1,801 matches
-
i-a propus să lipsească o vreme de la petrecere și să dea niște ture În mașina ei. Timp de o oră delicioasă, care s-a scurs mult prea repede, au lunecat pe drumurile tăcute din jurul Princetonului, vorbind, În culmea unei exaltări timide, despre tot ce le dădea inima ghes să spună. În mod bizar, Amory se simțea cu totul inocent și n-a făcut nici o Încercare de a o săruta pe Isabelle. A doua zi au străbătut ținutul Jersey cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
jucată mult Înapoia vălului. Știa totuși că avea un sens bine determinat. Cam pe la ora unu s-au mutat la Maxim’s, iar ceasurile două i-au găsit la Deviniére’s. Sloane băuse temeinic și era Într-o stare de exaltare nesigură, dar Amory era agasant de treaz: nu se Întâlniseră cu nici unul dintre vechii și corupții cumpărători de șampanie care se lipseau de obicei de petrecererile lor din New York. Tocmai se sfârșise un dans și reveneau la masa lor, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
golf adânc, letargic, fără chef de muncă sau de scris, de amor sau de destrăbălare. Pentru prima oară În viață, ar fi vrut ca moartea să dea iama În cei de-o generație cu el, obliterându-le entuziasmele, zbaterile și exaltările meschine. Tinerețea nu i se păruse niciodată mai Îndepărtată decât acum, când compara solitudinea dureroasă a acestei vizite cu excursia zurbagie și veselă de acum patru ani. Lucruri care pe atunci fuseseră aspectele cele mai banale ale vieții - somnul profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
acestui principiu. Patimă nesătulă, gelozie violentă, dorința de a poseda, de a strivi - doar atâta mai rămăsese din marea lui dragoste pentru Rosalind, doar atâta Îi mai rămânea ca plată pentru tinerețea pierdută - calomel amar sub glazura dulce, subțire, a exaltării amoroase. În camera de hotel s-a dezbrăcat și, Învelindu-se În pături, ca să se protejeze de aerul Înghețat de octombrie, a moțăit Într-un fotoliu, În dreptul geamului deschis. I-a venit În minte o poezie citită cu luni În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
trântit În iarba Înaltă, Înconjurat de tot plutonul din care făcea parte și toți cu burțile lipite de sol, iar el așteptase să-l bată pe umăr pe servantul mitralierei Lewis. Contempla cele două imagini cu ceva ce semăna a exaltare primitivă - erau două jocuri la care luase parte, diferite prin gradul de Înverșunare, dar legate Într-un fel care le distingea de episodul Rosalind sau de labirinticele povești care formau, la urma urmei, substanța vieții sale. „Sunt un egoist“, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să ne provocăm orgasme unul altuia folosindu-ne doar gura; mai apoi, am renunțat și la asta. Mie Îmi părea tare rău, dar nu aveam ce face. Bărbatul Își pierdea complet energia de Îndată ce se Îmbolnăvea, sau, dimpotrivă, o stare de exaltare Îl cuprindea atunci când obținea un succes imens, când munca Îi era apreciată peste așteptările sale, când banii câștigați curgeau valuri-valuri, iar influența sa creștea peste noapte. În asemenea momente uita de orice complex și putea să se transforme Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
colegii lui, îmi dau seama că Banciu reușise să ne impună o trăire matematică aproape exclusivă. Centrul existenței noastre era coperta Gazetei matematice, aceea în care se oglindea soarta soluțiilor noastre. Primirea unei soluții trimise ne crea un fel de exaltare. Refuzul ei, ne cufunda în lungi melancolii. Pentru mine, care am îmbrățișat matematicile, înțelegeți că Banciu a fost ceva mai mult ca pentru voi. A fost maistrul, omul care m-a format, de la care am învățat esențialul. Ceilalți profesori de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care le-o poartă mass-media și în special televiziunile din România, la onor ordinul guvernului aflat în vârful piramidei... (Blogul cadrului didactic. Sursa: Arhivă blog 2013 zognet. Blogspot.com.) Nicolae Suciu, fragmente din romanul în curs de apariție, ”Sidromul de exaltare în sud-estul noii Europe”. Referință Bibliografică: 7 (Fără niciun titlu) / Nicolae Suciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Suciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > NICHITA STÎĂNESCU SAU SENSUL IUBIRII! NOASTRE! Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2282 din 31 martie 2017 Toate Articolele Autorului Călătoria în zori dedicată lui Eminescu anunță miracolul unei exaltări fără precedent în fața Eminescului Discurs liric cumul de reflexe afirmare individuală fără polemism eul juvenței alimentat de confesiune imagism metaforic subictiv iată un Drept la Timp Sunt bolnav nu de cântece ci de ferestre sparte unghi de crize subict cognitiv
