474 matches
-
descoperă un scop în univers, atunci chiar nu există un scop în univers". În concluzie, versiunile clasice și cele actuale ale evoluționismului darwinist sunt combinații de idei și teorii ce își au "setul de reguli" (Ioan Petru Culianu) în "Biblia" evoluționismului: Originea speciilor a lui Charles Darwin. Relativ recent a apărut o interesantă și reconfortantă replică dată evoluționismului materialist de către Bruce Lipton cu a sa The biology of belief (Biologia credinței). Asupra ei mă voi opri în partea a doua a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și cele actuale ale evoluționismului darwinist sunt combinații de idei și teorii ce își au "setul de reguli" (Ioan Petru Culianu) în "Biblia" evoluționismului: Originea speciilor a lui Charles Darwin. Relativ recent a apărut o interesantă și reconfortantă replică dată evoluționismului materialist de către Bruce Lipton cu a sa The biology of belief (Biologia credinței). Asupra ei mă voi opri în partea a doua a acestui articol. O nouă provocare: biologia credinței (2) Teoria lui Bruce Lipton este realmente o provocare pentru
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
dezvoltă. Mărturie în acest sens sunt o serie de contribuții ale gânditorilor asociaționiști din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea (vezi capitolul anterior), când s-a demonstrat posibilitatea de compunere și descompunere a ideilor. Diferit de aceștia însă, evoluționismul acordă însemnătate crescută condițiilor în care organismul trăiește, existența acestuia încetează să mai fie dependentă de simplul impuls exterior care să pună în funcțiune sistemul. Însemnătatea condițiilor externe este reevaluată, este evidențiată acțiunea lor transformatoare exercitată asupra structurilor de bază
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la el acasă sub influența aceleiași emulații filosofice favorabile pentru eclozarea psihologiei, dar care s-a manifestat diferit față de partea continentală a Europei. Anglia era cea mai puternică forță colonială, țara cea mai industrializată. La aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul se afla în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Darwin l-a cunoscut prin lucrarea acestuia, Originea speciilor; în 1859, operele celor doi apar aproape concomitent (în 1860 și 1893), ca o încercare de împăcare a evoluției sistemului viu cu unul mai general din natură și din întregul univers. Evoluționismul lui Spencer expus în lucrarea sa, Sistem al filosofiei sintetice, este diferit de cel a lui Darwin, el acoperă întregul univers, de la nebuloasa primitivă în care sunt amplasate planetele sistemului stelar și până la planeta Pământ, cea locuită de om, de la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sociale a animalelor. S-a reușit însă deschiderea unei noi perspective de explicare a vieții psihice, unde locul central era ocupat de dimensiunea sa populațională de manifestare. A fost o tendință care a surprins nu soluțiile avansate anterior din perspectiva evoluționismului darwinist, ci pe cele care își aveau punctul de plecare în explicarea vieții psihice dependent de determinantul său național, al statului totalitar. Pentru aceasta din urmă, categoriile de "luptă pentru existență", de "selecție a caracterelor favorabile", etc. nu au fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea corporală. Această problemă a ajuns reformulată în diverși noi termeni, în contextul redeschiderii porților de legătură dintre funcțiunile sufletești sau psihice și diversele structuri viscerale ale organismului, de anatomie și fiziologie. S-a întâmplat acest lucru deopotrivă sub influența evoluționismului darwinist sau a reflexologiei secenoviene, a intros-pecționismului wundtian sau a sincretismului ribotian francez, care au favorizat dezvoltarea unor inițiative generoase în domeniul psihofiziologiei. În studiile inițiate s-a formulat problema dependenței vieții psihice de funcționarea diverselor viscere ale organismului, de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
