406 matches
-
munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați de munca de interes obștesc în condițiunile arătate la Cap. 3. b). În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc pentru toate categoriile de evrei, este nelimitată, menținându-se însă excepțiunile acordate în interesul bunei funcționări a economiei țării. Marele Stat Major poate suspenda munca de interes obștesc a evreilor, în anotimpurile nefavorabile desfășurării ei. c). Repartiția evreilor se va face începând de la 1 Martie 1942, ținând seamă de satisfacerea nevoilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de către Cercurile de Recrutare respective, care îi selecționează și repartizează; cei care sunt în lagăre și ghettouri sunt puși sub pază militară sau polițienească. 3. Plasamentul la lucru se face în majoritatea cazurilor prin Cercul de Recrutare respectiv, sunt însă excepțiuni, cum ar fi de exemplu în Basarabia, unde plasamentul se face de către Comandamentul militar al lagărului, sau de către autoritățile poli țienești, acolo unde ei sunt puși sub autoritatea lor. Inspectoratul Constanța raportează că plasamentul evreilor la munca de folos obștesc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
imenselor cantități de zăpadă depuse în orașe, la cererea autorităților, Inspectoratul G-ral al Taberelor și Coloanelor de Muncă, dispune următoarele: - Toți evreii din cuprinsul țării, obligați prin statutul militar al evreilor a presta munca de interes obștesc, fără absolut nici o excepțiune, trebue să presteze până la 15 februarie 1942, cel puțin cinci zile de muncă la zăpadă. - Programul va fi: 7 - 12,30 și 15 - 19. - Repartizarea se va face de Cercurile de Recrutare, de acord cu autoritățile comunale. - La finele celor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
posibilitatea sau să înlocuiască pe evrei cu etnici români, refuză să facă aceasta. Art. XIII - Evrei, în înțelesul prezentei deciziuni, sunt cei definiți prin art. 6 din Decretul-Lege nr. 3.825 din 1940. Art. XIV - Se mențin prin prezenta deciziune excepțiunile prevăzute la art. 7 al Decretului-Lege Nr. 3. 825 din 1940. Art. XV - Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de folos obștesc este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. Dată la 3 martie 1942. Ministru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și economiei naționale și numai pe timpul cât se efectuiază contractele. Acești evrei vor fi folosiți, în principiu, în raza localității căreie îi aparțin, sau în apropiere. 3. - Meseriașii evrei (18-50) ani, vor fi întrebuințați, acolo unde nevoile vor cere. B. - EXCEPȚIUNI I. Exceptați dela orice muncă obligatorie. 1. Evreii supuși străini. 2. Slujitorii cultului mozaic, care vor fi indicați de către Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor. 3. Evreii inapți pentru orice fel de muncă, care vor fi stabiliți de către comisiile medicale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
persoanelor rechiziționate se va face în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile acestora și numai în localitățile unde își au domiciliul. f) Vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, ori potrivit dispozițiunilor în vigoare la epoca respectivă. III. - Lămuriri referitoare la excepțiuni. 1. Dintre membrii cultului mozaic - până la sosirea preciziunilor dela Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor - vor fi scutiți, numai rabinii. 2. Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, precum și foștii ofițeri de rezervă evrei sunt exceptați dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Institutul European, Iași, 2010, doc. 382, pp. 772-773. Document nr. 136 Nr. 131.108 din 28 Aprilie 1943 NOTĂ Asupra lucrărilor de resortul Biur. 9 I. - Toți bărbații evrei între 18-50 de ani sunt supuși a presta munca obligatorie cu excepțiunea celor care au primit carnete de scutire de muncă dela împuternicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreesc. Regimul de muncă al evreilor este reglementat prin Instr. G-le ale M.St.M. Nr. 55.500 și anexa A. 98500/1942. II
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Mai 1943 REFERAT Am onoare a refera: Oficiul Județean al Centralei Evreilor din România cu Nr. 2348 și 2054/943 roagă a se stabili regimul evreilor supuși streini. A. - Instr. M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că evreii supuși streini sunt scutiți de m.o. indiferent dacă sunt ai țărilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
651 din 29 Decembrie 1943: „La Nr. 31.651, din 29 Dec. 1943, cu onoare se face cunoscut că s’au dat dispozițiuni ca toți evreii repatriați din Transnistria să fie scutiți de muncă obligatorie până la 15 Martie 1944, cu excepțiunea perioadelor pentru curățitul zăpezii.” Președinte, ss Dr. N. Gingolă Prezenta este conformă cu originalul. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 18.04.7, fila 406. Document nr. 201 No. 843 27 Ianuarie 1944 BATALIONUL 1016 LUCRU către Compania I și II-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
