1,039 matches
-
Partidul Comunist iugoslav elemente s...n...toase, credincioase marxism-leninismului, tradițiilor internaționaliste și frontului socialist”. În tab...ra lui Țîțo, constern...rîi și Îndoielii (la sfîrșitul lui iulie 1948, cel de-al V-lea congres al Partidului se Încheie Inc... prin exclamația dubl...: „Țîțo, Stalin!”), le urmeaz... deruta și mînia. Într-adev...r, În cîteva luni, comerțul cu URSS și cu statele din Est Înceteaz... complet, obligînd Iugoslavia s... cear... de urgent... ajutorul Occidentului. Astfel c... trebuie definite atunci noi principii de politic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ieșit învingătoare. Bazele dominației actuale a economiei și monedei americane erau puse. La finalul Conferinței, J.M. Keynes a fost întrebat de ce a cedat în fața americanilor, transformând Marea Britanie într-un nou stat american. Se spune că ar fi răspuns printr-o exclamație: "Să fim fericiți dacă va fi așa!". După cum se vede, concurența între națiunile învingătoare, chiar aparținând aceleiași lumi, cea occidentală, era destul de mare. De altfel, la momentul respectiv occidentalismul nu se constituise încă într-o alianță și o lume comună
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
chiar și populația tânără care nu a trăit atunci, dar care "a auzit" de la părinți și bunici că "era mult mai bine atunci". Nimic nu se compară cu forța exemplului în analiza de tip social. "Iată ce am făcut!!" este exclamația de mirare care se află pe buzele multor români. Starea de spirit, ingredientul principal al forței unei națiuni, este una de îndoială. "Nu credeam că ajungem până aici. Este din rău în mai rău", auzim din ce în ce mai des în jurul nostru. Se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
structurală a universului ritual: pe de o parte, acesta beneficiază de o vizibilitate șocantă (oricine, chiar și outsider, poate identifica o manifestare ceremonială) și, pe de altă parte, de o obscuritate a semnificațiilor, descurajante pentru orice cercetător. Reluând parcă o exclamație a lui Durkheim („Totemul este mai presus de toate un simbol, o expresie materială a ceva. Dar a ce?”), Sally Falk Moore (1977, p. 151) scrie: O ceremonie este o evidență etnografică, dar a ce? Numărul Înțelesurilor, explicite sau implicite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
forma veche era daina și că d. a existat încă de pe vremea dacilor. El invocă chiar d. ca un argument pentru a susține continuitatea poporului român pe teritoriul nord-dunărean. De altfel, cuvântul daina, pe care H. Tiktin îl socotește o exclamație elegiacă, apare și azi în refrenele unor doine ori ale unor cântece rituale de nuntă și cântece de leagăn. D. a denumit multă vreme, impropriu, întreaga lirică populară, dar cercetări mai noi limitează conținutul său la creațiile cu ton grav
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
etape distincte: una, până în preajma anului 1820, este bogată în compuneri ocazionale, acrostihuri, cântece de lume, stihuri erotice declarative; muza inspiratoare, mereu alta, a acestui permanent îndrăgostit este idealizată și impersonală, frumusețea ei, „nurii” îl îndeamnă la extaz și la exclamații superlative adunate în strofe sufocate de lamentări, oftaturi și leșinuri, pentru uzul saloanelor, dar și al serenadelor cu lăutari. În cea de a doua etapă, de după 1820, tonul devine meditativ, elegiile iau locul entuziasmelor celebrând iubiri pasagere, dragostea mistuitoare pentru
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
dintre ipostazele întoarcerii, în poezie, după 1989, la spiritul religios. Ruga, oficierea ritualului creștin, exaltarea imnică a iubirii, rostirea răspicată a experienței lăuntrice a devoțiunii creștinești, a cucerniciei și a aspirației spre mântuire sunt realitățile omniprezente ale acestei lirici de exclamație și fervoare religioasă, formulată într-un lexic simplu (cel fundamental, cu împrumuturi din lexicul liturgic sau biblic), cu imagistică puțină, banală sau discretă. Forța acestei poezii încearcă să se impună prin intensitatea - iar nu prin „meșteșugirea” - rostirii, prin vădirea peremptorie
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
