprinde astăzi o anchetă de etnologie urbană și industrială în acest ansamblu, care era înainte un cartier minier, presupune ca punct de plecare și câmp de observație situația pe care o trăiesc actualmente diverșii actori. Chestiunea centrală constă în realitate în a înțelege cum se actualizează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
măsură primordială dacă ne amintim că sindicalismul minier a furnizat majoritatea militanților și aleșilor politici de la începutul secolului până foarte recent în unele locuri 103. În plan metodologic, ansamblul acestor chestiuni conduce la interogarea pertinenței modurilor de investigație testate de etnologie sau de sociologia urbană, luând ca unitate de anchetă un cartier. Un atare demers riscă de fapt să apară ca insuficient, în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
populare se dovedesc cu atât mai limpede a fi o capcană metodologică și teoretică cu cât categoriile sociale și profesionale se lovesc mai mult sau mai puțin brutal de contestarea fundamentelor pe care s-au constituit de-a lungul timpului. Etnologia, ca și celelalte discipline, este confruntată cu necesitatea de a-și adapta demersurile de investigare pentru a studia modalitățile schimbătoare de producere a statutelor, a pozițiilor sociale și a raporturilor ierarhice într-o conjunctură precisă, al cărei sens este permanent
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de locurile și categoriile sociale, alimentând noi forme de segregare, de relegare, de segmentare teritorială și socială, de etnicizare a raporturilor sociale. Sub mai multe aspecte, conjunctura prezentă solicită clarificări din partea etnologiei, într-un spirit de dialog și de complementaritate interdisciplinare. Un prim nivel este reprezentat de transformările țesutului economic: declinul anumitor activități, înflorirea unor sectoare noi, deplasarea și concentrarea întreprinderilor, restructurarea filierelor de activitate. Ele corespund, pe scurt, unei noi diviziuni
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
între ele. Avem, pe de o parte, emergența persoanei, cu statutul, rolul, poziția ei în grupul familial sau în clasele de vârstă, iar pe de altă parte, reglementarea relațiilor între persoane. Nu vom insista asupra acestor fenomene care țin de etnologie (dar care, în mare parte, i-au scăpat acesteia din cauza unei prea mari preocupări pentru sistematizare). Individul care se contopește cu personajul său este, înainte de toate, o mistificare: într-adevăr, singura miză posibilă în acest context de contacte directe este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
du don, Fayard, Paris. GRANOVETTER M., 1985 "Economic Action and the Social Structure: the Problem of Embeddedness", American Journal of Sociology, 91:3, 481-510. GUELTON T., 2000 Etude de la notion de réciprocité dans les échanges coopératifs, disertație de masterat în etnologie, Universitatea Lille 3. HARDT M. și NEGRI A., 2000 Empire, Exils, Paris. HERNANDEZ V., 2001 "La mondialisation dans la sphère académique", Histoire et anthropologie, 22, 195-212. HEUZE G. și SELIM M. (coord.), 1998 Politique et religion dans l'Asie du
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1985. 90 N. Gérôme, op. cit. 91 "Comprendre les organisations", nr. 20, martie-aprilie 1998. 92 De fapt, această prezentare ține mai degrabă de o neînțelegere între sociologi și etnologi. În Franța, etnologia nu și-a luat ca obiect de studiu organizația. Referința, dacă ar fi fost introdusă în acest dosar din Sciences humaines, ar fi trebuit să fie britanică (cf. S. Wright [ed.], Anthropology of Organizations, Routledge, Londra, 1994); demersul nu are
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
économique, Albin Michel, Paris, 2000. 114 A. Archimbaud, "Economie solidaire: sortir de l'expérimentation est possible", Mouvements, 9-10 (Penser à gauche), 2000, pp. 78-81. 115 T. Guelton, Etude de la notion de réciprocité dans les échanges coopératifs, lucrare de licență în etnologie, Universitatea Lille 3, oct. 2000. 116 B. Hours, L'idéologie humanitaire ou le spectacle de l'altérité perdue, L'Harmattan, Paris, 1998. 117 A se vedea de exemplu A. Bertho, La crise de la politique. Du désarroi militant à la politique
