582 matches
-
culturală a țării. Membru al Academiei Române (corespondent din 1990, titular din 1992), mai este membru fondator al Fundației Culturale Europene „Gulliver” (Amsterdam), președinte al filialei române a Academiei de Cultură și Știință din Roma, membru în comitetul director al Clubului Euro-Atlantic (din 1992), membru al Comitetului Internațional pentru Ocrotirea Copilului (din 1991), precum și membru al Asociației Psihiatrilor Liberi (din 1989). Scrierile sale au fost traduse în limbile maghiară, germană, franceză, spaniolă, engleză, slovenă, polonă, rusă, chineză. De la primele culegeri de nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei, civilizația euro-atlantică riscă să devină un imens parc de distracții. Lumea contemporană se zbate între uitarea modernă a păcatului (Gott ist tot) și păcatul postmodern al uitării (Tod ist Gott). În fața celebrării imanenței, umaniștii nu pot răspunde decât cu o disperată apologie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
față de valorile tradiționale, precum și responsabilitatea față de destinul național reprezintă o misiune sacră, pe care Alianța PNL-PD și-o asumă. Guvernarea PNL-PD va marca încheierea procesului de tranziție postcomunistă în România și va asigura integrarea demnă a țării noastre în structurile euro-atlantice. Românii nu trebuie să mai accepte sărăcia ca pe o fatalitate și nu trebuie să mai asocieze propria țară cu un spațiu al sacrificiului și resemnării. Pe DREPTATE și ADEVĂR trebuie să se întemeieze mândria de a fi român. Așadar
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
proprietății; 5. Realizarea economiei de piață funcționale; 6. Stimularea spiritului întreprinzător; 7. Coeziunea economică și socială, reducerea sărăciei și a marginalizării sociale; 8. Egalitatea șanselor; 9. Respectarea drepturilor minorităților; 10. Integrarea deplină a României în structurile economice și de securitate euro-atlantice. II. Prioritățile Alianței, care cuprind obiectivele pe principalele domenii și măsurile specifice, sunt: Sporirea prestigiului și autorității instituțiilor statului de drept prin: * respectarea principiului separației puterilor în stat, atât în ceea ce privește independența puterilor legislativă, executivă și judecătorească, cât și în ceea ce privește controlul
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
resurselor bugetare; * diminuarea birocrației din cadrul administrației publice și apropierea actului administrativ de cetățean; * sprijinirea, prin acțiuni de consultanță și promovare, a operațiunilor consiliilor locale pe piețele financiare; * generalizarea sistemului IT în administrația publică. Promovarea interesului național în procesul de integrare euro-atlantică prin: * asigurarea transparenței procesului de integrare europeană; * redimensionarea instituțională în domeniul integrării europene; * evaluarea costurilor integrării, în scopul adecvării ritmului transformărilor la posibilitățile de absorbție ale sistemului socio-economic; * fundamentarea strategiei socio-economice durabile a României pentru perioada post-aderare la UE; * dezvoltarea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Firește, om cu mare doxă, dl Mitrea îl dă în gât pe marinarul naufragiat la primărie. Asta tocmai când României i se atrage atenția să-și tempereze recordurile înregistrate în materie de corupție, dacă vrea să fie acceptată în structuri euro-atlantice. Ne-am mai dumiri și cu privire la prestația atât de lăudată a dlui Mircea Geoană. Renunțând la discursul echilibrat care îi este caracteristic și adoptând un limbaj pompieristic, șeful diplomației românești declară că România prețuiește idealurile occidentale până la a „se identifica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
se apropie de final. Este un capitol care a început în anul 1990, când, pe baza unui deplin consens de-a lungul întregului spectru al clasei politice din România și al elitei intelectuale, proiectul politic al „integr...rii europene și euro-atlantice”, sau mai concret, s-a dezvoltat parteneriatul dintre NATO și Uniunea European.... Realizarea acestui proiect a beneficiat de un puternic suport extern din partea Uniunii Europene, din partea statelor membre NATO, a IMF și a World Bank. Într-un anumit sens, alegerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
fac posibilă existența unor zone incontrolabile ș.a. Conflictele prelungite în general, cu deosebire cel din regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, precum și continuarea staționării trupelor străine pe teritoriul acesteia constituie o preocupare prioritară pentru România, ca, de altfel, și pentru comunitatea euro-atlantică, în ansamblu. Soluționarea conflictului din raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova a constituit, din primul moment al apariției acestuia, o prioritate pentru diplomația română. În tot ce a întreprins, M.A.E. a subliniat că acest conflict poate și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
