853 matches
-
care să orienteze elevii spre activități de investigare a fenomenelor și a proceselor desfășurate în organisme, să descopere caracteristicile factorilor de mediu și a viețuitoarelor din diferite medii de viață, să explice variațiile funcției organismelor vii și în raport cu mediul. Învățarea euristică - se realizează prin mobilizarea proceselor cognitive ale elevilor, se bazează pe experiențe și informațiile pe care aceștia le dețin. Învățarea prin descoperire (minicercetare) - presupune inițierea elevilor în activități de investigație în care elevii sunt puși în situații concrete de formulare
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși autori au încercat să elaboreze o cale de mijloc, calificată de unii drept "relativism cultural". Ea privilegiază punctul de vedere simbolic, care posedă o mare fecunditate euristică, dar nu afirmă niciodată că acesta ar fi predominant. Școala istorică germană a ilustrat pe deplin această cale. Fie că e vorba de Ranke (1795-1886), cel mai de seamă reprezentant al ei și, pe de altă parte, tânăr coleg al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în timp ce anumite cercetări sociologice sunt mai susceptibile să răspundă unei cereri (private sau publice). Lucrările universitarilor pot fi prezentate, destul de schematic, pe o axă, în funcție de gradul lor de preocupare practică: în stânga axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de modalitățile practicii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trebui, oare, să însemne respingerea lui? În timp ce Allison și-a elaborat modelele pentru a înțelege un eveniment istoric particular, Steinbruner și-a ilustrat construcția teoretică printr-un caz empiric. Allison își folosește modelele ca tipuri ideale weberiene, adică drept instrumente euristice, pentru a înțelege activitatea statului. El nu le folosește ca scop, adică drept o teorie științifică din care să deducă propoziții general verificabile (pentru această înțelegere weberiană a lui Allison, vezi Aron 1984: 29-30). Allison încearcă să arate că abordarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
adevăr, al treilea model al său, departe de a fi total antiraționalist, include multe elemente ale unei abordări interacționiste a negocierilor. De asemenea, critica este înșelătoare, deoarece ea lasă de înțeles că modelele lui Allison nu sînt concepute ca mecanisme euristice ale înțelegerii, ci ca teorii verificabile. Allison scria: "Argumentînd că explicațiile se constituie pe baza unor modele conceptuale implicite, această încercare nu susține cîtuși de puțin că analiștii politicii externe au dezvoltat vreo teorie satisfăcătoare, verificabilă empiric. În acest studiu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru care el consideră că cele două teorii nu pot fi combinate, argumentele oferite nu exclud apropierea de care el vorbește. Gilpin admite că abordările hegeliano-marxiste în general și legea dezvoltării inegale propusă de Lenin în special, au o valoare euristică, dar sînt prea deterministe și anistorice (Gilpin 1981: 48-9). Totuși, scriitorii neomarxiști ce fac parte din tradiția dependenței a lui Cardoso sau se revendică de la vreo teorie critică se consideră ei înșiși ca făcînd parte dintr-un "marxism istoricist care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
anarhiei este redundant. Iar al doilea strat, dacă este corect înțeles, relevă anumite trăsături ale diferențierii rolurilor care implică o viziune mai verticală asupra guvernării. Abandonînd asumpția anarhiei ca demarcare strictă între chestiunile interne și cele externe, pentru dezavantajele sale euristice (Milner 1991), ar trebui să înțelegem sistemul internațional ca pe un sistem al autorității și regulilor (Onuf și Klink 1989), în care ideea de unități asemănătoare este în cel mai bun caz o ficțiune juridică, iar în cel mai rău
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
informare, de acomodare în manipularea lor și în interpretarea rezultatelor obținute și nu în ultimul rând prudență și discernământ în compararea datelor...Cu toate acestea considerăm că utilizarea conjunctă de instrumente noi, fundamentate de ipoteze sau modele cu posibile valori euristice, ar trebui în principiu încurajată. 2. Sunt asemenea instrumente complementare sau dimpotrivă redundante? Au existat în timp numeroase studii, în care autorii au încercat să realizeze comparații între datele furnizate de diversele scale de evaluare; printre cele mai recente nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ori biografice) e doar partea vizibilă a unei strategii infinit mai ample. Autoportretul e Însăși ținta finală a unei scrieri (jurnalul intim) dedicată aproape exclusiv cunoașterii sinelui. Autoportret și enciclopedie Michel Beaujour constată că autoportretul epuizează de la bun Început „limitele euristice ale metaforei picturale”18 și proclamă unicitatea formulei autobiografice. El vorbește chiar de „izolarea autoportretului În economia discursivă a culturii noastre”19, ceea ce constituie, totuși, o exagerare. În realitate, autoportretul este o formulă privilegiată, o sumă, un țel și un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
