977 matches
-
decât puține dovezi sau deloc ale efectelor disuasive... Ca răspuns la cercetarea evaluativă, biroul național al DARE a introdus modificări importante în program. Această modificare trebuie acum evaluată și este posibil să aibă efecte pozitive. Exemplul DARE demonstrează valoarea cercetării evaluative. În loc să continue să investească resurse naționale și locale substanțiale într-un program fără efecte disuasive, DARE a răspuns informării evaluative modificând programul. Sunt necesare noi evaluări pentru a determina dacă această nouă versiune a DARE este un program eficace de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
importante în program. Această modificare trebuie acum evaluată și este posibil să aibă efecte pozitive. Exemplul DARE demonstrează valoarea cercetării evaluative. În loc să continue să investească resurse naționale și locale substanțiale într-un program fără efecte disuasive, DARE a răspuns informării evaluative modificând programul. Sunt necesare noi evaluări pentru a determina dacă această nouă versiune a DARE este un program eficace de prevenire." Site-ul web al CSVP. Fără îndoială, dar de câte lupte de interese și tentative de dezinformare a fost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Education program, widely thought to be the way to lower drug abuse among kids does not work". Ei, da, nu funcționează. Pe cine să crezi? Din istoria programului DARE putem trage câteva rapide concluzii politice și sociale. Acest faimos pragmatism evaluativ mi se pare că joacă un rol critic deloc neglijabil! Acest program care nu funcționează a atras în Statele Unite cea mai mare parte a banilor publici, care puteau fi consacrați unor programe mai eficace. Probabil că latura sa liniștitoare, prin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt atunci etichetate ca programe-model, după o expresie folosită de diverse instituții (Surgeon General, Blueprints Model Programs, Office of Juvenile Justice and Delinquency Prevention etc.) sau cercetători (Sherman et al., 2003). Pentru cele care nu au atins încă aceste standarde evaluative, dar care par să poată accede la ele, categoria "programe promițătoare" urmărește să le încurajeze să-și amelioreze evaluarea. Programele ineficace sunt judecate după aceeași procedură riguroasă. Totuși, una dintre criticile aduse meta-analizei este că are tendința să nu pună
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din filosofia iluministă. O referință filosofică a acestui curent de gândire este, în criminologie, Hume (Sparks, 2005), care consideră că "omul înțelept" își reglează comportamentul după încercările cu care este confruntat (de unde principiul umanist al acțiunii publice bazate pe evidența evaluativă) și care, sprijinindu-se pe Kant, afirmă dreptul științei de a pretinde să concure la moralizarea statului (Karstedt, 2005) și la evaluarea instituțiilor. Acești umaniști știau foarte bine că știința și un raționalism îngust sunt insuficiente; după formula lui Hume
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi sanctificat, de unde calitatea acțiunii însăși depinde așa de mult de circumstanțele sub care ea a fost înfăptuită și de starea de spirit a audienței care a fost martora acesteia. Exemplele menționate mai sus, demonstrează că devianța este un concept evaluativ a cărui relativitate se înscrie în perimetrul variabilității istorice sau diversității modelelor cultural-normative ale societăților și grupurilor sociale. Ceea ce pentru o societate sau pentru un grup subcultural poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ce tratează despre organizarea examenelor, analiza științifică a modalităților de examinare și notare, la variabilitatea notării, precum și la mijloacele menite să contribuie la asigurarea obiectivității evaluării. În procesul evaluării se urmărește: căutarea unor modalități mai eficiente de integrare a actelor evaluative În activitatea didactică; extinderea proceselor evaluative de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului; stabilirea contribuțiilor psihologiei sociale la motivațiile Învățării; crearea unui mijloc adecvat de intercomunicare Între educat și educator. Evaluarea este o activitate complexă care presupune realizarea mai
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
științifică a modalităților de examinare și notare, la variabilitatea notării, precum și la mijloacele menite să contribuie la asigurarea obiectivității evaluării. În procesul evaluării se urmărește: căutarea unor modalități mai eficiente de integrare a actelor evaluative În activitatea didactică; extinderea proceselor evaluative de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului; stabilirea contribuțiilor psihologiei sociale la motivațiile Învățării; crearea unui mijloc adecvat de intercomunicare Între educat și educator. Evaluarea este o activitate complexă care presupune realizarea mai multor acțiuni și operații, aflate În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