declară, în mod oficial, că poziția în problema reglementării conflictului va depinde de menținerea statutului de neutralitate a Moldovei, statut stipulat în Constituția țării. Această prevedere a Constituției este folosită de Rusia pentru a se opune politicii Moldovei de integrare euro-atlantică (îndeosebi N.A.T.O.) ceea ce face ca Moldova să nu poată exprima explicit opțiunea de integrare în N.A.T.O., care ar însemna o provocare directă pentru Rusia. Totodată, Rusia nu este, în principiu, împotriva perspectivei europene a Moldovei, deși se teme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nu se poate asigura integritatea teritorială a Moldovei... Trebuie să se recunoască rolul Rusiei ca singura țară care dispune de autoritate politică și forță în această regiune".16 Miza pe termen mediu și lung a întregului caz este geografia frontierei euro-atlantice, ceea ce pentru România și nu numai este de importanță vitală. Dezghețarea conflictului nu trebuie să ducă, însă, la "înghețarea" întregii regiuni. Ținând seama de acest fapt, guvernul Republicii Moldova a adoptat o abordare pragmatică, de integrare europeană, proces care poate să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și reglementarea diferendelor prin mijloace pașnice. Până la sfârșitul secolului XX, 30 de state au devenit părți ale Parteneriatului pentru Pace, extinderea fiind permisă începând cu anul 1997. În anul 1997, locul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic era luat de Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (C.P.E.A.), care cuprindea 19 state N.A.T.O. și 27 de state partenere. Au trecut câțiva ani până când Alianța Nord-Atlantică a putut oferi dreptul de aderare la Tratat și pentru a se putea lua în considerare susceptibilitățile Federației Ruse, care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dosare" unuia dintre membrii acesteia; desemnarea unor personalități de prestigiu ca "reprezentanți personali" ai președintelui în exercițiu cu misiuni speciale; conlucrarea cu alte organizații internaționale; evaluarea, cu sprijinul Secretariatului și al altor structuri ale O.S.C.E., a evoluțiilor în spațiul euro-atlantic, pentru noi măsuri și inițiative; deplasarea frecventă în regiunile cu tensiuni sau conflicte ("shattle diplomacy"). În legătură cu cele de mai sus, trebuie spus că, pentru noi, cei din "Echipa prezidențială" deși dispuneam de o îndelungată experiență în cadrul organizațiilor internaționale -, multe dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a prezentat raportul final. 2. O altă inițiativă care a rămas înscrisă, de asemenea, în contul României, a fost prioritatea acordată de Președinția în exercițiu conjugării obiectivelor O.S.C.E. cu cele ale altor organizații internaționale, în special ale organizațiilor partenere euro-atlantice, N.A.T.O., U.E., O.N.U., Consiliul Europei, organisme specializate precum Înaltul Comisar O.N.U. pentru Refugiați (U.N.H.C.R.) și Organizația Internațională pentru Migrație (I.O.M.) ș.a. Președintele O.S.C.E. a avut întrevederi cu șefii acestor organizații pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
stabilire a mecanismelor de interacțiune eficiente. Reuniunea ministerială de la Viena din anul 2000 evidențiase riscul de intrare a O.S.C.E. într-o criză de încredere internă. Existau reproșuri și rezerve, îndeosebi din partea Rusiei, față de relațiile O.S.C.E. cu celelalte instituții euro-atlantice, preocuparea ca organizația să nu devină doar "un prestator de servicii". Președinția română a acordat atenție acestor semnale din partea statelor membre, acționând pentru extinderea conlucrării cu organizațiile internaționale în cadrul "Platformei de cooperare în domeniul securității" și, totodată, pentru echilibrarea relației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dispune fiecare dintre ele. Situațiile de criză și conflict din zona O.S.C.E. puseseră în evidență faptul că acestea nu pot fi rezolvate în mod eficient de o singură organizație, întărirea relațiilor de cooperare, mai ales în teren, între organizațiile euro-atlantice apărând ca o necesitate. Președinția română a intensificat, de aceea, dialogul cu aceste organizații, propunându-le coordonarea eforturilor și folosirea eficientă a resurselor de care dispune fiecare, inclusiv crearea unor birouri de legătură la sediile acestor organizații. O relație nouă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
desigur, pentru toate țările mai mici, prioritare ar fi interesele naționale și, eventual, regionale, urmând ca fronturile extra-europene să rămână în preocuparea acelora care au pretenții globale. Apoi, ca organisme democratice, cum sunt ele definite, este de așteptat ca structurile euro-atlantice să fie promotoare active ale principiilor de bază ale dreptului internațional, să ajute la consolidarea rolului O.N.U., organizație cu vocație mondială, și nu să se substituie acesteia sau să o deturneze de la scopurile nobile înscrise în Carta sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
apere propriile interese, în contextul globalizării europene și mondiale. De aceea, și cedarea unor prerogative de suveranitate națională trebuie să rămână tot un drept suveran al lor și nu unul impus din afară. Din multitudinea de aspecte privitoare la structurile euro-atlantice, ar fi și acela că, bucurându-ne acum de pace, s-ar impune și o justiție sporită, atât pe plan național, cât și european. Aceasta și pentru faptul că pacea fără justiție este tiranie, după cum susținea scriitorul american Allen White
