822 matches
-
înverzi să devină logodnicul Fecioarei. A doua zi, când au venit să cerceteze semnele, au constatat că toiagul lui Iosif din Nazaret înverzise, pe el fiind așezată o porumbiță. În vârstă de 84 de ani, Iosif era un bărbat muncitor, evlavios și cu frică de Dumnezeu. Pentru a-i rămâne onoarea neatinsă în fața lumii, cunoscând planul lui Dumnezeu cu privire la menirea Ei, Fecioara Maria a părăsit Templul și s-a logodit cu Iosif, care avea să devină martorul fecioriei Ei și al
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
lui Iisus Hristos, pe când acela care posedă multă cunoștințe nu are nici o valoare dacă nu are înțelepciunea lui Dumnezeu”[9]. Și după Marele Vasile „potrivit introducerii ce s-a făcut despre modul învățăturii prin studiu, suntem conduși într-un mod evlavios la desăvârșire, ne-am pregătit prin cunoașterea elementară, cea care a fost ușor de înțeles și conformă cu noi. Cel care a izbăvit ale noastre precum ochii care s-au obișnuit cu întunericul când sunt conduși la lumina mare a
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
mai importante momente ale supliciului: - Palatul lui Pilat, condamnarea la moarte - Pretoriul, pornirea spre Golgota; - Prima cădere a Mântuitorului sub povara Crucii; - Întâlnirea Domnului cu Maica, Sfânta Fecioară - Luarea Crucii de pe umerii Domnului de către Simon din Cirene - Veronica, o femeie evlavioasă șterge sângele și sudoarea de pe fața Domnului - A doua cădere a Mântuitorului - Întâlnirea Domnului cu grupul de femei - A treia cădere a Mântuitorului - Dezbrăcarea Domnului de hainele Sale, pe Golgota; - Întinderea și răstignirea Domnului pe Cruce; - Moartea Domnului pe Cruce
CÂT DE GREU E PĂCATUL? de ION UNTARU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345355_a_346684]
-
sfinți canonizați de Biserica Ortodoxă a Greciei în acest secol, s-a născut la 1 octombrie 1846, în Silivria, un orășel situat în provincia Tracia din nordul Greciei, pe malul mării Marmara. Părinții săi au fost oameni săraci, dar foarte evlavioși. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasă educație creștinească. După primii ani de școală, Anastasie este trimis să învețe carte la Constantinopol, unde studiază teologia și scrierile Sfinților Părinți. Aici, sufletul său începe
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
preot, iar după câteva luni este ridicat la treapta de arhimandrit și trimis la Cairo, în calitate de consilier patriarhal. La 15 ianuarie 1889, patriarhul Sofronie îl hirotonește mitropolit onorific de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia Superioară. Mai mulți ani, evlaviosul mitropolit a slujit ca responsabil cu problemele patriarhiei pentru orașul Cairo șipredicator la biserica Sfântul Nicolae din capitala Egiptului, devenind un iscusit slujitor și povățuitor de suflete, fiind dăruit de Dumnezeu cu multă răbdare,smerenie și blândețe. De aceea, era
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
Dar dacă ce-mi rămâne n-oi mai putea plăti? Întoarce-Te cu grijă, / Te rog, pe aceeași cale / Și spală-mi Tu osânda / Cu lacrimile Tale. (27 Martie 1958, Min. Interne, celula 35 subsol) Pantelimon Vizirescu Este odorul țăranilor evlavioși Marin și Maria din Brănețul Oltului adus în veșminte de har de Maica Domnului la 16 August 1903. Licențiat în Litere își susține ulterior Teza de Doctor în Litere și Filosofie intitulată: „Poezia specificului național”. Devine membru al Asociației Scriitorilor
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1444 din 14 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului U L T I M A S C R I S O A R E Măicuței Elisabeta Zamfir - Măicuță mea scumpă, știu, de sărbători, În odăița-ntunecată, evlavioasă, ai aprins Sfânta candelă, curată: era-n fapt de zori, Pentru mine te-ai rugat, la Cristos ai plâns. Inimioar-ți spune că eu, cel plecat în lume, Mă topesc de dorul tău și de cei de-acasă; Mi te-aștepți
OMAGIU MĂICUȚEI ELISABETA ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376708_a_378037]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > MINUNILE SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva Pelerini cu sufletul evlavios Se duc la racla Sfintei Parascheva, Rugăciune purtând în gândul pios, Speranței din credință să-i dea seva. Că-i timp călduros ori frig și vreme rea, Cei ce cred în minunile credinței, Își pun în Cuvioasa Parascheva, Nădejdea din
MINUNILE SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372600_a_373929]
-
