1,788 matches
-
mai sus și observăm că schimbările spre dreapta au loc cu absorbție de căldură, cele spre stânga cu cedare de căldură. Vaporizarea este trecerea unei substanțe din stare lichidă în stare de vapori și ea are loc la: suprafața lichidului - evaporare; în toată masa lichidului - fierbere. În natură, vaporizarea este întâlnită la râuri, lacuri, mări și oceane, apă ce se evaporă și se ridică sub formă de vapori în atmosferă. Condensarea este trecerea unei substanțe din stare de vapori în stare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
vreme rece, se evaporă 250 1700 g apă, în cazul unei munci fizice dificile, prestată pe vreme uscată și caldă, cantitatea de transpirație poate atinge chiar 10-15 l în 24 ore. Pe această cale, organismul combate de fapt supraîncălzirea. Pentru evaporare, se consumă o cantitate de căldura de 600 calorii pentru 1 l sudoare. Dacă această căldură ar fi toata furnizată de corpul omenesc, temperatura lui ar coborî cu aproximativ 10șC. Corpul omenesc furnizează pentru evaporare doar o cantitate mică de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
combate de fapt supraîncălzirea. Pentru evaporare, se consumă o cantitate de căldura de 600 calorii pentru 1 l sudoare. Dacă această căldură ar fi toata furnizată de corpul omenesc, temperatura lui ar coborî cu aproximativ 10șC. Corpul omenesc furnizează pentru evaporare doar o cantitate mică de căldură, astfel transpirația nu poate asigura răcirea corpului, dar permite evitarea supraîncălzirii. Numai datorită evaporării apei la nivelul plămânilor și pielii, temperatura corpului uman se menține la valori în jurul a 37șC, chiar dacă temperatura ambientală este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
această căldură ar fi toata furnizată de corpul omenesc, temperatura lui ar coborî cu aproximativ 10șC. Corpul omenesc furnizează pentru evaporare doar o cantitate mică de căldură, astfel transpirația nu poate asigura răcirea corpului, dar permite evitarea supraîncălzirii. Numai datorită evaporării apei la nivelul plămânilor și pielii, temperatura corpului uman se menține la valori în jurul a 37șC, chiar dacă temperatura ambientală este de 40-50șC. Se știe ca arșița din zonele de deșert este mai suportabilă decât cea din pădurile tropicale umede. Aceasta
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
grăsimi din cocoașă este de 110-120 kg). Viața nu ar fi fost posibilă în deșert dacă animalele din aceste zone nu ar fi învățat să se ascundă ziua de căldură și dacă nu ar fi avut posibilitatea de a împiedica evaporarea apei din organism. Să ne întoarcem în Roma antică ... Până în zilele noastre, locuitorii Romei folosesc rămășitele apeductelor din vremea Imperiului Roman. Observați figura, care este o reproducere de pe un tablou din Munchen, că țevile nu se îngropau în pământ, ci
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
prin urină și transpirație). -In cazul plantelor, apa, alături de dioxidul de carbon, stă la baza procesului de fotosinteză. -Avînd conductibilitate termică și căldură specifică mare, apa constituie un factor de ameliorare a variațiilor de terperatură a organismelor iar la homeoterme evaporarea apei constituie principala formă sub care se degajă căldura rezultată din catabolism -In afara acestor funcții, apa este un protector mecanic a unor sisteme (sistemul nervos central), este mediul de suspensie al unor celule libere (elementele figurate ale sîngelui) I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
căldura de excreție. Procesul de producere de caldură de către organismul animal prin arderea alimentelor se numeste termogeneză. în prezent căldura animală se consideră a fi rezultanta dintre căldura produsă de organism și pierderile care se produc prin excreție, radiație și evaporare la nivelul pielii și a mucoasei pulmonare. Din punct de vedere al variației temperaturii corpului, animalele se împart în două categorii: 1) homeoterme din care fac parte mamiferele și păsările - care se mai numesc și animale “cu sânge cald”. La
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mai ridicată spre cea cu temperatură mai scăzută prin modificarea mișcării de agitație termică a moleculelor). Convecția (procesul de transmisie a căldurii în fluide prin deplasarea ordonată a acestora) Radiația (procesul de transmisie a undelor electromagnetice din domeniul radiației termice) Evaporarea Căldura degajată în unitatea de timp de un organism este atunci: în cazul organismelor superioare, din radiația degajată, 60% reprezintă radiația termică, 12% conducția, 6% convecția și 22% evaporarea. Râma poate în două minute să-și modifice temperatura cu 100C