perspectivă teoretică nouă, care reușește să dea o explicație nouă rezistenței bolnavilor de a conștientiza cauza tulburărilor lor de comportament. Deși sunt puțini analiști și critici care își permit să arunce punți de legătură între teoria freudiană a inconștientului și evoluționismul darwinist, ele pot fi imaginate și considerate valide între anumite limite. Aceasta pentru că explicarea inconștientului, Freud o face prin inocularea subtilă a simbolului existenței unui Homo primitivus, aflat la originea personalități tuturor oamenilor, a reflectării lor conștiente, a cărui reactivitate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele au văzut în istorie și, timp de cincizeci de ani, comunismul a făcut efectiv din ea marșul unor deținuți, împinși sub escortă ideologică spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noii direcții etnologice. După acest învățat, socotit astăzi ca o somitate, rezultatele cercetărilor de până acum sunt greșite nu numai din pricinile semnalate mai sus, dar mai ales din pricina metodei practice. Metoda aceasta a fost stăpânită de ideea apriorică a evoluționismului, care presupunea la originea religiei un politeism polimorfic, din care omenirea s-ar fi ridicat treptat și greu la concepția monoteistă. Toate încercările de explicație, emise până azi în numele acestei metode: mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia, socotite ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Chiar dacă existau studii care țin de aceste științe, ele nu erau suficiente pentru a constitui o ramură științifică. Modul în care Bacon a prezentat științele a schimbat mult direcția de cercetare a acestora. Putem vorbi aici de o formă de evoluționism baconian. Filosoful englez își începe prezentarea cu regiunile cerești, terminând-o cu cea a animalelor. Se pare că aici a preluat modul de a clasifica științele după Geneză, mod pe care l-am amintit deja. De asemenea putem vorbi și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
identificate de G. Vattimo, trăsături pe care le considerăm ca fiind cele mai explicite. Pornind de la textul volumului Sfârșitul modernității 12, putem identifica următoarele trăsături fundamentale ale postmodernismului: 1. Critica noțiunii de "depășire", "progres". Prin aceasta se elimină ideea unui evoluționism prin care tot ceea ce reprezintă trecut este inferior prezentului și viitorului. Întoarcerea la un illo tempore existențial este soluția pe care o adoptă postmodernismul în locul progresului. 2. Ontologia obiectivă este înlocuită cu o ontologie subiectivă. Cosmosul se dezvoltă în jurul individului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a avut la bază organizarea structurală respectiv organizarea celulară procariotă, eucariotă unicelulară,eucariotă pluricelulară și modul de nutriție, respectiv fotosinteza caracteristică plantelor, ingestia (prin înghițire și digestie) tipică animalelor, absorbția specifică fungilor. Elemente noi au fost aduse și în domeniul Evoluționismului, legate de originea extraterestră a vieții-descoperirea unei sușe bacteriene recoltate din straturile superioare ale atmosferei care ar putea fi de origine extraterestră (2000), identificarea într-un meteorit a unei bacterii mobile de tipul celor ce trăiesc pe Pământ pe funduri
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
furtunilor mării ce nalță Într-o clipă cumpliții munți de spumă ca iarăși să-i cufunde În latul ocean!“ Am reprodus lungul pasaj din cuvântarea festivă de la Putna, fiindcă el denotă o bună Înțelegere a istoriei, pe linia unui evoluționism organic ce se bucura de prestigiu În epocă, dar și a direcției etnopsihologice, Încă În fașă, dar plină de promisiuni și pentru istoriografie. Momentul era important și pentru cultura română În ansamblu, căci se cuvine raportat la mișcarea critică de la
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele au văzut în istorie și, timp de cincizeci de ani, comunismul a făcut efectiv din ea marșul unor deținuți, împinși sub escortă ideologică spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
deveniri intelectuale? Această devenire însă e convulsivă, plină de frământări, atingând razant desfrâul și înfigându-se într-o asceză nereligioasă. Studiul ca încercare de a potoli cumplita sete de adevăr, acesta este tânărul Kazantzakis. În el se ciocnesc violent teoriile. Evoluționismul minează grav creaționismul, desțelenind liniștea copilăriei. Liceanul, răscolit că ar putea fi urmașul unei maimuțe, dă fuga la profesorul de fizică spre izbăvire. Cinic, profesorul îl izgonește să caute adevărul pe cont propriu. Și el se aruncă în studiu, se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
camera lui sperând să cearnă prin sita cărții, adevărul de contrariul său. Apoi, deznădăjduit, o rupe cu cercetarea și se aruncă în vin. Pentru o vreme, tânărul alege nu numai să creadă dar și să facă propagandă împreună cu doi prieteni, evoluționismului. Unul din prieteni se alege din partea unu preot cu remarca: „Nu știu dacă suntem sau nu maimuțe, dar tu măgar ești sigur”. Orice tânăr care încearcă să-și mobileze intelectul la vremea tinereții gustă din teribilele conflicte cognitive ca dintr-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
