582 matches
-
și interlocutor, este interesant de urmărit și strategia adoptată în sensul orientării spre celălalt, care se poate realiza în trei moduri: argumentare logică (logos), tehnici care vizează emoționarea (patos) și ansamblul de semne care îi creează locutorului o imagine favorabilă (etos). Unele personaje soljenițiene manifestă predilecția de a face apel la rațiunea destinatarului, cum este Gleb Nerjin în grupul său de prieteni, alături de Dimitri Sologdin și Lev Rubin, discuțiile lor fiind adevărate dezbateri. Aceeași tendință manifestă și Oleg Kostoglotov care, în cadrul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
privind tipologiile ne va reproșa faptul de a fi stabilit o categorie "pe măsură" pentru a introduce fenomenul gaullist, ireductibil în realitatea europeană. Sperăm ca tabloul pe care-l vom prezenta să-i anuleze obiecțiunile. Fiecare din partidele prezentate exprimă etosul național propriu țării sale și toate prezintă caracteristicile principale arătate mai sus. Acest tablou cuprinde RPR-ul francez, Fine Gael din Irlanda, Partidul de Independență Islandez, Partidul Naționalist Maltez, Partidul Radical Democrat Elvețian și FPÖ austriac. În sînul familiei de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
acord social, ele constituie fundamentul acordului social. Datorită lor, membrii unei colectivități (o țară din Uniunea Europeană, spre exemplu) pot să trăiască împreună, să comunice, să se înțeleagă, să aibă o coeziune minimală. Aceste valori centrale corespund cu ceea ce se numește etosul unei civilizații sau spiritul unui popor. Să cităm, în mare, câteva valori ale Uniunii Europene: bunăstarea, dezvoltarea personală, progresul, inovația, liberta-tea, toleranța, proprietatea privată, știința, sănătatea, eficacitatea, educația, vacanțele.... Dacă aceste valori centrale sunt ferm înrădăcinate și durabile, ele pot
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este deja elaborată de o instanță culturală, religioasă sau politică. Achizițiile istorice sunt în urmă față de marile sisteme care anunță valorile (ca, de exemplu, creștinismul). Valorile devin fundamentale, transistorice atunci când intră în conștiința publică, atunci când și-au găsit locul în etosul unei civilizații. Apărarea valorilor În general, valorile universale sunt recunoscute verbal. Dar ele sunt adesea încălcate și nu există pretutindeni o autoritate învestită cu forța necesară pentru a face ca ele să fie respectate. Așa se întâmplă în relațiile internaționale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fi descrise numai ca primordiale. Atașamentul către alt membru al grupului de rudenie nu este doar o funcție a interacțiunii. [...] El se datorează unei anumite semnificații inefabile care este atribuită legăturii de sânge" (Shils, 1957:142). Interpretarea clasică este că etosul grupului primar nu este un produs interacțional ci altceva, ceva în care atașamentul primordial, preexistent, joacă un rol foarte important. Acesta derivă dintr-o semnificație sacră și nerostită pe care toți actorii sociali o acordă legăturilor lor de sânge. Cu toate că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
practica religioasă. Aici propunem un indice unic, care include pe lângă aceste două dimensiuni o dimensiune a autopercepției și una a poziționării față de biserică. Așadar, acesta e compus din: câte un indice care măsoară individual importanța religiei și a lui Dumnezeu, etosul creștin și importanța atribuită instituției bisericii, un indicator care măsoară comportamentul religios și un indicator care măsoară autopercepția religiozității (vezi Anexa III). Permisivitate, este măsurată pe baza acceptării ca justificate a unor comportamente ce transcend limitele normalității: comportamentul homosexual, prostituția
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Da / Nu); Cât de important este Dumnezeu în viața dumneavoastră? (scală de 10 puncte). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Pas 2. Calculul indicelui care surprinde etosul creștin Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005 Crede că există... viață după moarte 0,568 0,506 0,508 0,754 0,711 0,713 Crede că există... iad 0,718 0,820 0,956 0,847
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
881 0,806 0,935 0,939 0,898 Crede că există... păcat 0,294 0,337 0,359 0,542 0,580 0,599 Varianța explicată 61 % 64 % 66 % KMO 0,771 0,774 0,771 Corelația* cu Indicele** Etos creștin 0,984 0,987 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p = 0,000. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei patru itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Pas 4. Calculul indicelui Religiozitate Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005 Index Biserica Panaceu 0,276 0,368 229 0,525 0,607 0,479 Index etos creștin 0,465 0,412 0,332 0,682 0,642 0,576 Index religia importantă 0,691 0,786 0,561 0,831 0,887 0,749 Autopercepția religiozității 0,435 0,399 0,359 0,660 0,632
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
