KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

erau norma, ci excepția. Poziția eugeniștilor români subminează Însă Încrederea În susținerea pe care democrația parlamentară reușise să o mobilizeze În România interbelică. În timp ce unii dintre acești autori se identificau deschis cu extrema dreaptă, mult mai mulți adepți ai ideilor eugeniste se considerau moderați și nu se alăturaseră mișcărilor lui Cuza sau Codreanu, rămânând mai degrabă simpatizanți ai PNȚ. Spectrul antiliberalismului era mult mai larg și nu se poate identifica foarte clar cu o poziție de dreapta radicală, dar marginală, așa cum

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dreapta radicală, dar marginală, așa cum sugerează studiul lui Ornea. În opinia lui Moldovan și a colegilor săi, cea mai importantă forță ce susținea legile naturii era ereditatea 84. Accentul pus pe ereditate este un indiciu al orientării mendeliene, pentru că majoritatea eugeniștilor români considerau că Îmbunătățirile materiale ale mediului Înconjurător pot fi doar forțe marginale În evoluție. Cu toate că nu respingeau ideea că mediul avea un impact asupra indivizilor, a colectivităților și chiar a progresului de-a lungul mai multor generații, eugeniștii români

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
majoritatea eugeniștilor români considerau că Îmbunătățirile materiale ale mediului Înconjurător pot fi doar forțe marginale În evoluție. Cu toate că nu respingeau ideea că mediul avea un impact asupra indivizilor, a colectivităților și chiar a progresului de-a lungul mai multor generații, eugeniștii români susțineau cu putere ideea că mediul avea doar rolul de a potența sau de a inhiba Într-o oarecare măsură caracteristicile ereditare și potențialul Înnăscut, dar nu ar fi putut niciodată să modifice aceste trăsături 85. Folosind acest argument

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
români susțineau cu putere ideea că mediul avea doar rolul de a potența sau de a inhiba Într-o oarecare măsură caracteristicile ereditare și potențialul Înnăscut, dar nu ar fi putut niciodată să modifice aceste trăsături 85. Folosind acest argument, eugeniștii puteau susține că intervențiile asupra unor factori de mediu, cum ar fi igiena publică, sunt imperativ necesare, insistând, În același timp, asupra controlului funcțiilor biologice ale indivizilor - capacitățile lor reproductive și dezvoltarea caracteristicilor ereditare. Aducând În prim-plan ereditatea ca

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ar fi igiena publică, sunt imperativ necesare, insistând, În același timp, asupra controlului funcțiilor biologice ale indivizilor - capacitățile lor reproductive și dezvoltarea caracteristicilor ereditare. Aducând În prim-plan ereditatea ca forță de cea mai mare importanță În stimularea dezvoltării umane, eugeniștii au reușit să propună o serie de revendicări cu consecințe profunde. Pentru Început, ei au prezentat eugenia ca fiind cel mai solid sistem de referință pentru evaluarea a ceea ce fuseseră tradițiile românești „autentice”. Adepții eugeniei au Înlocuit criteriile culturale de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
au prezentat eugenia ca fiind cel mai solid sistem de referință pentru evaluarea a ceea ce fuseseră tradițiile românești „autentice”. Adepții eugeniei au Înlocuit criteriile culturale de analiză a acestor tradiții, folosite de cei mai mulți dintre contemporanii lor, cu cele biologice 86. Eugeniștii nu au respins importanța artefactelor și simbolurilor culturale ca mărci semnificative ale patrimoniului ereditar al poporului român. Cu toate acestea, ei le-au acordat o poziție secundară În raport cu datele biologice care puteau demonstra cu mai mare certitudine științifică existența unor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
acestea, ei le-au acordat o poziție secundară În raport cu datele biologice care puteau demonstra cu mai mare certitudine științifică existența unor trăsături specifice identității românești. Punând accentul pe ereditate mai degrabă decât pe tradițiile culturale, ca fundament al definirii „românității”, eugeniștii deveneau parte a unei alte dezbateri foarte aprinse a acelor vremuri, mai ales În Transilvania. Populația maghiară și cea română din regiune Își disputau de aproape un secol problema Întâietății („cine a ajuns primul”), care ar fi oferit câștigătorului dreptul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de eugeniști pe semnificația precumpănitoare a eredității În stabilirea identității unui individ sau a unei națiuni părea să respingă valabilitatea unei astfel de dezbateri, sugerând că subiectele puse În discuție puteau fi cântărite doar În parametrii unui discurs științific, biologizant. Eugeniștii susțineau că fundamentul guvernării legitime asupra Transilvaniei nu putea fi decis decât În mod detașat, luând În considerare realitatea obiectivă a modului În care ereditatea acționase În regiune și populația pe care aceasta o favorizase, și nu folosind argumente istorice