educator, Herbart susținea necesitatea unei educații de tip rigorist și coercitiv. Herbert Spencer (1820-1903) s-a impus posterității în special prin lucrările sale filosofice, fundamentate pe tezele dominante ale spiritului științific de secol XIX, mai ales pe teza biologică a evoluționismului. Deși preocupat funciarmente de problematica filosofică, orizontul său ideatic se întinde și asupra dezbaterilor de natură psihologică, sociologică, biologică și pedagogică din epocă. Această afirmație se justifică prin însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
afirmație se justifică prin însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie, Principii de psihologie, Principii de morală, Eseuri despre educație etc. Întreaga sa concepție pedagogică este centrată pe osatura convingerilor sale filosofice. Adept al teoriei evoluționismului, Spencer admitea, prin analogie cu lumea biologicului, că societatea nu este decât un organism social și, prin urmare, se supune și ea acțiunii legilor biologice. Dat fiind faptul că una din principalele legi biologice este legea luptei pentru existență, Spencer
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Spencer la fundamentarea sociologiei se referă în principal la: a. implementarea sociologiei create în Franța pe teritoriul spiritual al Angliei; b. evidențierea unor noi posibilități de analiză a vieții sociale. Doi termeni formează chintesența aportului filosofului englez în această direcție: evoluționismul și organicismul. Pe larg, constatăm că: * Continuă perspectiva pozitivistă de analiză a proceselor sociale, încrederea în virtuțile științei; Spencer este convins, ca și Comte, de faptul că științele naturii pot constitui un model explicativ pentru societate. * Lucrările lui Comte sunt
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
apelând la gradul de generalitate al științelor pe când Spencer se sprijină pe nivelul complexității acestora. * Introduce ca mod de gândire asupra societății termenul "evoluție". Pe el se sprijină întreaga sa operă, situându-l pe filosof în postura de susținător al evoluționismului social. Lucrarea lui Spencer, Primele principii, devansează momentul apariției cărții lui Ch. Darwin, Originea speciilor, prin care demonstrează că rămâne prizonierul evoluționismului biologic. Spencer face din evoluție o lege universală a devenirii, în care sunt cuprinse și procesele sociale. Credem
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
termenul "evoluție". Pe el se sprijină întreaga sa operă, situându-l pe filosof în postura de susținător al evoluționismului social. Lucrarea lui Spencer, Primele principii, devansează momentul apariției cărții lui Ch. Darwin, Originea speciilor, prin care demonstrează că rămâne prizonierul evoluționismului biologic. Spencer face din evoluție o lege universală a devenirii, în care sunt cuprinse și procesele sociale. Credem că este justificat să prețuim contribuția lui Spencer numind interpretarea sa nu Social darwinism, așa cum impropriu apare în literatură, ci Social spencerism
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
elaborărilor lor, maeștrii lor spirituali, au fost recrutați din medii intelectuale de conținut diferit și situați în timpi istorici diferiți. * Esența fenomenelor sociale pe temeiul căreia construiesc edificiul social este diferită. * Lansează în circuitul teoretic direcții de studiu distincte, pozitivismul, evoluționismul, organicismul (social-spencerism), marxismul. * Creează pe cont propriu, comunicarea dintre ei este, declarat, inexistentă. * Au lăsat urme diferite în gândirea ulterioară: unele s-au stins temporar, altele s-au imprimat adânc chiar și în practica socială. * Evadarea din filosofia socială s-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
maximă generalitate în judecarea unor procese ale vieții. Idei asemănătoare profesa în epocă și Ernst Haeckel de la Jena (maestrul lui Grigore Antipa și Nicolae Leon), supranumit și „avocatul lui Darwin“ pentru luptele vijelioase pe care le-a dus pentru izbânda evoluționismului. În 1866 Haeckel a afirmat cu forță că nucleul celular joacă rolul esențial în ereditate. Otto Bütschli (1848-1920), biolog german, a confirmat în 1876 valabilitatea cercetărilor lui Balbiani. Experimentând pe nematode, el a comunicat că pentru realizarea unui zigot fertil
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]