simplul este fals, dar complexul este inutilizabil), am putea spune că la Saussure domină perspectiva sintactică pozițională a semnelor (metafora jocului de șah ca principiu explicativ pentru funcționarea sistemului limbii nu este fortuită), iar la Peirce esențial este aspectul explorator, euristic al devenirii infinite a semnelor semioza nelimitată. În fond, cele două direcții nu sînt incompatibile: semnul este baza semioticii sau practicii semnificante, așa cum semioza este spațiul formării/transformării semnelor (cf. și U. Eco, 1984). Accentul saussurian este paradigmatic și spațial
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
taxinomică, ce vizează stabilirea (prin jocul identitate/diferență) obiectelor semiotice (clasate în ansambluri co- și subordonate), iar progresul unei științe este și rezultatul progreselor taxinomice înregistrate, al nuanțărilor operate. În genere, taxinomia nu este decît ilustrare sau aplicație; ea devine euristică dacă în loc să fie aplicată unor specii se referă la grupuri de semne (G. Deledalle, 1979: 135); în acest din urmă mod ea permite degajarea structurii și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fiind un model esențial de organizare a datelor. Întrebat fiind de o mamă care dorea să-și îndrepte fiul către cariera ștințifică ce gen de texte ar trebui abordate, Einstein ar fi răspuns: basme. Simplă butadă, dar și afirmarea valorii euristice, de catalizator al imaginației pe care o poate asuma această formă de narațiune. "Eu cred că pentru a povesti trebuie în primul rînd să construiești o lume, cît mai mobilată posibil, pînă în cele mai mici detalii. Dacă aș construi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de actant a cunoscut o dezvoltare considerabilă și s-a detașat progresiv de materia sa primă, cea a discursurilor figurative din folclor și mitologie. Chiar dacă modelul actanțial s-a născut în matricea discursurilor narative, el și-a dovedit deplina eficacitate euristică într-un cîmp extins, cel al discursurilor non figurative" (D. Bertrand, apud J. Brès, 1994: 27). Modelul actanțial a fost recuperat de publicitate, comunicarea politică, juridică etc., ceea ce a contribuit la extinderea narativității de la ficțiune și cotidian la medicină, istorie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce caracterizează conduita complicitate, convivialitate etc.). Chiar dacă abordarea sa a fost ținta unor critici (ambivalența termenului kinem care pare a fi similar fonemului în prima etapă -1952dar comparabil morfemului ulterior -1970), este neîndoielnic faptul că noua disciplină a furnizat impulsuri euristice semnificative, propunînd moduri noi de analiză a comportamentului nonverbal ca sistem semiotic și alimentînd astfel metodologia cercetării codurilor non lingvistice (cf. și Nöth, 1990: 400-401). Comunicarea se realizează prin gesturi involuntare (încovoierea corpului în cazul descurajării, îndreptarea corpului în cazul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anterior. Tocmai, pentru că a trebuit să ne raportăm la aceste condiții esențiale, așa cum va rezulta din tratarea capitolelor respective, este util metodologic să sesizăm și la alte dificultăți, limite ale acestui tip de analiză, reflecție paradigmatică: ► Mereu trebuie menținută atitudinea euristică, iar nu cea conservatoare, rigidă față de stadiul unei paradigme, mai ales că se adâncește conflictul între vechea paradigmă și noile așteptări, implicând reflecție și intuiție. ► Nu se aplică identic în toate situațiile, de unde analize comparative ale contextelor necesare unei probleme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specific solicitate, să acționeze constant în acest sens, pentru a deveni stil acțional, formativ în clasă și să depășească conștient obstacolele. În același sens formativ, reținem și câteva dintre limitele, dificultățile semnalate ale acestui proces (Riegle): analizele sunt adesea relativ euristice, nu se văd mai multe rute și prin mai multe metode de analiză, nu orice problemă poate fi analizată complex, are loc ignorarea sau minimalizarea unor aspecte sau folosirea unor criterii arbitrarii, nu se realizează o complexă analiză din diferite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de învățare) sau modelul proiectării pe baza învățării constructiviste. ► Teorii ale învățării bazată pe rezolvarea de probleme, care insistă pe organizarea unui context, ce permite rezolvarea de probleme complexe și punerea educatului într-un rol activ de construire a soluționării euristice a problemelor slab structurate (ill-structured domains). Unele modele generate sunt mai relevante aici: învățarea prin acțiune directă sau rezolvarea de scopuri bazate pe scenarii rezultate din experiențe relevante, cazuri, cu prevederea de oportunități în dezvoltarea acestor experiențe care să aducă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare la construcția învățării, formarea competențelor, ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie determinată de tipul de raționament folosit: • inductivă, • deductivă, • transductivă, • analogică, • combinativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie determinată de tipul de raționament folosit: • inductivă, • deductivă, • transductivă, • analogică, • combinativă, ► strategie determinată de tipul de acțiune implicată: • de comunicare, • de cercetare, • practic-aplicativă, • ameliorativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru învățarea situațională, • Metode pentru învățarea prin comunicare, • Metode prin colaborare și cooperare, • Metode pentru învățarea ancorată, • Metode metacognitive. 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice Metodologia clasică, ca bază pentru cea constructivistă, nu a exclus utilizarea unor metode euristice, pentru "descoperirea", prin explorare directă a unor elemente ale cunoașterii unei probleme, fie empiric (metode inductive), fie rațional (metode deductive), pe baza procesărilor mentale (conform psihologiei cognitive) și pe baza tipurilor de raționament a interpretărilor proprii, prin reflecție, fie creativ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
empiric (metode inductive), fie rațional (metode deductive), pe baza procesărilor mentale (conform psihologiei cognitive) și pe baza tipurilor de raționament a interpretărilor proprii, prin reflecție, fie creativ. Dar aceste metode nu pot fi separate de cele specifice care apropie cunoașterea euristică de cunoașterea științifică, prin cercetare propriu-zisă: formularea de întrebări și ipoteze, observația, acțiunea directă de manipulare, cercetarea documentelor și a altor produse ale activității, conceperea planului de cercetare, analiza critică, tehnici de studiu individual, comparația, modelarea, studiul de caz, argumentarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analiza critică, tehnici de studiu individual, comparația, modelarea, studiul de caz, argumentarea, interpretarea multiplă, rezolvarea de probleme/situații, reflecția, tehnici de creativitate, tehnici de simulare ș.a. După cum nu pot fi separate aici metodele și tehnicile de comunicare în grup, conversația euristică, dezbaterea euristică, de colaborare și cooperare sau tehnicile metacognitive. Tabel 11: Construirea cunoașterii științifice metode specifice Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente Metode pentru tratare inițială: • Experiența directă, • Observația, • Studiul independent, • Exercițiile de procesare primară • Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tehnici de studiu individual, comparația, modelarea, studiul de caz, argumentarea, interpretarea multiplă, rezolvarea de probleme/situații, reflecția, tehnici de creativitate, tehnici de simulare ș.a. După cum nu pot fi separate aici metodele și tehnicile de comunicare în grup, conversația euristică, dezbaterea euristică, de colaborare și cooperare sau tehnicile metacognitive. Tabel 11: Construirea cunoașterii științifice metode specifice Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente Metode pentru tratare inițială: • Experiența directă, • Observația, • Studiul independent, • Exercițiile de procesare primară • Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din clasă: de la pregătirea activității, până la hotărârea modurilor de desfășurare a învățării pe capitole. Recursul la punerea în situații reale, chiar prin folosirea simulării, a jocurilor interactive, a studiilor de caz. • Cea mai eficientă procedură în clasa numeroasă este conversația euristică, cuplată cu explorarea directă și în grup. • Cele mai eficiente metode de cunoaștere științifică: experiențele directe, modelarea mentală, Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții informare nesistematizată, detalii, insuficienta argumentare, neprecizarea punctelor cheie, nesolicitarea prelucrărilor proprii și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții informare nesistematizată, detalii, insuficienta argumentare, neprecizarea punctelor cheie, nesolicitarea prelucrărilor proprii și a reflecțiilor, neorganizarea finală a datelor, evitarea problemelor-conflict și a erorilor, limitarea la manual. utilizarea instrumentelor de organizare mentală euristică, interpretările variate, formularea de întrebări și ipoteze, efectuarea de structurări și restructurări, reflecția personală, cooperarea în grup. 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste În activitățile concrete de centrare pe învățarea educatului, dar și pe scopuri și obiective specifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]