lui un autoformator. De-a lungul timpului, În teoria și practica educației și instruirii, conceptul de evaluare a suferit modificări semnificative. De la simpla verificare a cunoștințelor acumulate de către subiect și notarea lor de către profesor s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de Învățământ, asupra proceselor de instruire, a durabilității cunoștințelor elevului, a calității curriculumului școlar și a pregătirii personalului didactic. Această extindere a condus la elaborarea unui model de evaluare managerială (global-optim strategic), bazat pe: coerența
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
diversele efecte prevăzute și neprevăzute. Evaluarea nu se limitează numai la activitatea de instruire ci se Înscrie Într-o preocupare generală care privește funcționarea și a instituțiilor care se ocupă de realizarea eficientă a programelor educative, a proiectelor școlare. Fenomenul evaluativ capătă valențe din ce În ce mai bogate, lărginduși sfera de cuprindere. De la un continent la altul, evaluarea Își propune același obiectiv: Îmbunătățirea educației, Însă contextul și publicul vizat determină dezvoltarea unor concepte diferite. Pentru ca sistemul de evaluare să fie operațional, evaluatorul trebuie să
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
diferență impactului avut de stereotipul: „Comparativ cu bărbații, femeile nu sunt bune la matematică”. De fapt, nu stereotipul ca atare acționează, ci comportamentul pe care îl induce persoanei care, cunoscându-l, va căuta să-l confirme, mai ales în contexte evaluative. Așa se pune un obstacol în calea performanței. Acest fenomen îi determină pe membrii grupurilor stigmatizate să renunțe să se implice în domeniile în care stereotipul are aplicație. Astfel se poate explica și eșecul școlar al indivizilor din aceste grupuri
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
În condiții bine determinate (cauza), generează un alt fenomen (efectul). Se face abstracție de legătura cu restul lumii, considerându-le independente de această lume. Determinismul se produce atunci când fenomenul A (cauză) caracterizat de aceleași condiții inițiale date, produce aceleași caracteristici evaluative la fenomenul B (efect). Determinismul constituie fundamentul teoriei conexiunii universale a fenomenelor, conexiune care Își dezvăluie noile sale laturi În cadrul procesului infinit al cunoașterii sale. În cursul secolului al XIX-lea, oamenii de știință au continuat să dezvolte modelul newtonian
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fenomene ce au caracteristici similare. Noi realizăm generalizări pornind de la similaritățile existente Între instanțele (sau exemplarele) diferitelor obiecte și ignorând diferențele. Conceptul de sine reprezintă totalitatea percepțiilor și cunoștințelor pe care oamenii le au despre calitățile și caracteristicile lor. Componenta evaluativa a eu lui, care se referă la autoevaluările pozitive sau negative ale persoanei, se numește stima de sine. Conduită semnifică activitatea sau acțiunea sub toate formele lor intern subiective si extern-motorii, aspect prin care se evidențiază unitatea dintre psihic și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a strategiilor terapeutice în schizofrenie De la bun început ar trebui subliniat faptul că nici unul din criteriile clinice de evaluare a strategiilor terapeutice pe termen scurt, mediu sau lung, nu este universal admis. Desigur că scopul recunoscut al acestora este unul evaluativ, dar această apreciere poate fi realizată din unghiuri diferite și de persoane diferite: al pacientului (efectuate de el însuși sau de către cei apropiați lui), al psihiatrului practician, al psihoterapeutului sau ale celorlalți membri ai echipei de îngrijire, al rudelor (părinți
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de paralelism, opoziție, inversiune etc. Principala obiecție adresată din această perspectivă structuralismului a fost omogenizarea valorică (un roman polițist, un fapt divers, un basm, o nuvelă clasică vor fi analizate în același fel, pentru că metoda structurală este analitică și nu evaluativă). De fapt, "adevăratul" conținut al povestirii este structura sa ("Subiectul povestirii este reprezentat de relațiile sale interne, de propriile moduri de constituire a sensului" T. Eagleton, 1994:98). Răspunzînd acestor obiecții, Claude Lévi-Strauss relevă faptul că deși nu agreează personal
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sinteză formală, o încorporare a textului din fundal (prim) în textul secund, cel care ni se oferă lecturii. Aceeași etimologie greacă arată că eironeia presupune disimulare, dar și interogație, așadar mecanismul ironiei "lucrează atât prin antifrază, cât și prin strategia evaluativă care implică o anumită atitudine a emițătorului față de text, aceasta permițând și necesitând, la rândul ei, interpretarea și evaluarea exercitate de cititor"69. Punctând necesara distanță dintre ironie și parodie, Hutcheon consideră că parodia uzează de ironie, când nu se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
para in Greek can also mean beside, and therefore there is a suggestion of an accord or intimacy instead of a contrast", în Linda Hutcheon, A Theory of parody, Methuen, 1985, p. 32. 69 "(...) as both antiphrasis and as an evaluative strategy that implies an attitude of the encoding agent towards the text itself, an attitude which, in turn, allows and demands the decoder's interpretation and evaluation", în Hutcheon Linda, op. cit., p. 53. 70 Deși unele apropieri pot fi făcute