NICHITA STÎĂNESCU SAU SENSUL IUBIRII! NOASTRE! de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362847_a_364176]
-
Vârstele sunt praguri de viață, nu o privire punitivă a uneia spre cealaltă. Ce liceu ai făcut? Liceul cu profil uman, de la Câmpina. Anii de liceu sunt ai vârstei cu harul ei, cu principii rebele dar și înduplecări romantice, cu exaltări în povestiri, cu vârfuri în ego, animatoare de conversații. Dar pe mine anii de liceu nu m-au inițiat într-o bărbăție ardentă, ci au constituit mai curând aprofundarea cu dragostea nutrită de cărți, în învățătură și acumulări din citit
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
îi șoptește rabinului : bine Rabi, dar nu se poate să aibă amândoi dreptate, ce judecată e asta? La care Răbi : ȘI TU AI DREPTATE!! Relativ, nu-i așa??? Și, în fine, e o plictiseală de viață! Niciodată nu am înțeles exaltarea cu care se anunță lumii, din ce in ce mai des, că încă un teritoriu necunoscut a fost cucerit, cartografiat, cunoscut, banalizat...Marginile vechilor hărți, după care nu mai urma decât : hic sunt leones ...aveau un rost.În copilărie lumea părea uriașă , magică, infinită
CERUL ! de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363573_a_364902]
-
cânt acum în cheia fericirii! Ne-a fost dat un timp întâlnirii noastre, dar cântecul nostru își poartă, departe, ecoul visului înflorit. Acolo, frunzele copacului meu îți vor șopti: marea ești tu, marea sunt eu, acel spațiu imens, mister, neliniște, exaltare, fior, melancolie, vibrație, pură emoție, necuprinsul din infinit! Dincolo de tăcerea albă, un câmp de păpădie este acolo, un câmp și liniștea lui verde, ai să rămâi cu mine, acolo, mereu, privește-mă, privește-mă, hai, vino, întinde mâna și simte
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
care nu se împăca, în emoționalitatea mea, cu acea desăvârșită omenie a creatorului, așa cum o receptasem eu din lectura uneia din capodoperele sale: „Memorialul mănăstirii” (1982). Astfel, după o superbă cină, Saramago mi-a ascultat o bună bucată de vreme exaltarea legată de prăbușirea comunismului în Europa, dar mai cu seamă în România, exaltare din care spiritul său ascuțit a decelat structura unui anticomunist primar. Ulterior, cu abilitate, dar și cu robustețea convingerilor, și-a expus punctul de vedere al marxistului
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
așa cum o receptasem eu din lectura uneia din capodoperele sale: „Memorialul mănăstirii” (1982). Astfel, după o superbă cină, Saramago mi-a ascultat o bună bucată de vreme exaltarea legată de prăbușirea comunismului în Europa, dar mai cu seamă în România, exaltare din care spiritul său ascuțit a decelat structura unui anticomunist primar. Ulterior, cu abilitate, dar și cu robustețea convingerilor, și-a expus punctul de vedere al marxistului de neclintit care încă mai spera în resurecția „adevăratului comunism” ce urma să
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
de liceu, până să-l cunoască mai bine, considerau că poetul o lua adesea mult cu discuțiile pe arătură, dar după ce și-au dat întru târziu seama că tot ce spunea el nu era nicidecum o ciudată stare nefirească de exaltare, ci un exercițiu non-stop de creație, căci el se juca cu cuvintele, cu împerecherea lor în alăturări care mai de care mai bizare și mai inedite, jonglând cu figuri alambicate de stil ce-i umpleau spontan gura, după ce colegii lui
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
viața sa au apărut multe aspect fenomenologice ale suferinței sale, printre care idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională. Ciuleandra dans al vieții și al morții, de care este obsedat pathologic și în ritmul căruia se derulează episodul acut al stării psihotice finale. Autorul folosește modelul psihiatric pe care s-a structurat întregul roman. Descoperim alternanțe între stările
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
vieții și al morții, de care este obsedat pathologic și în ritmul căruia se derulează episodul acut al stării psihotice finale. Autorul folosește modelul psihiatric pe care s-a structurat întregul roman. Descoperim alternanțe între stările depresive și acelea de exaltare afectivă, cu impulsivitate necontrolată așa cum se desprind din prezentarea în totalitate a personajului, afecțiune ce oscilează episodic între două extreme malancolia și mania, fiind în același timp o afecține genetic, constituțională, ca un ecou îndepărtat de la antecesori. Talentul lui Liviu
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