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Radiația (procesul de transmisie a undelor electromagnetice din domeniul radiației termice) Evaporarea Căldura degajată în unitatea de timp de un organism este atunci: în cazul organismelor superioare, din radiația degajată, 60% reprezintă radiația termică, 12% conducția, 6% convecția și 22% evaporarea. Râma poate în două minute să-și modifice temperatura cu 100C, după temperatura apei. Din acest motiv șopârlele sunt văzute stând mai mult la soare pentru a se încălzi. Tot din această cauză există expresia că are “sânge de broască
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
temperatură ridicată au loc fenomene inverse, are loc o vasodilatație periferică și radiația de căldură a pielii se intensifică. De asemenea, se intensifică acțiunea glandelor sudoripare. Animalele care nu au glande sudoripare, elimină apa prin plămâni și secretă salivă. Prin evaporarea apei este frânată la homeoterme ridicarea temperaturii corpului. IV.1.4. Potențiale termodinamice Potențialele termodinamice caracterizează sensul de evoluție a diferitelor procese termodinamice. Din definiția entropiei și a principiului al II lea al termodinamicii rezultă: sau Dar conform principiului I
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
4 torr, iar la 1000C, pvapori H2O = 760 torr (mm Hg) sau 1 atm. Fierberea Substanțele lichide se transformă în vapori (se vaporizează) în două situații: atunci când fenomenul are loc la temperaturi obișnuite și doar la suprafața lichidului, se numește evaporare, iar când se produce în toată masa lichidului, la temperaturi ridicate, se numește fierbere. Fiecărei presiuni îi corespunde, pentru o substanță dată, o temperatură de vaporizare (fierbere). Definiție. Temperatura de fierbere (Tf) sau punctul de fierbere (pf) reprezintă temperatura la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin alte tehnici care necesită aparatură mai specială, cum sunt: distilarea în vid, distilarea la presiune ridicată, distilarea azeotropă, extractivă, cromato distilarea etc. Fig. 4.2. Instalație simplă de distilare Echilibrul de distribuție lichid vapori Desfășurarea procesului de separare, prin evaporări și condensări repetate, se poate explica prin intermediul diagramei de fază temperatură compoziție (fig. 4.1.). Avem un amestec format din compușii A (volatil) și B (nevolatil), de compoziție x1 . Dacă se încălzește acest amestec la temperatura T1 , vaporii produși au
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
intersecția curbei de compoziție a vaporilor și izotermă, adică x2 . Când acești vapori sunt răciți, se obține un amestec lichid cu aceeași compoziție x2 reprezentat de intersecția dintre verticală și curba de compoziție a lichidului. Astfel, printr-o primă distilare (evaporare - condensare = un echilibru de fază) din amestecul inițial de compoziție x1 s-a obținut un amestec de compoziție x2. Acest proces de deplasare din fază lichidă în vapori și înapoi în fază lichidă reprezintă un taler. Continuând repetarea evaporărilor și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
distilare (evaporare - condensare = un echilibru de fază) din amestecul inițial de compoziție x1 s-a obținut un amestec de compoziție x2. Acest proces de deplasare din fază lichidă în vapori și înapoi în fază lichidă reprezintă un taler. Continuând repetarea evaporărilor și condensărilor se obține un lichid mai bogat în component B și o fază de vapori mai bogată în component A. Distilarea simplă se aplică în separarea amestecurilor binare de lichide atunci când punctele de fierbere ale celor două componente diferă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
stare lichidă în stare gazoasă se produce nu numai la temperatura de fierbere a lichidului, ci și la temperaturi mai joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a ionilor metalici. 123 2.2.1.2. Procedee fizice Condensarea moleculelor sau ionilor în particule coloidale are loc de asemenea dintr-o soluție suprasaturată. De exemplu, prin răcirea unei soluții alcoolice de sulf se obține coloidul de sulf. Prin evaporare îndelungată, unele soluții, devenind suprasaturate, se transformă în soluții coloidale (exemplu: hidrosolul acidului molibdenic). O metodă clasică este cea a înlocuirii solventului. Substanța solidă se dizolvă într un lichid potrivit, iar soluția formată se toarnă într-un alt lichid, miscibil