femeile, pe care le-au cumpărau, sub un control mai aspru. De aceea găsim într-o inscripțiune din Tracia menționat anume, că ar fi dedicată părinților legitimi ai celui ce o pusese, ca și când o asemenea împrejurare ar fi fost o excepțiune. Tocmai această destrăbălare a relațiunilor dintre sexe unită cu viciul beției, explică pe de o parte reacțiunea naturală reprezentată prin clasa Ctiștilor, precum și nevoia în care se găsi Boerebiste, organizatorul statului dac, de a pune un capăt acestor neorânduieli. Strabon
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cuprinse în următoarele 28 puncturi, care derează din principiile Regulamentului, însărcinându-l a fi cu nepregetată sârguință întru a lor neabătută aplicare și punere în lucru: I. Aplicația Regulamentului și a legilor în urmă statornicite, în toată cuprinderea lor, fără excepțiune de persoane, bine înțelegându-se că în starea de față a lucrurilor, trebuințele neprevăzute de regulament urmează a fi întâmpinate prin mijloace și măsuri extra¬ordinare. II. Aplicația legilor Țărei în dreptățile fiecăruia, fără osebire de persoane. III. Șefii departamentelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hotarelor imașului, care n’au fost vândute încă de Casa Obștei târgului Bârlad, vor fi parcelate și vândute de primărie, prin licitatație publică, locuitorilor din orașul Bârlad. Art. 4. — Orice alte bunuri ce au aparținut Casei Obștei Târgului Bârlad, cu excepțiunea imașului, sunt proprietatea orașului Bârlad. Art. 5. — Sumele ce vor rezulta din vânzarea terenurilor ară tate la art. 3, vor fi trecute în bugetul primăriei Bârlad și vor fi întrebuințate pentru folosul sau podoaba orașului. Art. 6. — În termen de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dobrogea. Cu acest prilej, afirma: În răspunsul la mesagiul regal nu se vorbește nimic despre soarta Dobrogei. În mesagiu, ministru însă pretinde că condițiunile nouei provincii s-au îmbunătățit. În realitate puțin s-a făcut. Ba chiar legile votate, fără excepțiune pentru toată România, în Dobrogea nu se aplică cu sinceritate. Voesc a vorbi de noua lege comunală, care negreșit că a desființat legiuirile de mai înainte, însă, peste Dunăre, tot se ține de legea excepțională a Dobrogei, care în întâii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Racovsky la colegiile II și III"3150. La 6 noiembrie 1912 publicația Dobrogea Jună din Constanța insera un articol semnat de către domnul Constantin N. Sarry în cuprinsul căruia erau enumerate "nevoile imediate ale dobrogenilor"3151. Autorul solicita eliminarea "regimului de excepțiuni și de bănuială"3152, "să se înceteze cu sistemul primarilor numiți"3153 iar proprietatea imobiliară rurală să fie "odată pentru totdeauna limpezită și stabilită"3154. În consecință, "administrația din această parte a țării (...) în care s-au menținut destule elemente
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a ajuns medicul și teologul Virgil Ciobanu, Într-un studiu publicat În 1924 cu privire la legenda practicării de către evrei a infanticidului : „În Ardeal - scria el -, credința În omorul ritual [practicat de evrei] este generală, la toate straturile societății, cu unele mici excepțiuni” <endnote id="(256)"/>. Acest tip de concluzie este doar parțial adevărat. Trebuie spus că, la sfârșitul secolului al XVIII- lea și În cursul secolului al XIX-lea, o bună parte a societății Imperiului Habsburgic și, implicit, a Transilvaniei s-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Divergențele au dus la retragerea de la consfătuire a gazetelor amintite (Telegraful, Poporul și Columna lui Traian, adică a delegaților respectivi, în ordine: Gr. Tocilescu, N. Bassarabescu și B.P. Hasdeu), în afară de Opiniunea publică, al cărei reprezentant a votat documentul final „cu excepțiunea celor 4 primi articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19 noiembrie 1871, în Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cari vor veni după noi. Discursul lui Mihail Kogălniceanu „Ilustră doamnă, preasfinte mitropolit, sfinți părinți și frați. Biserica ne zice: «deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune». Ei bine, îmi permit a zice cum că acest mare adevăr își are și el excepțiunea sa. Nu este în lumea aceasta totul deșertăciune, rămâne ceva statornic, rămân faptele mari cari sunt neperitoare! Da, fraților, faptele mari opresc chiar moartea! Se zice că Vodă-Cuza a murit... Dacă renașterea României a murit, apoi... a murit și