3,312 matches
-
1,80 m, constituție robustă și păr măsliniu. O siberiancă focoasă, care l-a vrut numai pentru ea, l-a ocrotit o bună parte din acei ani de captivitate și a fost o adevărată dramă când tata a părăsit-o, evadând pe ascuns într-o noapte întunecoasă, îmbrăcat în haine militare rusești, păcălind vigilența paznicilor din lagărul de prizonieri. Trecând prin multe peripeții, pe drumul parcurs mai mult pe jos, ascunzându-se ziua și mergând noaptea, a ajuns după câteva luni
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Moroșan, Aurel Bulancea și fetele, Nuți Tanu și Tuțica Motrescu. Mort de curiozitate, pândeam seara la geam, dar din cauza fumului des să-l tai cu cuțitul, nu vedeam mare lucru, dar auzeam o parte din fanteziile lor de tineri nonconformiști, evadați într-un spațiu restrâns și unde se puteau exprima liber despre ceea ce gândeau. Fiind mari iubitori de engleză, Ramiro și Dodu Istrate au intrat împreună la Facultatea de Limbă Engleză, pe care numai Dodu a terminat-o, Ramiro neputând să
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
încă la știința să se apere de el însuși. I se părea că se află într o situație incertă. Era ca și cum cineva l-ar fi închis într-o cameră fără uși și fără ferești. Trebuia să găsească o ieșire? Să evadeze. Dar de ce să evadeze? Nu el intrase de bună voie în acest tunel al neliniștilor? Ceea ce i se părea a fi deosebit de grav era declanșarea conflictului cu el însuși, cu celălalt Alex, ivit printr-o conjunctură nefavorabilă și cu care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se apere de el însuși. I se părea că se află într o situație incertă. Era ca și cum cineva l-ar fi închis într-o cameră fără uși și fără ferești. Trebuia să găsească o ieșire? Să evadeze. Dar de ce să evadeze? Nu el intrase de bună voie în acest tunel al neliniștilor? Ceea ce i se părea a fi deosebit de grav era declanșarea conflictului cu el însuși, cu celălalt Alex, ivit printr-o conjunctură nefavorabilă și cu care avea de luptat mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Dăduse la o parte multe pietre din drumul ei năzuind mereu să pășească dincolo de spaimele sale. În aceste condiții, își făcea loc tot mai mult ideea de a părăsi casa, spitalul, orașul, totul, în căutarea altor orizonturi. Credea că numai evadând din mediul în care se afla, se va putea elibera de apăsarea care simțea că îi strivește ființa. Ideea de a părăsi definitiv orașul prindea rădăcini în mintea Olgăi cu fiece zi ce trecea. Această voită evadarea o asemăna cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
un bovaric? Ba da, demonstrează teza, fără a ne uimi, căci În lumea aceasta care adună actori și actori din viață, creatori de fantasme și năluci delirante, personaje celebre din artă și anonimi din realitatea Înconjurătoare, personaje de hîrtie și evadați din spitale, Începi să crezi că nimeni nu poate scăpa de aplicarea peceții dublului : histrion ratat, născător de histrioni celebri, dramaturg neglijat (deși a creat treizeci de piese!), dar personaj impresionant, rubicondul Gustave Își Înțelege, empatic, bovaricii, ajutîndu-i să trăiască
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
colivie, scoate un tril. PÎnă aici nimic nou. Numai că autorul desenului a avut geniala idee să pună și trilul respectiv, care-a ieșit din colivie, Într-o altă colivie mai mică, cu care nota muzicală plutește spre cer ...Să evadezi dintr-o colivie, Într-o altă colivie! În finalul Scaunelor, Oratorul care trebuia să transmită mesajul bătrînilor, era mut. CÎntecul păsării Închise, deși teoretic evadase, rămînea Încarcerat. La fel, Într-un alt desen umoristic, vedem, În prima secvență un om
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
colivie, Într-o altă colivie mai mică, cu care nota muzicală plutește spre cer ...Să evadezi dintr-o colivie, Într-o altă colivie! În finalul Scaunelor, Oratorul care trebuia să transmită mesajul bătrînilor, era mut. CÎntecul păsării Închise, deși teoretic evadase, rămînea Încarcerat. La fel, Într-un alt desen umoristic, vedem, În prima secvență un om vesel, care agită, pe mîna dreaptă, o păpușă. În secvența următoare Însă, omul devine cumplit de trist :de ce? Fiindcă păpușa plecase, dar...cu mînă cu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