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Sunt indiferente la adăugarea de cantități mici de electroliți și mult mai stabile la variații de temperatură. Prin uscare, coloizii liofili care nu au fost denaturați (modificați din punct de vedere chimic) își mențin capacitatea de dizolvare, fiind „reversibili la evaporare”. Prin adăugarea unor cantități mai mari de electroliți sau prin variații mari de temperatură, se descompun și ei. Coagularea lor are însă un aspect diferit, având loc în masă, cu formare de geluri (gelifiere). Efectul Tyndall la coloizii liofili este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu particule unite prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului cu apă). Acest ultim tip de îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile se zbârcesc și formează o membrană bidimensională, fenomen reversibil la adăugarea unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care cuva este prevăzută cu suporturi pentru mai multe benzi cromatografice, se reglează intensitatea curentului în funcție de numărul acestora, recomandată fiind o intensitate de 1 - 4 mA pentru fiecare bandă. La intensități mai mari au loc creșteri ale temperaturii hârtiei și evaporări mai intense ale soluției tampon. c) Developarea electroforegramei este numită și revelare. Banda de hârtie cromatografică este introdusă timp de 5 minute într-un termostat la temperatura de 80 - 900C. Hârtia astfel uscată se introduce în soluția de revelator (albastru
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un sistem deschis față de mediul exterior; la nivelul lor se fac aporturi atât tehnologice (apa de adaos/completare, curentul de aer) cât și accidentale (ploi, praf adus de vânt) de substanță. Se înregistrează o pierdere continuă, tehnologică, de apă de evaporare. Din punct de vedere energetic, pe lângă schimbul termic, egal cantitativ cu cel din segmentul de deservire, se pune problema altor schimburi, atât termice, datorate condițiilor meteorologice, cât și de altă natură, precum radiația solară. Aspectele hidrodinamice sunt mai simple, concretizate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
generalizant, au menirea de a sugera nu atât o realitate, cât mai ales o posibilitate pentru instalațiile de răcire, care au și ele părți nemetalice - turnurile de răcire -, din beton sau, pentru instalații vechi, chiar din lemn. Mai mult, prin evaporarea tehnologică, apa se îmbogățește în săruri, următoarea condiție a existenței unor astfel de organisme. Gradul de agresivitate al solului este cu atât mai mare cu cât are un potențial redox mai mic [16]. Este vorba de un paradox, întrucât coroziunea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
îi este împiedicată convecția și radiația; or, foulingul biologic ecranează peretele față de radiație și - la nivelul grosimii sale, evident - nu permite convecția. În ceea ce privește transferul termic aer- apă, propriu turnului de răcire, foulingul biologic este chiar folositor, căci mărește suprafața de evaporare a apei, cerința principală a funcționării turnului de răcire; un motiv pentru care - și acum anticipăm - în soluția finală îl vom lăsa „pradă“ foulingului biologic. O implicație aparent stranie pune în discuție calitățile apei însăși. Foulingul biologic, prin componenta sa
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
apei. Schimbarea/reîmprospătarea biocidului devine o operațiune legată doar de mementele care însoțesc intervențiile în circuit (reparații, revizii anuale, avarii). În turnul de răcire suntem prea puțin afectați de consecințele foulingului biologic. Mai mult, prin creșterea rugozității, a suprafeței de evaporare a apei el, foulingul biologic, ne este chiar benefic. Că în bazinul colector al turnului de răcire se vor regăsi și alge, bacterii... broaște, nu ne deranjează. Ne deranjează însă dacă acestea pătrund în instalația deservită. Dar, cum turnul de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
restul instalației, printr’un schimbător de căldură, apa de răcire recirculată în instalația deservită este protejată față de imixtiunea impurităților din turnul de răcire. Aceste două circuite, distincte substanțial, sunt deci: − un circuit primar, care acceptă atât pierderea de apă prin evaporare - ca o exigență tehnologică - și prin pulverizare/antrenare ca o consecință, respectiv − un circuit secundar care recirculă, cu pierderi substanțiale minime - de dorit cât mai mici - o altă apă, poate o solă, cu simplul rol de agent termic (v. fig
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care recirculă, cu pierderi substanțiale minime - de dorit cât mai mici - o altă apă, poate o solă, cu simplul rol de agent termic (v. fig. 102). Am operat astfel o dohotomie funcțională la nivelul apei de răcire: − răcirea, bazată pe evaporare; − transportul energiei termice, până acum neindividualizate, iar acum individualizate/separate. în circuitul secundar, în urma unei autosterilizări prin scăderea drastică, la limite inacceptabile de viață, a rH-ului ca urmare a unui proces (incipient) de corodare fizicochimică a metalului, rapid echilibrată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]