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
discursivă a personajului. Abordarea zonei discursive a personajului a fost pregătită, într-un fel sau altul, de capitolele anterioare prin câteva considerații cu privire la combinațiile spectaculoase în jocul percepțiilor, la tipurile de naratori și personaje, prin referințele la dominanta "explicativă" și "evaluativă" din discursul personajului, în ipostaza lui de actant, narator și chiar autor. Această abordare, realizată cu instrumentele poeticii și ale stilisticii vorbirii, atestă interesul deosebit pe care l-a manifestat prozatorul rus pentru lexicografie, în general, în particular, pentru particularitățile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
respective, ca în exemplul următor: "Ce e drept, plescăitul apei nu se mai auzea așa de tare în burlanul spart, dar vântul se întețise și izbea cu putere în ferestre"304. Naratorii din opera lui Soljenițîn exercită, în plus, funcția evaluativă, prin care pronunță judecăți intelectuale sau morale asupra istoriei și asupra actorilor implicați. Discursuri de acest tip abundă în Gospodăria Matrionei, din cauză că naratorul este un martor atent la oamenii din jurul său. "Cealaltă Matriona" nu-i place și el ține să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
început simpatie ("întreaga înfățișare a bătrânului îmi sugera înțelepciune și demnitate"), însă ulterior, după moartea Matrionei, el va deveni "nesătulul bătrân". Naratorul își exprimă nemulțumirea în felul acesta și îl acuză pe Faddei, indirect, pentru moartea Matrionei. Un alt comentariu evaluativ este deosebit de celelalte prin faptul că trădează identitatea de fost deținut a naratorului, marcată de sechele privind relația cu autoritățile care se manifestă prin apariții nocturne zgomotoase: "E foarte neplăcut când vin noaptea la tine zgomotoși și în mantale"305
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
era puțin încovoiată. Vestonul vărgat, caraghios, abia dacă-mi ajungea până la brâu, pantalonii în dungi se sfârșeau mai sus de glezne, din bocancii de lagăr, din pânză impermeabilă, cu botul lat, atârnau capetele obielelor, cafenii de atâta purtat 306. Discursul evaluativ al naratorului poate apărea împreună cu discursul emotiv, prin care acesta își manifestă emoțiile provocate de evenimente. Pentru G. Genette, aceasta este o funcție de mărturie, de atestare 307, întrucât raportul pe care naratorul îl întreține cu istoria este unul de natură
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
funcția de control (funcția de regie), fără a îndeplini vreodată funcția de acțiune". În afară de aceste două funcții esențiale, naratorul mai poate îndeplini și alte funcții în raport cu povestirea, cu naratarul și cu istoria narată: funcția metanarativă, funcția comunicativă, funcția explicativă, funcția evaluativă, funcția emotivă, funcția generalizantă și funcția modalizantă (A se vedea J. Lintvelt, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie și analiză, traducere de Angela Martin, prefață de Mircea Martin, Univers, București, 1994, p. 39). 294 A. Soljenițîn, "Mâna dreaptă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
formularea a diferite întrebări, probleme critice (de unde și terenul câștigat de către "științele educației"): cercetarea analitică sau filosofică sau speculativă sau istorică sau științifică sau etnografică sau narativă sau estetică sau fenomenologică sau hermeneutică sau teoretică sau normativă sau critică sau evaluativă sau integrativă sau deliberativă sau acțională sau interdisciplinară sau axiologică sau praxiologică sau managerială sau sociologică sau psihologică sau demografică sau ecologică ș.a. Desigur că în cadrul fiecăreia dintre aceste abordări, sunt manifeste diferitele lor concepții specifice, încât poate fi consemnată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tipice, erorile și să le utilizez ca puncte de plecare ? • Cum se pot utiliza efectele construirii înțelegerii în o nouă acțiune? • Cum se pot valorifica experiențele nonformale și informale în temă? Competențe generalizate prin colaborare, dezbatere. Sinteze teoretice, acționale, metodologice, evaluative. Reflecții. Capacități. Atitudini • Confruntarea și sinteza interpretărilor, ideilor, formulate individual • Prezentarea și verificarea în grup a argumentelor fiecăruia • Completarea informațiilor prin schimb de date, surse, exemple • Receptarea și analiza critică, comparativă a experiențelor individuale în învățarea temei • Dezbaterea dificultăților, confuziilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltării personalității educatului, din perspectiva viitorului său. De unde, practic evaluarea trebuie să fie globală, holistică, să privească integrativ diferitele aspecte ale formării, iar nu să se limiteze doar la aspecte particulare, care sunt etape, secvențe premergătoare, elemente corelate apoi, procesul evaluativ fiind unul care reflectă și paradigma complexității, a abordării în sistem, fără utilizări trunchiate, în sine, formal. În acest context al schimbării de paradigmă și aici, nu este favorabilă, de exemplu, limitarea doar la evaluarea proceselor învățării, deși sunt esențiale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]