văitându-se. Sânge negru stropea zăpada scârbos de albă. Începuse să viscolească când soldații ordonaseră pregătirea grupei pentru plecare. Comenzile în rusă erau din ce în ce mai precipitate și mai forțate. Parcă aveau senzația că unul din noi ar avea de gând să evadeze. Unde să evadeze? Noi zbieram întrebându-ne ce să facem cu Nandor. Bărbații se chinuiau zadarnic să răstoarne creanga de brad de pe trupul lui turtit și muribund, iară noi ne văicăream. Doi bărbați, cu tot gerul, își rupseră cămeșile ca să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
negru stropea zăpada scârbos de albă. Începuse să viscolească când soldații ordonaseră pregătirea grupei pentru plecare. Comenzile în rusă erau din ce în ce mai precipitate și mai forțate. Parcă aveau senzația că unul din noi ar avea de gând să evadeze. Unde să evadeze? Noi zbieram întrebându-ne ce să facem cu Nandor. Bărbații se chinuiau zadarnic să răstoarne creanga de brad de pe trupul lui turtit și muribund, iară noi ne văicăream. Doi bărbați, cu tot gerul, își rupseră cămeșile ca să-l penseze pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să-mpărtășesc Cu voi această stare, Să știți și voi, că eu iubesc Cum soarele la mare. Acum nu văd doar un copac Într-o pădure deasă {i nu-mi mai vâjaie în cap Acea gândire falsă. Am reușit să evadez În lumea mea albastră {i vreau mereu ca să visez ... Că m-am întors acasă ... ! Pe drumul meu, acum pavat Cu picături de rouă, În dorul vieții am aflat Că am o viață nouă. Ce bine-i și frumos să știi
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mai târziu, amiralul Nelson nu mai avu din ce să plângă. Conflictul evolua Într-un mod periculos. Lipsa instrucției și epocile diferite din care proveneau combatanții făceau ca fiecare să lupte după cum putea, Într-o teribilă ignorare a convențiilor militare. Evadat Între timp din coșul de rufe, Bonaparte Își stabilise cartierul general după un dulap cu medicamente, de unde Începu să Împartă ordine scurte și precise. Ca urmare, lutierii florentini avansară pe flancul stâng, la umbra imensului ghiveci al asparagusului, dar Jimmy
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Prin câteva vorbe nerușinate adresate mulatrei, l-a obligat practic pe general să sară la bătaie. Nimeni n-a Încercat să-i oprească, ba mai mult, i-am Încurajat. Asemenea deținuților care-și doresc ca măcar unul dintre ei să evadeze, presupun că toți, mai ales Julienne, am fi vrut ca el să reușească. Ani În șir, Perez-Blanco și-a săpat sârguincios tunelul, Însă de fiecare dată gardienii cu crucea roșie l-au prins la timp și l-au adus Înapoi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
două-trei ori orașul În lung și-n lat, pentru a mă deruta, neștiind că dormeam dus. Vizavi era barul lui Vasea. Așadar, o nouă zi. Am intrat. Înăuntru era aceeași faună zilnică, făpturi la fel de neînsemnate ca a mea, moși care evadaseră pentru câteva minute la una mică, urmând a se Întoarce acasă, noaptea târziu, duși pe brațe, sau clone ale brokerilor care lucrau la bursa de alături, În timp ce originalele se desfătau prin Azore. La masa de biliard fără găuri, cei doi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu trebuie explicată. Tocmai de aceea explică atît de multe lucruri și e atît de greu de combătut. Abia luni dimineață, colonelul Pruritanal va afla de ce-l contrazisese fără motiv pe maiorul Smith, cînd va primi anunțul că soldatul Iuffo evadase din spital și Încercase să se refugieze pe o insulă din apropiere, cu un elicopter al armatei americane; atunci colonelul Își va aminti că presimțise asta. Dar pînă atunci, se vor Întîmpla multe alte lucruri aproape la fel de interesante, iar colonelul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Închisă, se ridică să o Închidă. Abia atunci văzu capătul cearșafului Înnodat pe țeava caloriferului. Scoase un scurt țipăt și Își duse repede palma la gură, Înăbușindu-l. — Ce e, ce s-a Întîmplat ? se alarmă Pablo — A fugit, a evadat ! strigă Agneta și, repetînd aceste cuvinte, o luă la fugă către capătul holului, unde cei doi soldați care asigurau paza lui Iuffo jucau table. Ei săriră Îndată de pe scaune, Își luară armele și se repeziră către rezerva lui Iuffo, apoi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îmi amintesc de ici și de colo cîte ceva care nu se leagă. De exemplu, chiar adineauri mi-am amintit că eram internat Într-un spital și păzit cu strășnicie de niște indivizi În uniforme maro, totuși am reușit să evadez fără nici un efort. Altfel n aș fi ajuns să stau de vorbă cu dumneata. Și totuși, Într-un fel sau altul, am ajuns aici... Se simțea Încolțit, iar ca să dea Înapoi, era prea tîrziu. Așa Încît nu-i rămînea decît