în sânul Duhului Sfânt, răstignindu-ne lumii pentru a ne renaște în Iisus Hristos. Părintele CONSTANTIN GALERIU (Costachi Galeri) s-a născut în comuna Răcătău, satul Răzeși, județul Bacău, în pragul Zorilor Unirii celei Mari, la 21 Noiembrie 1918, din evlavioșii săi părinți Elisabeta și Neculai. După copilăria încărcată de tradiții, urmează 8 ani cursurile Seminarului „Sf. Gheorghe” din Roman, apoi încă 4 ani pe cele ale Facultății de Teologie din București (1930-1942), susținând sub îndrumarea marelui teolog-poet Nichifor Crainic, Teza
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Toate Articolele Autorului Dreptul Iov, născut în Uț, din ținutul Idumeea, Trăia în chip neprihănit cu copiii și femeia ! Din Avraam și din Esau, avea genealogia ; Se-ndepărta de tot ce-i rău și trăia Credincioșia ! În fiecare zi trăită, evlavios și cu trăire Din ce primise de la Ceruri, lui DUMNEZEU dădea Jertfire ! Avea 7 feciori în casă alături de 3 fecioare ; Nevastă și avere multă ; se bucura de fiecare ! Avea 3.000.de cămile, 500 de perechi de boi, 500 de
SF.ȘI DREPTUL IOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379723_a_381052]
-
se transformă în aur; dacă trei oameni sunt trei idei, chiar aurul galben se transformă în praf”. Despre dragoste, părintele Gala Galaction scrie cuvinte frumoase și înțelepte: „DRAGOSTEA” - e o prietenie scumpă și înaltă, nutrită de idei nobile și meditări evlavioase, luminată de surâs voios și dulce.” Și inegalabilul Ion Creangă, cel mai mare povestitor român, a lăsat și el din comoara minții și a sufletului său: „Când sufletul îți este gol și inima fără simțire, degeaba mai cauți pricină cu
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
care a moștenit educația creștină și calitățile de bun administrator. Preoția mea - mărturisea el - a fost visul sfânt al mamei mele și primii pași pe drumul înțelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată și evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinților mei duhul unui creștinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu și aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moștenit de la bunicii, moșii și strămoșii mei, vrednici slujitori ai Bisericii și
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Diamantul iubirii tale Se plimbă fantomă de lut Cu aripi de vis ,ancestrale! Rămas-a doar omul din mine Valorile toate au plecat Săpăm cu migala în destine Un drum evlavios,creponat! Soare răsare pe marile întinse Dimineața-i speranța din vis Gândul arde cu flăcări încinse Viața e copacul promis! Sub cerul ce naște furtună Prinții de lut își caută loc Iubirea lor e o fată de luna Cu plete
VIS COMPROMIS de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378766_a_380095]
-
acceptăm pentru "demonul" eminescian o natură bipolară demoniacă și ascetică în același timp. Partea demonică ar fi "scânteierile" din priviri, ochii suri, tulburi și vineți, "focul din priviri" care nu mângâie ci îngheață. Dar partea ascetică? Magul eminescian nu e evlavios, nu e martir al unei devoțiuni spirituale. Nu coboară între oameni să predice vreo credință. El are mai mult o natură de "revoltat", deși nu e un om de acțiune (sub chipul unui Toma Nour nu se conturează atât un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
galaxia" antiemi nescienilor să apară la Blaj, orașul ("fântână a darurilor" numit de Petru Pavel Aron, sau "școală a școlilor românești" Timotei Cipariu) spre care tindea inima lui Mihai Eminescu și pe care-l saluta, prin 1866, cu aceste cuvinte evlavioase: "Te salut din inimă, Româ mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să-l pot vedea". Aici va publica întâi în foileton, apoi sub forma unei broșuri canonicul Alexandru Grama "studiul critic" Mihail Eminescu (Blasiu, 1891, Biblioteca Unirea) devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nu veți fi oare de acord că nu poate exista nici un fel de grație a veșmântului dacă cineva nu este deprins a-l purta? Există oare ceva mai ridicol decât midineta În rochie de curte? În ce privește gustul pentru toaletă, câte evlavioase, câte femei și câți bărbați În toată lumea asta, care au parte de aur, de stofe, de mătăsuri, de cele mai minunate și luxoase veșminte, nu se folosesc de ele doar pentru a-și da aerul unui idol japonez! De aici
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
boieri nu-i are la inimă, îi compătimește însă pe țărani, exploatați crunt sub domnia rapacelui Ioan Gheorghe Caragea. Dacă îl bucură faptul că s-au pus bazele învățământului superior, în schimb teatrul („capiștea dumnezeilor elinești”) îi apare lui, suflet evlavios, ca o ispită păcătoasă; tot așa, unele apucături ale femeilor, portul franțuzesc, obiceiurile noi sunt năravuri rele, oploșite acolo unde nu mai există smerenie. În felul lui, e un moralist, presărându-și însemnările cu „învățături”, așa cum face, pentru fiul său
DOBRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
Colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Tribuna poporului”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Săptămâna” ș.a. Poezia din volumele Sunete arse (1972), Cântarea verbului a fi (1979), Cetățile de rouă (1985), Și punctum... (1989) se înscrie în registrul retoric al unei convorbiri evlavioase cu Dumnezeu, în care sunt folosite atât ruga și implorația, cât și blestemul și invectiva împotriva uitării și înstrăinării. Tema iubirii Basarabiei și României este predominantă. Proza din volumul Să vii acasă pe un nor (1989), oralizantă, biografică, de sorginte
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
valorează mai mult decât toată filosofia. În ceea ce-l privește pe Dumnezeu, C. nu ezită să scrie: „Dumnezeu este o disperare care începe unde sfârșesc toate celelalte”. O propoziție care a înspăimântat-o și a rușinat-o pe mama sa, evlavioasa soție a preotului din Rășinari. Dintr-o scrisoare a lui C. se înțelege că după apariția cărții ea n-a mai avut curajul să iasă din casă. C. se scuză zicând că el n-a voit să ofenseze pe Dumnezeu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
ta infamă, dorință-i de mărire, La fapte mândre stimul. De ești atât de van Să crezi că pîn-și cerul ascultă a ta vorbă, Că-i pasă dacă corpul țil1 chinuiești și mintea Ți-o stupifici, îți zice că ești evlavios, Ba chiar și sfânt. Și nu sunt numai oameni Ce îți admiră fapta, gîndirea-nchipuită, Ci te admir popoare... Ce proastă e mulțimea, Ea crede cumcă duce a lumii soarte-n mână Și singură e dusă de-o mână de șireți. De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
judecători; însă sufletul meu se-ntuneca... acuma e așa de ușor împregiurul meu și mă simții așa de ușor de când m-am rugat. Eu m-am rugat... n-am făcut-o aceasta demult; însă m-am rugat ca un copil evlavios, ca atuncea când maică-mea îmi unea mînile și mă învăța a mă ruga. Ah, așa trebuia să fie totdeuna. El tăcu și puse capul său pe perină și căută la mine cu privirea sa blândă și îngerească. Eu căzusem
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui Ioan Asan titlul de rege, ci numai de domn (domnius) al bulgarilor și românilor, îl sfătuiește să se-ntărească și să stăruie în supunerea sa pentru Scaunul roman, îi făgăduiește sprijin și ajutor din partea numeroșilor cruciați și altor creștini evlavioși, caută să-l intereseze mai cu samă pentru eliberarea împărăției latino-bizantine (Romaniae Imperium), de bântuirile de pe atuncea, îi făgăduiește pentr-un asemenea lucru răsplată în ceriuri și pe pământ și-i pune în perspectivă statornica favoare a Scaunului papal. Dând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deci numărul celor făr-de-scăpare nenorociți, celor părăsiți făr-de ajutor, a acelor cu desăvârșire desperați, mărturisea cu tărie părerea că are datoria imperioasă de-a întemeia deplina lor încredere și cea mai intimă a lor speranță asupra unui om atât de evlavios și de însuflețit de Dumnezeu, căci numai de la el - cu mila și ajutorul ceresc - mai poate porni cu siguranță o faptă mântuitoare pentru popor. Mai cu samă locuitorii de pe teritoriul împărăției învecinat cu Persia, cari erau greu bântuiți de cătră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oști de feliul său chiar, ademenit apoi din partea papei, care-i asigura posesiunea tuturor țărilor și teritoriilor schismatice pe cari le-ar cuceri, fu gata de război contra turcilor și era îndemnat într-una la aceasta de cătră mumă-sa, evlavioasa regină Elisabeta pe care iarăși Scaunul roman o stimula și o lăuda pentru spornica ei solicitare. Rugat de împăratul Ioan Paleologul, care trimise tot într-o vreme o solie la Buda și alta la Avignon, regele Ludovic I încheie cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căruia nu-i lipsea decât sancțiunea din partea voinței poporului și care tocmai de asta trebui să se sfarme curând prin infirmitatea sa intrinsecă, precum se și sfărâmă în realitate. Încercări reînnoite de uniune în Valachia și via opunere contra lor. Evlaviosul zel de convertire dezvoltat de Ludovic cel Mare în privirea țărilor vasale ale Ungariei; trecerea unionistă cu greu câștigată a împăratului Ioan Paleologul, care îndemna însă și la facerea altor încercări; îndemînateca accesibilitate unionistă a caselor domnitoare din țările laterale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]