Vodă-Cuza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1875, după următorul calendar: la 22-23 aprilie/4-5 mai alegerea delegaților pentru Colegiul al IV-lea; la 25-26 aprilie/7-8 mai, alegerile pentru Colegiul I; la 27-28 aprilie/9-10 mai, În București toți candidații opozițiunii aparțineau partidului roșu, cu slabe excepțiuni. În Colegiul I candida Gheorghe Vernescu care nu era roșu. Era un liberal moderat, un adevărat reprezentant al burgheziei capitaliste care prin origina ei ura pe boieri, care prin interesele ei de clasă se temea de roșii. Un candidat roșu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1 iunie s-a judecat procesul de presă al lui Alexandru Macedonski, care stătea în arestul preventiv de 3 luni de zile. Acuzatul avea 17 apărători. Toată elita baroului se înscrisese ca să apere pe ziaristul întemnițat.78 Apărarea a ridicat excepțiunea că delictul este prescris. Legea de pe vremea aceea prevedea că delictele de presă se prescriu după 4 luni, iar Macedonski fusese arestat pentru un delict comis cu 8 luni mai înainte. Cu toată împotrivirea procurorului Călinescu, Curtea a pronunțat liberarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în materie de presă este interzis“ . Articolul 27 stipulează inviolabilitatea corespondenței și a convorbirilor telefonice: “Secretul scrisorilor, telegramelor și al convorbirilor telefonice este neviolabil. O lege specială va stabili cazurile în care justiția, în interesul instrucțiunii penale, va putea face excepțiune la dispozițiunea de față. Aceeași lege va determina responsabilitatea agenților Statului și a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice“. Constituția din 1923 garanta, în articolul 28, libertatea de întrunire: “Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
sau în cinstea lor personală. Arestul preventiv în materie de presă este interzis. ART. 27 Secretul scrisorilor, telegramelor și al convorbirilor telefonice este neviolabil. O lege specială va stabili cazurile în cari justiția, în interesul instrucțiunii penale, va putea face excepțiune la dispozițiunea de față. Aceeași lege va determina responsabilitatea agenților Statului și a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice. ART. 28 Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, au dreptul de a se
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
capitole istorice depărtate printr-o prăpastie. Oamenii cari reprezentau aceste două curente nu erau, totuși, atât de departe unii de alții ca cultură și simțiminte și nici nu se poate spune că unii erau reacționari și ceilalți revoluționari. Afară de puține excepțiuni, fruntașii conservatori și fruntașii liberali erau oamenii aceleiași epoci. Deosebirea o făcea nu ceea ce erau, dar ce reprezentau. Lascăr Catargiu nu era reacționar, după cum nici Ion Brătianu nu era revoluționar. Lascăr Catargiu era burghezul fără nimic din grandoarea și megalomania
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
țigani se recrutau argați, văcari, herghelegii, bivolari, porcari, salahori, prășitori sau săcerători - apoi bucătari, pitari sau franzelari, sofragii, vizitii, surugii, grădinari, croitori, cizmari, fierari, lăutari. Din țigance apoi, cocoanele își formau servitoare, cusătorese, spălătorese, găinărese, bucătărese și altele. Lăutarii prin excepțiune și pentru considerațiunea talentului lor muzical se bucurau în general de oarecare scutiri. Totuși, cînd veneau boierii la moșie, lăutarii erau datori să fie nelipsiți la curte. Căci dacă boierii erau cheflii, trebuia să veselească casa cu cîntecele lor; cocoana
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
întrucât ea aspiră să fie un factor constructiv în cultură. Oare nu e vădit că resortul acestui tip de eroism e un simțământ tipic masculin, de stil individualizant?! Nu e clar, că asemenea gesturi, legitime la bărbați, și admirabile ca excepțiuni - sânt o înstrăinare adâncă a sufletului feminin prin acceptarea unei legi complect opusă lui? Ceea ce cazul excepțional acoperă prin respectul ce deșteaptă în noi - nivelul mediocru al acestui fel de comportare cuceritoare își arată calitatea adevărată. Când e îngrădit în
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
economică și financiară postbelică, este evident că ea n-ar justifica elaborarea unei legi de pensii speciale pentru militari, întrucât consecințele crizei, atingând toate categoriile de bugetari, în mod egal și, respectiv, proporțional, nu se pot cere și nici acorda excepțiuni și privilegii. În realitate, însă, nu este numai criza cauza existenței și gravitătii stării precare în chestiune. Cauza sau mai bine zis cauzele genetice ale stării precare a pensiilor militare derivă în cea mai mare parte numai din eroarea ce
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]