824 matches
-
biserica de azi, cu ajutorul materialului ce s-a putut folosi, provenit din biserica veche. Biserica a fost înzestrată cu strane și bănci pe care le-a confecționat tâmplarul din Cluj Eperjesi Nagy András. Una dintre strane a fost pictată de evlavioasa soție Ércz Zsuzsánna, soția preotului, pe cheltuiala proprie. Un alt suflet evlavios, Perlei Karolina, pe propria sa cheltuială confecționează „băncile domnești”. Tavanul casetat, provenit de la biserica veche, precum și coroana amvonului, sunt opera lui Umling Lörinc din Cluj, anul 1770. Biserica
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
biserica veche. Biserica a fost înzestrată cu strane și bănci pe care le-a confecționat tâmplarul din Cluj Eperjesi Nagy András. Una dintre strane a fost pictată de evlavioasa soție Ércz Zsuzsánna, soția preotului, pe cheltuiala proprie. Un alt suflet evlavios, Perlei Karolina, pe propria sa cheltuială confecționează „băncile domnești”. Tavanul casetat, provenit de la biserica veche, precum și coroana amvonului, sunt opera lui Umling Lörinc din Cluj, anul 1770. Biserica reconstruită, datorită muncii inițiale prost făcute, a ajuns din nou, în anul
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
instrument muzical, să scrie poezii etc. Michel de Montaigne (1533-1592) a fost un scriitor francez care împlinea idealurile Renașterii și ale umanismului prin viața sa multilaterală de moșier, primar, consilier politic, birocrat de încredere, umanist învâțat, literat educat și catolic evlavios. În spirit umanist, a căutat rădăcinile Antichității, încrezându-se în valoarea și calitățile intrinseci ale omului și în gândirea rațională. La începutul secolului al XX-lea, a fost folosită pentru prima data expresia „om al Renașterii”, ca denumire pentru un
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
face niciun secret din faptul că disprețuiește munca de birou. El își poate pune în valoare calitățile doar în cluburi, cu mici apariții amuzante, care distrează auditoriul prezent. După moartea lui Jean Buddenbrook, văduva sa, Elisabeth, întreține mai departe atmosfera evlavioasă în casă, ba chiar o îmbunătățește. Ține slujbe zilnice, deschide o școală de duminică pentru fete, iar pentru doamnele mai în vârstă organizează o dată pe săptămână o „seară Ierusalim”. Pastori și misionari vin și pleacă, inclusiv pastorul Sievert Tiburtius din
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
citează un proverb turcesc: „După ce casa e gata, vine moartea”. Clara Buddenbrook moare. În ultimele ore de viață o roagă în scris și cu o mână nesigură pe mama să să-i plătească soțului său, pastorului Tiburtius, viitoarea ei moștenire. Evlavioasa mamă, ignorându-l pe Thomas, capul familiei, îndeplinește imediat cererea, sub care se ascunde în mod evident Tiburtius. Thomas este consternat atunci când află că mama sa a plătit 127.000 de mărci acestui scelerat, vânător de avere, după ce acesta primise
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
acest eveniment a fost un semn dat de Iisus despre sfârșitul legământului exclusiv dintre Dumnezeu și evrei (vezi și teologia înlocuirii). În această interpretare copacul este o metaforă a poporului evreu, care ar avea un aspect exterior plin de grandoare evlavioasă (frunzele), dar care nu a produs nimic pentru slava lui Dumnezeu (lipsa de fructe). Această interpretare este în strânsă legătură cu parabola smochinului neroditor. Din moment ce atât Matei, cât și Marcu, nu explică motivul pentru care Iisus se aștepta să găsească
Blestemarea smochinului () [Corola-website/Science/320433_a_321762]
-
Hristos a Înviat". D. Bolintineanu, În "Iisus pe cruce", unește suferința cu iubirea. Panait Cerna, În poezia "Trei zburătoare", prezintă rotirea păsărilor care veghează ultimele clipe din viața pământească a Domnului pe cruce. Maria Cunțan, În poezia "Ouă roșii" prezintă evlavioasă, simbolul eternizării vieții prin suferința Însângerată a Domnului Iisus. Spațiul nu ne mai permite decât să amintim și pe alți poeți români care au imortalizat În versuri minunea Învierii ca Tudor Arghizi, I. Pillat, A. Manciu, M. Codreanu, R. Niger
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
La 16 ianuarie 1946 a fost proclamat Doctor al Bisericii. Toată lumea îl cunoaște pe Sfântul Anton și vorbește de binefacerile ce el le împarte tuturor acelora care aleargă la dânsul. Recunoaște, de asemenea, că puterea acestui sfânt întrece adesea așteptările evlavioșilor care își pun încrederea în el. Faima de Făcător de minuni ce o avea, încă trăind pe pământ, i se cuvine și azi, și creștinătatea toată i-o acordă cu bucurie. Bisericile zidite în cinstea lui sunt nenumărate; altarele închinate
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
un individ furios care îl amenință cu sabia, poruncindu-i să ducă înapoi manuscrisul. Fără întârziere, Sfântul Anton și-a dobândit manuscrisul. Puterea rugăciunilor sale în toate împrejurările de acest fel s-a arătat într-adevăr minunată. Așa că astăzi toți evlavioșii față de Sfântul Anton au convingerea fermă că tot ce se poate pierde se poate și afla prin Sfântul Anton. La convingerea că Sfântul Anton găsește lucrurile pierdute se adaugă apoi siguranța că toate cele existente nu se vor mai pierde
