490 matches
-
văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta nu ar fi fost "asimilată" și dacă autoritatea ecleziastică nu ar fi stabilit regulile. Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta o nouă unelată de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicații a fost Buletin paroissial 405, apărut în anul 1916 la București în limba franceză, aparținând Catedralei "Sf. Iosif" din același oraș. Tipărirea în limba franceză a exprimat modul de gândire a episcopului de București, Raymund Netzhammer, care considera că evanghelizarea trebuie făcută în limba de origine a enoriașilor; ca o consecință, pentru credincioșii din România de origine franceză dar mai cu seamă germană, trebuiau să existe și publicații în aceste limbi 406. În România, din cauza numărului redus de credincioși catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din diferite zone și state ale lumii cu ajutorul mass-mediei, respectiv al presei. Biserica a încercat să-și "însușească" fenomenul mass-media și să-l folosească drept mijloc și instrument de apărare a religiei catolice, de propagandă a acesteia, de misionariat și evanghelizare, de control și verificare a informațiilor. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii Catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice (latina), care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice (indiferent de întinderea zonei geografice) precum și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost constituite și pavilioane speciale, unde au fost expuse tipărituri și după alte criterii, precum ritul sau ordinul misionar. Participarea tuturor reprezentanților presei catolice a fost asigurată prin trimiterea mai multor adrese Congregației Sacra Orientală, ce coordona toate acțiunile de evanghelizare și misionariat, cu scopul cooptării în organizarea evenimentului, având ca argument faptul că Sfântul Părinte dorea desfășurarea acestei expoziții. Scrisoarea adresată de președintele Comitetului, contele Giuseppe Dalla Torre, către Congregație a fost sugestivă și a exprimat motivele organizării și așteptările
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în cadrul Conciliului Vatican II; acțiunile susțineau și legiferau viziunea Bisericii cu privire la presa catolică și la rolul acesteia în societatea contemporană și au demonstrat principalele scopuri ale Bisericii referitoare la presă, printre care: unitatea presei catolice, apărarea Bisericii prin presă, continuarea evanghelizării și a activității misionare și a apostolatului în presă, susținerea viziunii Bisericii cu privire la întreaga societate și nu în ultimul rând, stabilirea unui raport cu puterea politică. III.2. Proiectele unui cotidian catolic în România În încercările de unificare a presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care au reprezentat o formă nouă de transmitere a mesajului, prin care cuvântul Bisericii ajungea direct la toți creștinii și în întreaga societate. Presa a fost privită și folosită și ca o modalitate modernă de desfășurare a operei de misionariat, evanghelizare și de exprimare a poziției și a punctelor de vedere ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și interes pentru societate. Putem înțelege destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut în ceea ce privește mass-media (în general) și presa (în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
minoritară; la situația prezentată s-a mai adăugat uneori și existența mai multor minorități etnice catolice, în unele state naționale unitare create la sfârșitul Primului Război Mondial (așa cum a fost de exemplu, cazul României). Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta un nou mijloc de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și sociale din activitatea misionară a Bisericii s-au regăsit în noul concept propus acela de "poporul lui Dumnezeu", care a exaltat unitatea Bisericii lui Christos, subliniind totodată caracterul istoric al acesteia și a răspuns pozitiv la noul program de evanghelizare. Dialogul cu societatea nu s-a mai realizat numai din perspectiva primatului, ci și în condițiile concrete în care erau inserate Bisericile locale. Datorită viziunii Conciliului Vatican II, s-a lărgit câmpul competenței la raportul întregii comunități ecleziastice cu societatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 87.) 215 Propagandă, în sensul de apărare a poziției Biserici Catolice în societate și de expunere a viziunii sale în toate problemele trecute și actuale și nu în ultimul rând,de realizare a operei de evanghelizare prin presă. 216 F. Dante, Storia della Civilta Cattolica (1850-1891), Edizioni Studium, Roma, 1990, p. 63. 217 Ibidem, p. 156. 218 M. Belardelli, " Per una storia della definizione di Movimento Cattolico", în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dragi cititori, vă dezvăluiesc amănuntul că l-am întâlnit aici la Sombreffe sau «Afumații ... ÎI. ZAHARIA BONTE - IOSIF TON LA BISERICĂ ROMÂNĂ DIN BRUXELLES (1), de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 843 din 22 aprilie 2013. O săptămână de evanghelizare Ziua așteptată a sosit, săptămâna vestită a debutat, pentru toate fie Domnul lăudat. Că în fiecare duminică, mai mult de o mie de credincioși ne-am adunat în Numele Domnului la închinare și părtășie, una mai aparte, având în vedere că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