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o Întrebi de Vic, mă mai preveni el. — Nici de Kiki? Despre Kiki Îți spun eu tot ce te interesează. S-a adaptat rapid, acum merge la școală, e În clasa a patra. — Poate ne povestește cum ați reușit să evadați de pe insula Roland... Fiindcă dumneata spuneai că nu ți mai amintești. — Ei, lasă că-ți spun eu, nu mi amintesc propriu-zis, dar cîteodată ghicesc. Eram curios să văd În ce măsură persoana reală corespundea personajului pe care Îl reconstituisem din relatările lui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a înceta să mai exist. Trebuie să mă vezi, Martin. Eu sunt de vină. Alături de tine n-am fost niciodată eu însămi în totalitate. Situația în care mă aflam nu-mi dădea voie să exist. Minciuna infecta totul. Trebuie să evadez un pic. Înțelegi? — Da, da, da. Nu contează, am spus. — Nu mai spune asta întruna, și lasă mutra asta nenorocită. Ce dracu'! spuse Georgie. — Oricum, timpul minciunilor a trecut, am spus. Oricum o să spunem tuturor. Georgie nu răspunse. Am ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am ieșit pe chei, în zona numită Victoria Embankment am observat că era vremea fluxului și că pe suprafața râului dansa o lumină caldă ce transforma culoarea noroioasă a apei într-un auriu patinat, ca și cum o parte din lumina soarelui evadase și venise să se joace aici, sub bolta uriașă de ceață. Lumina stranie se armoniza cu starea mea de spirit și am pornit-o agale pe lângă clădirea New Scotland Yard; am început să simt că, deși durerea nu mă părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un pumn de monezi nemțești, n-am reușit să-mi dau seama dacă a fost Într-adevăr căpitan În armata lui Wrangel și și-a pierdut toți banii pe care Îi avea asupra lui la jocurile de noroc, atunci când a evadat - spre Feodosiya, Sevastopol și Salonic. Dar Ivan Britz și Heino se jură că așa s-a Întâmplat. Primul mi s-a părut condescendent când mi-a spus povestea: cel din urmă, mai Înțelegător. Din când În când negustorul nostru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
plină de indivizi care scriau, dintre care unul schițase trăsăturile generalului. Vor fi trăsăturile mele. Va trebui să justific orele lungi și reci de pe esplanadă, când m-am plimbat În sus și-n jos, gândindu-mă dacă făcusem bine că evadasem. Va trebui să cântăresc la perfecție fiecare cuvânt, să-mi reamintesc limpede obiectul luptei mele, să atrag atenția că nu-i vorba doar de săracii din Belgrad, ci de săracii din fiecare țară. Protestase de nenumărate ori Împotriva doctrinei naționaliste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
acelea! Obișnuia să ia câte una ori de câte ori Îl apucau durerile și Încă una peste noapte. Îl făceau să doarmă. — Da. Cât de multe am să-i povestesc nevestei mele! — Băutura, Îl Îmboldi doctorul Czinner. Ninici spuse Încet: — Dacă Încercați să evadați În timp ce-s plecat, o să dau de bucluc. Doctorul Czinner spuse: — Cum am putea scăpa? Ușa e Încuiată și fereastra e prea mică. — Foarte bine atunci. Doctorul Czinner Îl văzu plecând și se Întoarse cu un suspin trist spre ceilalți. — Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
urmă și văzu cele două lămpi roșii legănându-se ca două lampioane de hârtie În Întuneric. — Ce-au vrut? — Caută pe cineva, spuse șoferul. Dar asta Josef o știa destul de bine. Nu-l ucisese el pe Kolber În Viena? Nu evadase el doar cu o oră În urmă din Subotica, de sub ochii unei santinele? Nu era el individul deștept, viclean, rapid În reacții, care nu ezita niciodată? Blocaseră fiecare drum de mașini și totuși el reușise să se strecoare prin barajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
misterioasă. Când s-a defectat trenul, a bătut cu mașina tot drumul Înapoi, până la ultima gară, și a căutat-o. A lipsit o groază. Și ce legendă Încearcă el să facă din toată povestea! Cică a ajutat pe cineva să evadeze de la vamă. — Dar fata? Întrebă domnul Stein, aruncându-i lui Myatt o ocheadă șmecherească. — A fugit cu un doctor, spuse domnul Savory. — Nu va recunoaște asta niciodată, spuse Janet Pardoe, arătând cu capul spre Myatt. — Ei, să lăsăm asta! Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]