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
simt În piatră o forță,o prezență sacră. La orele de istoria religiilor poate fi prezentată maniera În care Eliade abordează istoria religiilor, fără tentă apologetică. Autorul consideră această disciplină una „totală”. În studiile sale, adăuga tangențele istoriei religiilor cu etnologia, antropologia, filosofia istoriei, lingvistica, literatura. În același timp, precizează Eliade În „Cuvântul Înainte” al Tratatului de istorie a religiilor, nu poți Împresura fenomenul religios de fiziologie, psihologie, sociologie, economie, lingvistică, arte. Făcând astfel, lăsăm să se scape „ce are unic
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de stresuri apar în testul Luscher deseori. Testul Luscher are numeroase implicații în educație, și formarea personalității în diagnosticul psihologic, psihiatric și medical al personalității în gerontologie în orientarea pre și maritală, în orientarea și selecția profesională a personalului, în etnologie , etc. În varianta prescurtată a testului din cele opt culori patru sunt considerate "culori fundamentale" sau "psihologie primare" ale testului Albastru întunecat (bleumarin), Verde albăstrui, Roșu-oranj și Galben strălucitor. Celelalte patru culori ale testului sunt considerate "culori auxiliare", violet (mixtură
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sociologie a calității artistice" ale cărei instrumente de măsură sunt "cunoștințele intelectuale". Acest autor trimite la toate cunoștințele mobilizate sau mobilizabile, precum și la experții însărcinați să le aplice (se gândește la principalele discipline universitare: istoria artei, economia culturii, filozofia artei, etnologia). El nu exclude publicul, promovat, în aceeași măsură ca și experții, la rangul de actor susceptibil să mobilizeze cunoștințe și să califice lucrurile. Trebuie, de asemenea, semnalate studiile lui Raymond Boudon, care, din anii 1990, dezvoltă o sociologie cognitivistă axată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
219, 230, 261, 265, 306. Estetic, 23, 32, 52, 56, 65, 75-76, 115, 120, 128, 133, 138-139, 142, 188, 196, 221, 228, 234, 246, 253-254, 256, 262, 275-276, 278, 284, 286, 295-296, 299, 301, 307. Etichetare, 289, 293. Etnicitate, 18. Etnologie, 50, 120, 269. Etnometodologie, 43-45, 283, 290, 303. Etos, 44, 184, 278. Excepție culturală, 20, 108, 218. Excludere, 72-73, 95, 115, 154, 301. Experimentare, 207, 217. Expert, 13, 50-51, 55, 57, 71, 191, 229, 234, 238, 246, 251, 256, 266
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
supra Propp, Greimas, Todorov) ni se pare esențial să se abordeze și dimensiunea verticală pragmatică a discursului narativ "scufundat" în contextul său de enunțare (distincția oral/scris; interacțiune face-to-face/vs/comunicare indirectă). Categorii critice Grile de analiză Antropologia structurală Semiotica Etnologia Sociocritica Folclorul Inițiatori Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
66 77 81 81 85 88 91 92 94 102 103 103 107 109 113 115 115 117 123 124 126 128 129 131 135 135 141 145 147 149 În aceeași colecție au mai apărut: Naționalismele europene, Paul Sabourin Etnologia Europei, Jean Cuisener În curs de apariție: Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand Format 1/16 (54 ( 84) • Bun de tipar: 1999 • Apărut: 1999 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele pot fi asociate de exemplu cu "instituționalizări" de tipul apariției revistei Zeitschrift fur Volkerpsychologie und Sprachwissenschaft, coordonată de Steinthal și Lazarus 10, sau de tipul înființării de către Bastian a Muzeului de Etnologie din Berlin 11. Deși formularea literară nu e cea de identitate, se poate spune că existența unei palete de concepte vehiculate de primele lucrări ale sociologiei, antropologiei sau psihologiei legitimează la rândul său sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
barbariei asiatice. Războiul mediatic antiromânesc era, în bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]