și teologul arhicunoscut, fratele nostru mai mare, Iosif Ton, ne-a asigurat că pe parcursul săptămânii pe care o vom petrece împreună în închinare și părtașii sfinte își va da toate silințele să ni-l ... Citește mai mult O săptămână de evanghelizare Ziua așteptată a sosit, săptămâna vestită a debutat, pentru toate fie Domnul lăudat. Că în fiecare duminică, mai mult de o mie de credincioși ne-am adunat în Numele Domnului la închinare și părtășie, una mai aparte, având în vedere că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
covârșitoare a familiilor de ostași dă o concludentă replică evanghelică prin mulțimea pruncilor care văd lumina zilei și cresc în familii organizate, devenind fii ai Bisericii și ai Neamului.); acțiuni de caritate creștină (ajutorarea săracilor, a bolnavilor și a handicapaților, evanghelizarea în închisori etc., prin grupuri de misiune deplasate pe teren, donații de carte și ziare religioase, iar pentru frații din Ucraina, Basarabia, Iugoslavia și Ungaria și cărți de cult, acolo unde este cazul). Cărțile și ziarele noastre se vând credincioșilor
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Considerații introductive 10.2 Mântuirea în Vechiul Testament 10.3 Mântuirea în Noul Testament 11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cina Domnului (Ryrie, cap. 74) 11.1 Introducere 11.2 Botezul 11.3 Cina Domnului 12. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75) 12.1 Semnificația închinării 12.2 Conținutul închinării 12.3 Ziua de închinare BIBLIOGRAFIE: 1. Erickson, J. Miliard, Teologie creștină, voi. I-III, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1998; 2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE International, Dallas
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Christos. 10. Originea omului. Căderea și păcatul originar. 11. Păcatul. Natura păcatului și consecințele lui. 12. Planul de mântuire a omenirii. 13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și cina Domnului. 14. Slujbele din Biserică. 15. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. CULTUL MUSULMAN LEGISLAȚIE ISLAMICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, LEGISLAȚIE ISLAMICA are statut de disciplină de specialitate
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Noul Testament (Ryrie, cap. 48-49) a. Considerații introductive b. Mântuirea în Vechiul Testament c. Mântuirea în Noul Testament 11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cină Domnului (Ryrie, cap. 74) a. Introducere b. Botezul c. Cină Domnului 12. Funcțiile Bisericii: închinare, partasie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75) a. Semnificația închinării b. Conținutul închinării c. Ziua de închinare BIBLIOGRAFIE: 1. Erickson, J. Millard, Teologie creștină, vol. I-III, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1998; 2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE Internațional, Dallas, Texas, 1993; 3
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Christos. 10. Originea omului. Căderea și păcatul originar. 11. Păcatul. Natură păcatului și consecințele lui. 12. Planul de mântuire a omenirii. 13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și cină Domnului. 14. Slujbele din Biserică. 15. Funcțiile Bisericii: închinare, partasie, evanghelizare. NOTĂ: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. BISERICĂ ADVENTISTA DE ZIUA A ȘAPTEA LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA STUDIUL BIBLIEI I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Considerații introductive 10.2 Mântuirea în Vechiul Testament 10.3 Mântuirea în Noul Testament 11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cina Domnului (Ryrie, cap. 74) 11.1 Introducere 11.2 Botezul 11.3 Cina Domnului 12. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75) 12.1 Semnificația închinării 12.2 Conținutul închinării 12.3 Ziua de închinare BIBLIOGRAFIE: 1. Erickson, J. Miliard, Teologie creștină, voi. I-III, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1998; 2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE Internațional, Dallas
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Christos. 10. Originea omului. Căderea și păcatul originar. 11. Păcatul. Natura păcatului și consecințele lui. 12. Planul de mântuire a omenirii. 13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și cina Domnului. 14. Slujbele din Biserică. 15. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. CULTUL MUSULMAN LEGISLAȚIE ISLAMICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, LEGISLAȚIE ISLAMICA are statut de disciplină de specialitate