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
nu putea fi decis decât În mod detașat, luând În considerare realitatea obiectivă a modului În care ereditatea acționase În regiune și populația pe care aceasta o favorizase, și nu folosind argumente istorice, lingvistice sau culturale fabricate sau manipulate 90. Eugeniștii descriau diferențele dintre maghiari și români În termenii biologiei ereditare, chiar și atunci când aveau În vedere caracteristicile morale sau intelectuale. Ei mergeau până acolo Încât afirmau că una dintre populațiile vorbitoare de limbă maghiară din Transilvania, secuii (szekleri), care erau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
intelectuale. Ei mergeau până acolo Încât afirmau că una dintre populațiile vorbitoare de limbă maghiară din Transilvania, secuii (szekleri), care erau identificați istoric și cultural cu maghiarii, erau, de fapt, români „autentici”, pentru că așa arăta biologia lor91. Folosind aceste argumente, eugeniștii români sperau să le dovedească tuturor revizioniștilor maghiari că Transilvania era, fără tăgadă, ocupată predominant de români, ale căror caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eredității servea și ca motivație pentru formularea unor revendicări naționaliste agresive care depășeau domeniul științei și pătrundeau În cel al cuceririlor teritoriale. Preocuparea intensă pentru stabilirea autenticității populației din Transilvania și a drepturilor istorice asupra regiunii era o particularitate a eugeniștilor grupați În jurul lui Moldovan, la Cluj. Acest grup era animat În astfel de preocupări de interesul politico-cultural de a formula un argument legitim pentru a revendica mai multă putere În deciziile asupra problemelor regionale și, În același timp, de a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
politico-cultural de a formula un argument legitim pentru a revendica mai multă putere În deciziile asupra problemelor regionale și, În același timp, de a construi un sentiment al identității care să susțină astfel de revendicări. Asemenea frământări le erau străine eugeniștilor din Regat, ale căror eforturi de a câștiga mai multă putere erau ancorate Într-o rețea diferită de instituții, relații sociale și coduri culturale. Legea adaptării la mediu, al doilea principiu fundamental al evoluției subliniat de eugeniști, era folosită ca

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
se fi născut cu o anumită dotare sau povară ereditară, dar acest bagaj constituia fundamentul dezvoltării fiecărui individ. Negarea unor astfel de diferențe ar fi constituit o Încercare nenaturală, futilă de a ignora Însăși piatra de temelie a condiției umane. Eugeniștii ofereau, În schimb, soluția ca statul, forța modernă care garanta progresul uman, să corecteze tendințele egalitare din cadrul comunității politice și să Își reorganizeze instituțiile astfel Încât acestea să folosească În mod eficient toate resursele umane - de la fiecare după necesitățile națiunii și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
despre evoluție și ereditate În programa științifică acceptată la nivel universitar. Exemple notorii, În afară de activitatea academică a lui Moldovan și Banu, sunt lucrările lui Francisc Rainer În București și ale lui Victor Papilian În Cluj. Ambii erau interesați de ideile eugeniste, deși nici unul dintre ei nu era un colaborator cunoscut al publicațiilor conduse de promotorii eugeniei. Cu toate acestea, atât Rainer, cât și Papilian foloseau noțiunea de determinism ereditar pentru a defini parametrii propriei discipline științifice, antropologia 96. Intelectualii și oamenii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
97. Împotriva acestor susțineri, promotorii eugeniei aveau un argument puternic În favoarea determinismului ereditar, confirmat prin autoritatea unor nume de notorietate În lumea științifică din străinătate, de la Alfred Ploetz și Thomas Morgan până la Charles Davenport și Gregor Mendel. Pe parcursul perioadei interbelice, eugeniștii au reușit să-și impună, dincolo de cercurile profesionale limitate, viziunea despre progres și evoluție, bazată pe legile irefutabile ale eredității și selecției naturale, ca paradigmă legitimă a cercetării și filosofiei științei. Influența acestor lucrări este dramatic subliniată În scrierile lui