școală alcătuită din managerul școlii, un profesor metodist, un reprezentant al consiliului local și opțional, reprezentant al asociației părinților. Plecând de la premisa că un manager dorește cu adevărat să-și selecteze o echipă de cadre didactice competente și compatibile cu etosul liceului pe care îl conduce știe ce vrea, rolul acestui interviu este acela de a identifica nivelul de motivație și interesul candidatului pentru activitatea didactică, anumite calități, un minim de informații din domeniul psihopedagogic. Pentru această primă etapă, managerul școlii
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
Note CAPITOLUL 1 Suferință, moarte, ritualizare Să nu purtăm deloc doliu, nu putem... Dar nici să purtăm prea mult nu putem.e Câteva motive pioase de a suferi Cum să înțelegem locul eminent pe care-l ocupă astăzi suferința în etosul evreiesc în general, sau mai degrabă resurgența ei sub noi forme, fără a ne referi la construcțiile biblice și midrashicef, la tot acel fond de comentarii care face din ființa omenească o ființă suferindă? Ordinea creată de Dumnezeu ar fi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
morți pentru existența Israelului este legată de o prezentare a sacrificiului dominantă în istoriografia evreiască, mergând de la Massada la Tel-Haikkkkk și trecând prin ghetoul Varșoviei, precum și prin martirologia evreiască tradițională. Această mitizare a soldaților căzuți pentru patrie apare devreme în etosul statelor-națiune moderne. Combatanții tânărului stat se deosebesc de martirii de odinioară prin faptul că întruchipează eroismul activ al evreului nou, celelalte forme de eroism religios pasiv aparținând diasporei 2. O ambivalență subzistă totuși în legătura stabilită între cele două eroisme
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
strategiilor de segmentare ale marketingului, dar în care oricine își poate alcătui propriul orar, își poate remodela aparența, își poate transforma modul de trai. Este momentul consumului-lume din care nu numai că au fost eliminate culturile antagonice, dar în care etosul consumerist tinde să reorganizeze ansamblul comportamentelor, inclusiv pe cele ce nu țin de schimbul de mărfuri. Puțin câte puțin, spiritul consumului a reușit să se infiltreze până și în raporturile cu familia și cu religia, cu politica și cu sindicalismul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
produselor: două manifestări ale aceleiași culturi hiperconsumatoriste, mai mult emoțională decât demonstrativă, mai mult senzitivă decât ostentativă. Dorința de putere individualistă nu progresează decât împreună cu eufemizarea semnelor emblematice ale dominației. Medicalizarea consumuluitc "Medicalizarea consumului" Nimic nu caracterizează mai elocvent declinul etosului consumului pentru prestigiu ca evoluția cererilor și a comportamentelor care se raportează la sănătate. Societatea de hiperconsum este aceea în care cheltuielile pentru sănătate se dezvoltă în toate direcțiile, crescând mai mult decât ansamblul consumului 11. Homo consumericus virează tot
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dintre locurile preferate de petrecere a timpului liber pentru adolescenții americani 10. Activitatea de consum concepută ca mod de viață și sursă a plăcerilor și-a făcut apariția în secolul al XIX-lea, odată cu marile magazine. În faza III, acest etos s-a universalizat și și-a atras un public mereu mai numeros, shoppingul lăsând impresia de ocupație ludică, de divertisment pentru toată lumea, de la femeile din înalta burghezie până la păturile populare și la tineret. Domenii întregi ale consumului au devenit experiențiale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Primul moment al economiei politice generalizate a fost depășit: suntem la ora consumerismului fără frontiere, a consumului-lume, această scenă istorică pe care nu numai schimburile sunt reglementate de piață, ci unde chiar și ceea ce nu e comercializat este contaminat de etosul consumerist. În societatea de piață care organizează faza III, figura consumatorului este vizibilă la toate nivelurile vieții sociale, o găsim peste tot, în toate domeniile, economice sau extraeconomice: ea se prezintă ca oglinda perfectă în care deslușim noua societate a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
au generalizat pretutindeni logica opțiunilor personale, raporturile contractualizate și temporare, perspectiva clientului, căutarea celui mai potrivit raport calitate-preț și maximizarea avantajelor. Faza III poate fi definită ca societatea în care forma-consum apare drept schema organizatoare a activităților individuale, în care etosul consumerismului restructurează toate sferele, inclusiv pe cele exterioare schimbului rentabil. A luat ființă o nouă figură emblematică a individului: ea nu este alta decât cea a hiperconsumatorului globalizat. Consumul reflexivtc "Consumul reflexiv" Faza II a consumului de masă a fost
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