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtășie frățească, mărturie creștină, slujire și misiune. ... (2) Activitatea bisericii se realizează prin comuniunea spirituală a credincioșilor în cadrul serviciilor divine și al grupurilor mici, precum și prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheză, caritate și misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Români 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2). ... (3) Bisericile locale își pot desfășura serviciile divine și activitatea spirituală a grupurilor
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194627_a_195956]
-
în lăcașuri de cult, în spații publice închiriate, în case particulare, în spații amenajate în acest scop, precum și, ocazional, în aer liber. Articolul 18 (1) Biserica locală își organizează liber și autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publică, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea și orice alte activități. ... (2) Biserica poate organiza seminarii, conferințe, concerte și alte activități cultural-religioase, după nevoi. Educația biblică a copiilor, adolescenților și tinerilor se face în familie, în școala biblică, în grupurile mici, precum și
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194627_a_195956]
-
se face în familie, în școala biblică, în grupurile mici, precum și în seminarii și tabere special organizate de biserică. ... (3) Fiecare biserică baptistă are libertatea de a desfășura misiune creștină în țară și în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică și personală, în rugăciune, studiu biblic și predicare, în acțiuni sociale și de caritate, precum și în "plantare" de biserici. ... (4) Membrii bisericii au dreptul și responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu chemarea divină, înzestrarea duhovnicească, maturitatea
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194627_a_195956]
-
în societate. ... Articolul 19 (1) În bisericile baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească și diaconia. ... (2) Slujirea duhovnicească asigură creșterea spirituală și pregătirea credincioșilor în vederea implicării lor în slujire. Aceasta se realizează prin: misiune, predicare, evanghelizare, păstorire și educație biblică. ... (3) Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere a Împărăției lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea Evangheliei și înființarea de noi biserici în țară și în străinătate. ... (4) Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspirația Duhului
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194627_a_195956]
-
în țară și în străinătate. ... (4) Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspirația Duhului Sfânt are menirea profetică de a descoperi voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor și de a-i conduce la pocăință față de Dumnezeu și credință în Isus Hristos. ... (5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relație personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, și se realizează prin mărturisirea personală și propovăduirea învățăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi. ... (6) Păstorirea bisericii se realizează
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194627_a_195956]
-
maturizarea credincioșilor, prin cunoașterea și aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrării de învățare și sfătuire a altora. ... (8) Diaconia reprezintă slujirea bisericii prin manifestarea iubirii creștine și ajutorarea celor în nevoi. Articolul 20 (1) Potrivit învățăturii și practicii bisericilor baptiste, evanghelizarea personală și publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acțiunile de caritate, precum și alte activități cultural-religioase reprezintă atribuții ale preoției universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist. ... (2) În cadrul Cultului Creștin Baptist din România atribuțiile similare slujbei
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194627_a_195956]
-
hotărârile acesteia. ... (2) Alte atribuții ale comitetului: ... a) asigură implementarea viziunii bisericii; ... b) stabilește, la propunerea păstorului (consiliului presbiterilor), strategia bisericii; ... c) convoacă adunarea generală și pregătește lucrările acesteia; ... d) organizează departamente și stabilește proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate și altele asemenea; ... e) propune adunării generale alegerea și/sau angajarea personalului duhovnicesc; ... f) hotărăște angajarea personalului administrativ și auxiliar; ... g) cu mandatul adunării generale și la propunerea păstorului bisericii, poate decide angajarea pe durată determinată a altor
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194627_a_195956]