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
vechi în Biserica lui Cristos, însă a luat un mai mare avânt în zilele noastre, prin faptul următor, petrecut în Franța. În anul 1890 trăia la Toulon, strada Lafayette nr. 41 (Franța), d-ra Luisa Bouffier. Ea era o femeie foarte evlavioasă și se ocupa cu negoțul. Într-o dimineață, nu putu să-și deschidă prăvălia. Lacătul fusese forțat în timpul nopții și acuma nu se deschidea. Un lăcătuș chemat în ajutor, veni cu o legătură de chei, însă în zadar. Plecă după
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
fost înmormântat în cimitirul bisericii Sf. Ilie din Chișinău, care mai târziu a fost demolată. Sever Zotta îl considera un "„nobil fără trufie, boier mândru dar drept, cărturar înțelept și modest, om bun și milostiv, prieten sincer și credincios, creștin evlavios și monarhist mistic, o rară manifestare a geniului rasei noastre și ultimul cavaler al Basarabiei”". Paul Gore avea la activ studii amănunțite asupra științei și artei blazonului, cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
ortodox român ce deține în prezent rangul de arhiepiscop al Eparhiei Dunării de Jos, fiind astfel membru al Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 18 martie 1955 se naște în comuna Lopătari, județul Buzău, într-o familie de țărani evlavioși, Râdă și Vasile Crăciun, primind educație creștină în familie și în special, de la bunicii - Stanciu și Anica, Ștefan și Ioana, pe care îi consideră primii dascăli în "buchiile" credinței. Între anii 1962-1970 urmează cursurile școlii elementare în satul natal. Între
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]
-
papei, încât îngăduie ca, în schimbul banilor, un om neevlavios și vrăjmaș al lor să cumpere ieșirea din purgatoriu a sufletului pios al unui prieten al lui Dumnezeu, și nu îl eliberează mai degrabă din iubire curată, pentru nevoia acelui suflet evlavios și iubit?” 85. Din nou: „De ce vechile canoane ale penitențelor, care prin îndelungată nefolosire sunt abrogate și moarte, sunt împlinite acum prin acordarea de indulgențe, ca și când ar continua să fie valabile și în vigoare?” 86. Din nou: „De ce papa, a
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
a fost un cleric ortodox român, care a avut rangul de episcop-vicar al Mitropoliei Bucovinei, cu titlul de „Suceveanul” (1939-1940). Arhiereul Eugeniu Laiu Suceveanul s-a născut în luna iulie 1894, în localitatea Bargauanii Neamțului, într-o familie de oameni evlavioși. A intrat sub ascultare la Mănăstirea Neamț, la numai 10 ani, după care unchiul său, care era stareț la Mănăstirea Horaița, l-a îndrumat către această mănăstire. În 1911, starețul Mănăstirii Horaița l-a trimis la Galați să studieze la
Eugenie Laiu () [Corola-website/Science/310308_a_311637]
-
cunoaște meșteșugurile vicleanului și nu ignoră tăbărîrile războaielor nevăzute, este și el o altă candelă învăluită de lumina cunoștinței, putând zice cu dreptate împreună cu marele Apostol "Căci nu ne sunt necunoscute gândurile lui".555 Iar cel ce duce o viață evlavioasă (binecredincioasă) după porunca Domnului, îndreptând-o prin virtuți, e o altă candelă, ca unul ce-și adeverește evlavia (credința) prin modurile purtărilor sale. În sfârșit, cel ce în așteptarea judecății face din înfrânare zid ce oprește intrarea patimilor la suflet
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
lumina, ca nu cumva să se stingă lumina din candelabru, nefiind alimentată. Cei doi măslini ai candelabrului de aur, adică ai Sfintei Biserici universale, sunt cele două Testamente, din care, ca din niște măslini, se stoarce, prin căutare și cercetare evlavioasă, ca în untdelemn, substanța înțelesurilor, care alimentează lumina darurilor dumnezeiești. Prin această substanță deprinderea fiecăruia păzește nestinsă lumina harului ce s-a dat pe măsura lui, lumina ce se întreține, ca printr-un untdelemn, prin înțelesurile Scripturilor (20). Căci precum
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
nu poate fi cunoscut de nimeni după fire, ca un original dintr-o icoană (23). În acest chip înțelegem acestea. Iar de vrea cineva să refere sensul celor spuse și la fiecare om, va găsi de asemenea înțelesuri frumoase și evlavioase. De pildă va putea să înțeleagă prin candelabru sufletul fiecăruia (24). Acesta e întreg de aur, ca unul ce după firea sa mintală și rațională, e nestricăcios și nemuritor și e cinstit cu cea mai împărătească putere a voii libere
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
în noaptea de 2 iulie 1633, în cimitirul bisericii Patriarhiei din Constantinopol. Se presupune că mai tarziu osemintele voievodului au fost aduse în Moldova, dar locul înhumării sale nu este încă cunoscut. A fost un domn drept, blând, nelacom și evlavios, despre care postelnicul sau, Toma Cantacuzino, zicea că : "în multe nopți l-a zărit în miezul nopții, îngenunchiat înaintea icoanei la ruga cu mare osârdie".