singurătate și autocompătimire. În cealaltă secundă trebuia să fac o alegere, să-l elimin pe Jack pentru că credeam că nu mă poate înțelege, sau să-i împărtășesc această temere. Târziu am descoperit că aceasta era alegerea adecvata--împartășirea durerii! Noutatea și exaltarea se ofilesc, desigur, cuplurile se obișnuiesc cu toate în timp. Dar o adevărată dragoste romantică poate continua atunci când sufletul este adăpat de niște izvoare interioare. Dacă ai pierdut acea dragoste, izvorul nu a secat. Tu ai încetat să bei, atâta
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
memoriei și realcătuiește cu meticulozitate oficiul liturgic bizantin la intersecția dintre comentariul scripturistic, enunțul dogmatic și inspirația duhovnicească. Pentru a arăta ceea ce este propriu Ortodoxiei, el se oprește asupra liturghiei, în spatele căreia reflecția teologică dogmatică crește fiind adăpostită de orice exaltări gnostice sau excese pietiste. Nucleul mistagogic al cultului creștin suspendă conflictul surd dintre ideologii, în captivitatea cărora teologia a căzut nu o singură dată. El confirmă adevărul creștinismului primar care vedea în liturghie „locul și modalitatea proprii Duhului” - sau, cu
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
liturghia este chintesența totalizatoare a temporalității: trecutul sacru este absorbit sapiențial, prezentul se trăiește apocaliptic, iar viitorul este anticipat profetic. În acest sens Sfânta Liturghie este „operatorul transcedental al unei sinteze eshatologice” - susține Mihail Neamțu. În tărâmul liturghiei, excesul uitării, exaltarea imediatului și precipitarea sfârșitului sunt tentații corectate de practicile narative și sacramentale care constituie, de la începuturile Bisericii, tradiția. Astfel, unificarea liturgică a celor trei etape ale temporalității - trecut, prezent și viitor - se produce în mod excepțional prin prăsnuirea „zilei Domnului
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
o idee corectă. Umorul nu există în lucruri.Există însă în modul în care le privim.Nu este reflectarea lor pasivă.Este activ, ca și mânia.Este îmbibat însă de-o renunțare la orice reacție violentă. Recația se restrânge la exaltarea acelor elemente care sunt respingătoare din punct de vedere etic,amorale și deformate,urâte din punct de vedere fizic, astfel încât să pară ridicole.Care este acest ceva respingător și urât, ce provoacă râsul, a fost elucidat odinioară de Bergson și
DIALOGURI PRIVILEGIATE-ALEXANDRU FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367378_a_368707]
-
așteaptă de la mine să-i vindec trupește. Dar eu nu pot să-i vindec trupește. Și atunci caută alte linii melodice și alte cântece. Există muzică pentru suflet și muzică pentru trup. În lumea asta bulversată se caută muzică pentru exaltare trupească. Ori eu nu sunt din povestea asta. Eu sunt din povestea muzicii pentru suflet, care are o tonalitate nocturnă, este tristă. Cealaltă este o muzică veselă, solară. În ultima vreme toată lumea tinde să se veselească și nu înțelege de ce
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
uitându-ne, în nevinovăția apăsătoare a juneților noastre, fie și auditiv (trăgând cu ureche-că doar această posibilitate o-aveam) la „putreziciunea” valorilor burgheze oocidentale, transoceanice. Până și refrenul melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-un moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să-l murmurăm ceva mai tare câțiva adolescenți și tineri, părea regimului amenințător și cosmopolit, de o „decadență intratabilă”(!?), cu bătaie...popagandistică (cui pe cui se scoate, nu?”) demolatoare și inventat anume anticomunistă. Nu mai
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
trufaș, deși experiența pare mai degrabă rimbaldiană. Autoarea uzând de dezechilibru sistematic al simțurilor, exacerbate până la inflamarea lor, forțează limitele realului, pulverizându-le, depășindu-le progresiv. Experiența este o epuizare completă a trăirii, prin elan vizionar și înstrăinare metodică, prinm exaltarea resorturilor vitale:” Îmi șterg pe furiș lentila ochelarilor și mă mint că te văd din nou frumos și deștept pe sub masca ce mușcă din carnea ta vegetală “.(Este calmă, trândavă ). La capătul exaltărilor, autoarea e o altă ființă, un animal
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
prin elan vizionar și înstrăinare metodică, prinm exaltarea resorturilor vitale:” Îmi șterg pe furiș lentila ochelarilor și mă mint că te văd din nou frumos și deștept pe sub masca ce mușcă din carnea ta vegetală “.(Este calmă, trândavă ). La capătul exaltărilor, autoarea e o altă ființă, un animal superior îmbogățit cu carnația metaforei așezată cu grijă peste scheletul lui abstract, un arheu elibert în carnea cuvântului și fugit din măduva scheletului realității. Aceste poeme-tablete sunt o formă de purificare, dar și
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]