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a minți). Vor fi știind ei ceva. În acest context inedit, dumneavoastră, studenții în relații internaționale aveți perspective noi și promițătoare, dar și responsabilități pe măsură. Sunteți generația de schimb pentru diplomații țărilor dumneavoastră, sunteți viitorii înalți funcționari în structurile euro-atlantice și, de ce nu, viitorii lideri naționali sau europeni. Pentru aceasta nu aveți decât o singură șansă: să munciți din greu, să învățați cât mai mult, despre țara dumneavoastră, dar și despre celelalte state europene, să cunoașteți la perfecție mecanismele U.E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
adoptat cu oarecare naivitate, din care lumea pare să se trezească. Cum va fi el ajustat în viitor?... 5. Care sunt succesele cele mai notabile înregistrate de România și Europa de Est în ultimele două decenii? Integrarea în UE și în structurile euro-atlantice este un mare succes geopolitic, pentru că a pus țările Europei de Est pe harta lumii, sau măcar a Europei. Și pentru că, în ciuda criticilor pe care le putem adresa țărilor occidentale referitor la maniera în care își impun autoritatea asupra celorlalte
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
2007 au pus Uniunea în contact direct cu universul slav oriental aflat sub influență rusă. Odată cu această alunecare spre est a limitelor sale, spațiul geopolitic d'entre-deux dispare, iar frontiera Uniunii devine o discontinuitate politică sensibilă la contactul dintre aria euro-atlantică și aria slavo-continentală. Pe ansamblu, întreaga politică de vecinătate este puternic modificată: statele de la graniță (Polonia, România, Bulgaria) susțin o politică de continuare a lărgirii către Ucraina și către republicile din Caucaz, pentru a muta și mai la est frontiera
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Cum Spania deținea președinția semestrială a UE și cum în Ministerul de Externe funcționa un Secretariat pentru problematica UE, am făcut o vizită și secretarului de stat care îl coordona, reafirmându-se "disponibilitatea" Părții spaniole pentru sprijinirea demersurilor de integrare euro-atlantică ale României. Cu colegii prim-colaboratori am luat-o, cum se spune în spaniolă, "despacito" încetișor, programându-mi întrevederi în funcție de "priorități" mai întâi cu cei de la ambasadele statelor membre NATO și UE, cu cei ai statelor vecine, ai statelor asociate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
artei dialogului, fiind specializat doar în monolog bazat pe formula "l'état c'est moi!". Păcat! 1997-1998 Intermezzo cu NATO și UE Revenit în centrala MAE, după experiența europeană dobândită la Madrid și vorbind 5 limbi de circulație în organismele euro-atlantice și statele membre, respectiv, franceza, germana, spaniola, portugheza și engleza, mi-am reluat activitatea la Direcția țări NATO, UE și AELS. Era cea mai importantă din minister, având în vedere eforturile României de integrare în cele două organisme euro-atlantice. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
organismele euro-atlantice și statele membre, respectiv, franceza, germana, spaniola, portugheza și engleza, mi-am reluat activitatea la Direcția țări NATO, UE și AELS. Era cea mai importantă din minister, având în vedere eforturile României de integrare în cele două organisme euro-atlantice. După decembrie '89, NATO și UE erau prioritățile unei Românii ieșite din jumătate de secol de comunism, și nu un comunism oarecare, ci unul atroce, iar ieșirea nu fusese nici ea una oarecare, ci dureroasă și sângeroasă. Integrarea euro-atlantică reprezenta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
organisme euro-atlantice. După decembrie '89, NATO și UE erau prioritățile unei Românii ieșite din jumătate de secol de comunism, și nu un comunism oarecare, ci unul atroce, iar ieșirea nu fusese nici ea una oarecare, ci dureroasă și sângeroasă. Integrarea euro-atlantică reprezenta dorința majorității românilor, așa cum au evidențiat-o nenumărate sondaje și anchete de opinie, după cum a constituit și un numitor comun al programelor partidelor parlamentare și autorităților centrale, indiferent de coloratura lor politică. În realizarea acestui deziderat național, au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
întrevederi cu Jose Maria Delgado, președintele Parlamentului European, cu Jacques Santer, președintele Comisiei Europene, și cu Javier Solana, secretarul general al NATO. După 1990, printre cruciade politice, mineriade, greve, alianțe făcute și desfăcute, România și-a lansat demersurile de integrare euro-atlantică. "Mămăliga" explodase în decembrie '89, dar de aici până la intrarea în NATO și UE mai era necesar și un proces graduat de omogenizare și coacere. Eram nerăbdători "să intrăm", dar oare eram pregătiți? Pentru aderarea la NATO a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]