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-a răspândit repede, iar Daniil a început să fie căutat de o mulțime de credincioși cărora le citea rugăciuni pentru izbăvirea de boli și suferințe, precum și de monahi ori pustnici din întreaga Moldovă care-i cereau îndemnuri și
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
devine foarte prețuită, fiind promovată, conform tradiției, chiar de profetul Mohamed. Astfel, într-una din acele "Hadith", Profetul afirmă: "Pe cel care urmează calea cunoașterii, Allah îl îndrumă spre Paradis...Strălucirea unui om învățat, comparată cu cea a unui simplu evlavios, este precum cea a lunii pline față de stele. Cunoașterea ne ajută să distingem binele de rău, să găsim drumul către Cer, ne este prietenă atunci când suntem în deșert și singurătate și nu avem pe nimeni, ne întărește la neputință și
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
evreiesc 5684 . Rabinul a fost cunoscut și ca întemeietor al ieșivei "Hahmey Lublin" în anul 1930. Yehuda Meir Shapira s-a născut în 1887 la Suceava, Bucovina, în vremea aceea parte a Imperiului Austro-Ungar într-o familie de evrei foarte evlavioși. Tatăl său era rabinul Yacov Shimshon Shapira, unul din descendenții rabinului Pinhas Shapira din Korec. Mama sa, Margalit, urmașa a unui vestit învățat evreu din Franța medievală, (Itzhak Behor Shor), era fiica rabinului Shmuel Itzhak Shor, rabin vestit și el
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
dominației otomane în Palestina, si este situată la limita dintre Jaffa și Cartierul Florentin de astăzi din Țel Aviv. Cartierul cuprinde două străzi care se intersectează: stradă Bertold Auerbach și strada Richard Beer-Hoffmann. Colonia americană a fost creată de americani evlavioși neoprotestanti dintr-o sectă denumită „Biserică lui Mesia” și a ființat între anii 1866-1868 După câțiva ani locul lor a fost luat de germani luterani numiți Templeri. Aceștia au refăcut majoritatea caselor și au pus bazele unei așezări germane care
Colonia americană-germană din Jaffa () [Corola-website/Science/337664_a_338993]
-
chip, este imitarea vieții dumnezeiești și naturii celei mai presus de fire, un perpetuu progres spiritual, în virtute, în desăvârșire; este o neîntreruptă depășire de sine a omului: „Iar a se face asemenea cu Dumnezeu înseamnă a se face drept, evlavios, bun și cele asemenea. Cel ce întipărește în sine, pe cât îi este cu putință, în chip limpede trăsăturile acestora, se va muta fără osteneală și de la sine, de la viața pământească, la locurile cerești”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Rugăciunea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Enoh și sfântului prooroc Ilie și sfântului Ioan Teologul au zidit această biserică smeriții slujitori și închinători Sfintei Treimi, chir Anastasie Crimcovici, fost episcop de Rădăuți și dumnealui Lupu Stroici marele logofăt și fratele domniei sale Simion, mare visternic, în zilele evlaviosului domn Io Ieremia Voievod și ale prea iubiților lui fii Ioan, Constantin, Alexandru și Bogdan Voievod, în anul 7110, iulie 27 și închinată sfinților, dreptul Enoh, Ilie și Evanghelistul Ioan"" (1602). Mănăstirea Dragomirna este menționată pentru prima dată într-un
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
august 2011, Dallas) a fost cleric al Bisericii Ortodoxe din America, care a îndeplinit funcția de arhiepiscop al Episcopiei de Dalles și de Sud (1978-2009). De asemenea, a condus și Exarhatul Mexicului (1972-2008). Robert Royster s-a născut într-o evlavioasă familie baptistă și s-a convertit la ortodoxie în 1941. A studiat între 1941 - 1943 la Universitatea Texas. Începând din 1943 a servit în Armata Americană ca traducător de limba japoneză sub conducerea generalului Douglas MacArthur. După terminarea serviciului militar
Dmitri Royster () [Corola-website/Science/323801_a_325130]