importanța trăită a contactelor directe decât să le deprecieze. Dacă relațiile de vecinătate slăbesc, aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al unei „sociabilități lărgite” mai selective, mai efemere, mai emoționale, altfel spus, în ton cu etosul hiperconsumativ. Anihilarea valorilor?tc "Anihilarea valorilor ?" Consumul-lume abolește oare încrederea socială, altruismul și empatia? Nu există nicio îndoială că în societățile noastre vedem răspândindu-se o largă neîncredere în responsabilii politici și în elitele economice. Unii observatori semnalează difuzarea neliniștitoare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
stil de existență complet nou. Procesului de eradicare a obiceiurilor ancestrale îi succedă unul de reproducție lărgită a unor atitudini deja existente: „publicitatea-cauză” a cedat locul „publicității-expresie-intensificare” a cererilor sociale consumeriste. Nu mai e vorba de a inculca un nou etos, de a moderniza în marș forțat comportamentele, ci doar de a promova mărci și de a câștiga părți ale pieței într-un univers ultraconcurențial în întregime pătruns de consumerism. Societate de hiperconsum sau sfârșitul epocii publicității avangardiste cu ambiții herculeene
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
carpe diemtc " Estomparea principiului carpe diem" Furnizor de bucurii nenumărate, Dionysos era zeul care-i îndemna pe oameni să se bucure fără inhibiții, să se lase în voia firii, gustând atât plăcerile simple, cât și satisfacțiile bacanalei extatice. Tocmai acest etos al bucuriei îl redescoperim noi, declară noii apostoli, insistând asupra culturii cotidiene, caracterizată prin cultul senzațiilor imediate, al plăcerilor trupului și simțurilor, al voluptăților prezentului. Hedonism accentuat, sărbătoarea simțurilor, existență prezenteistă: etica dominantă incită, ni se spune, la a profita
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
e considerat singurul responsabil de propria situație. Chiar dacă anumite cadre de conducere trăiesc competiția, riscul sau timpul marcat de urgență ca pe niște mijloace de realizare personală, ar fi greșit să diagnosticăm o tendință de convertire masivă a salariaților la etosul performanței. În realitate, muncitorii hipermoderni văd în noile tehnici de gestiune a personalului nu atât promisiuni de fericire, cât norme generatoare de insecuritate profesională, de dificultăți și de presiuni tot mai mari. Mai mult suportate decât dorite, preceptele noului management
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
demodat, iată-l la modă; era un semn de alienare, iată-l semn al calității vieții. Oamenii cer din ce în ce mai mult mărci de calitate, cumpără produse de lux „accesibile” și fac, din când în când, „mici nebunii” costisitoare, în ruptură cu etosul popular tradițional al consumului. Dreptul democratic la lux s-a substituit vechilor sale denunțuri: trăim vremea legitimării și a democratizării de masă a dorinței de lux, transformări care semnalează reculul invidiei dușmănoase față de bunurile scumpe. În societatea de hiperconsum, nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de percepții, atitudini și comportamente ce își au originea în modelele din copilăria timpurie pe care le-au oferit părinții sau alți adulți semnificativi, conceptul nefiind legat de sensul biologic al cuvântului „părinte”, ci de conștiința morală, sistemul de valori, etosul și norma socială interiorizate în urma interacțiunii cu ceilalți. Tipurile de Părinte: Părintele Normativ fie dirijează, evaluează, aplică principii morale (varianta pozitivă, ca Părintele Protector), fie critică, devalorizează, își exteriorizează neîncetat nemulțumirea față de acțiunile celorlalți (varianta negativă, ca Părintele Persecutor). Verbul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a inconștientului, a subiectivității etc., ca atare, sunt hotărâtoare din puct de vedere global antropologic, ci rolul lor faptul dacă ele pot fi transformate în pârghii ale vieții sufletești, dacă pot fi «supraetajate» și integrate ca mijloace de către conștiință, voință, etos”. (op. cit., p. 146). Mihai Ralea, la rândul său, critică sociologia psihanalitică pentru faptul că acesta încearcă să explice fenomenele sociale prin „psihologia individuală”. Spre deosebire de S. Freud, care se dovedește a fi un pesimist atunci când abordează problema viitorului cultural al omenirii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
șiă cenzura. Alăturarea tuturor acestor foruri În discursul oficial dă seamă de o situație paradoxală a scriitorilor: a fi publicat Înseamnă a accepta cadrul bicolor și contradictoriu al stimulării orientate sau al libertății Îngrădite. În acest peisaj instituțional propice manifestării etosului scriitoricesc, cenzura ar fi reversul (sau ingredientul) absolut al Îmbunătățirii statutului profesional. Explicația rezidă În importanța pe care o dobândește cultura În comunism ca vehicul al inoculării ideologiei. Imperativele diseminării propagandistice a liniei Partidului și continuele schimbări sociale provocate chiar
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]