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sunt Însă utile și necesare colectivității”99. Andrei era de acord atât cu principiul mendelian al eredității, cât și cu noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și cu noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a atracției pe care mulți alți intelectuali români o Împărtășeau față de această teorie. Pentru că, deși teoriile eugeniste realizau o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a atracției pe care mulți alți intelectuali români o Împărtășeau față de această teorie. Pentru că, deși teoriile eugeniste realizau o critică foarte puternică a ideilor democratice liberale pe care mulți promotori români ai modernizării le așezau la baza progresului țării, ele ofereau, În același timp, soluții pentru problemele sociale bazate pe argumente științifice care, pentru aceiași moderniști, erau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
simțului comun În legătură cu măsura În care sfera politicului și cea a economicului trebuiau liberalizate și democratizate, precum și referitoare la toate implicațiile socioculturale care decurgeau. Astfel, ceea ce Îi poate părea cititorului contemporan ca fiind o alăturare paradoxală și neconcordantă Între teoriile eugeniste și ideile democratice liberale, limitată la cazul sociologului Andrei, era percepută de acest gânditor și de alți contemporani ai săi ca o perspectivă progresistă consistentă. Eugenie și secularizaretc "Eugenie și secularizare" Limbajul și argumentele științifice folosite de eugeniști pentru a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
politice ale țăranilor ca producători independenți, raționali și individuali. Deși recunoșteau legăturile emoționale pe care populația rurală le nutrea pentru tradițiile religioase, țărăniștii nu discutau acest aspect ca o sursă potențială de conflict cu viziunea secular-raționalistă conținută În ideologia grupării. Eugeniștii, În special școala de la Cluj, Își Îndreptau și ei atenția către țărănime, grupul de referință cel mai important pentru activitățile lor. Spre deosebire de cei mai mulți dintre contemporani, eugeniștii s-au confruntat de la bun Început cu problema mentalității excesiv de religioase a țărănimii, Încercând

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
aspect ca o sursă potențială de conflict cu viziunea secular-raționalistă conținută În ideologia grupării. Eugeniștii, În special școala de la Cluj, Își Îndreptau și ei atenția către țărănime, grupul de referință cel mai important pentru activitățile lor. Spre deosebire de cei mai mulți dintre contemporani, eugeniștii s-au confruntat de la bun Început cu problema mentalității excesiv de religioase a țărănimii, Încercând să transforme această populație numeroasă Într-o parte funcțională și bine integrată a comunității naționale și a statului român modern. Eugeniștii nu respingeau importanța Bisericii pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
lor. Spre deosebire de cei mai mulți dintre contemporani, eugeniștii s-au confruntat de la bun Început cu problema mentalității excesiv de religioase a țărănimii, Încercând să transforme această populație numeroasă Într-o parte funcțională și bine integrată a comunității naționale și a statului român modern. Eugeniștii nu respingeau importanța Bisericii pentru comunitatea rurală locală, ca sursă de autoritate atât spirituală, cât și administrativă 105. Ei Înțelegeau că, dacă reformatorii doreau să obțină o schimbare reală a valorilor și comportamentului țăranilor, atunci ei trebuiau să se alieze

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
valorilor și comportamentului țăranilor, atunci ei trebuiau să se alieze cu preoții locali sau măcar să obțină acordul lor tacit. Din perspectiva populației rurale, autoritatea altor figuri importante pe plan local, a primarului, jandarmului sau Învățătorului, era subordonată celei a preotului. Eugeniștii au Înțeles acest aspect foarte important și, În derularea programelor, au Încercat cu stăruință să obțină sprijinul autorităților religioase, de la Patriarh până la preotul de parohie. În același timp, la Începutul discuțiilor despre necesitatea de a transforma societatea românească În conformitate cu legile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
aspect foarte important și, În derularea programelor, au Încercat cu stăruință să obțină sprijinul autorităților religioase, de la Patriarh până la preotul de parohie. În același timp, la Începutul discuțiilor despre necesitatea de a transforma societatea românească În conformitate cu legile universale ale vieții, eugeniștii identificaseră deja În Biserică un potențial obstacol, din cauza nepăsării acesteia față de bunăstarea fizică a enoriașilor 106. Într-adevăr, Biserica Ortodoxă nu era aproape deloc activă În organizarea asociațiilor voluntare de preoți sau a altor autorități bisericești, care să aibă un

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
folosul comunității. Biserica Ortodoxă din România nu promova o astfel de cultură. În cadrul acestei Biserici, filantropia se baza mai degrabă pe spiritul de milă, mult mai apropiat de teologia creștin-ortodoxă decât noțiunea de fapte bune, drept cale către mântuire 109. Eugeniștii au Încercat să transforme Înclinația Bisericii către activități de caritate În beneficiul celor neajutorați Într-un sentiment cu o mai mare responsabilitate socială, de grijă față de comunitate ca Întreg 110. În viziunea adepților mișcării eugeniste, autoritățile religioase, de la nivel local

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]