bătălie crâncenă, căpitanul englez se adresează dușmanilor săi dintotdeauna, făcându-și palmele pâlnie: „Voi, francezii, vă bateți pentru bani. Iar noi, supușii reginei, ne batem pentru onoare!” Atunci, de pe nava franceză, se aude venind, cu o pală de vânt sărat, exclamația veselă a căpitanului: „Fiecare se bate pentru ceea ce-i lipsește, sire!” Într-o bună zi, era cât pe-aci să se înece de-a binelea. O bucată întreagă de gheață i-a cedat sub picioare. Doar capul îi ieșea din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mențiune autentică despre Mihai Viteazul” și luptele sale cu turcii. Spre deosebire de alt cântec despre Mihai Viteazul, considerat de Hasdeu ca fiind pseudopopular, „prea artificial”, „prea istoric”, o făcătură „a vreunui dascăl” etc., recitativul magic din folclorul copiilor îi smulge savantului exclamații patriotice entuziaste : „Iată popor în toată puterea cuvântului !” (33). În această capcană nu a căzut doar B.P. Hasdeu în 1879, ci și Vasile Bogrea în 1921 (51, p. 226) și I.C. Chițimia în 1971 (52, p. 295). După părerea mea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Da, Barna. Șase sute șaizeci și cinci de Șestov, șase sute șaizeci și cinci de Barna, toți muncind ca vitele de povară și închinîndu-se la un Dumnezeu mincinos. Se pare că trăim într-un Imperiu întins pe jumătate din Galaxie. Barna încercă să-și găsească o exclamație potrivită pentru uimirea pe care o simțea. Nu o găsi însă destul de repede și, pe măsură ce mintea lui sesiza dimensiunile gigantice ale Universului în care se trezise, uită să se mai mire. ― Și cum se călătorește între stele? întrebă Barna. ― Aici
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pace. Și nu se poate o poveste mai plină de miez pentru o asemenea clipă decât aceea a felului în care m-am gândit prima dată ce minunat ar fi să îi folosim pe zeți ca aliați. Bella ignoră câteva exclamații nepoliticoase, care îi reproșau că spusese de prea multe ori povestea aceea. - Într-una din cele mai negre zile pe care le-a cunoscut colonia noastră, judecam într-un proces evenimentele care duseseră la uciderea de către zeți a doi militari
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lor fuseseră doborâți. Zeții și quintul păreau că roiesc haotic în jurul celor doi coloși de metal ai căror tunari încercau zadarnic măcar să vadă una din nave. Dealtfel, fregatele încetaseră să mai riposteze, iar frecvențele lor de comunicații se umpluseră de exclamații de nedumerire. O formație strânsă de trei vânători, condusă probabilde Heyyn, se aventură printre cele două fregate, dar navele nu traseră una asupra celeilalte, așa cum sperase probabil quintul. Zeții continuau să atace furibund aplicând salve scurte, căutând o breșă... Pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
da! îl întrerupse din nou Bella. Aliați care vor fi distruși de îndată ce reintră pe orbita Tengysului. Și, în plus, cine știe când vor decide zeții și soldații noștri să se întoarcă. Ah, numai dacă am fi avut un singur operator! Exclamația lui Bella conținea un reproș voalat. În atacul asupra palatului imperial pieriseră și cei doi operatori care reușiseră să reia contactul cu Alaana, în încercarea de a reface o rețea minimală de comunicații. Bella strigase de câteva ori la quinții
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să-ți percep câteva sentimente foarte evidente sau, poate, o dorință arzătoare, asta nu înseamnă că aș avea acces și la gândurile tale abstracte. N'Gai Loon se concentră pentru o clipă asupra cuvântului "minți", încercînd să vadă dacă această exclamație mută are vreun efect asupra Făurarului. Bărbatul îl privea însă în continuare calm și pe fața lui nu tresări nici măcar un mușchi. - Și ce dovadă am eu că, de fapt, nu știți cu exactitate tot ceea ce gândim și doriți să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de a schimba realitatea narată este echivalentă cu ironizarea fundamentului propriei existențe. Paradoxul acestei situații pare să-i stimuleze pe autorii moderni care, în spiritul lui Vonnegut, preferă să meargă în răspăr față de practica acceptată a narațiunii. Schimbarea referinței în exclamația naratorului la persoana întîi din romanul Abatorul cinci la vederea unuia dintre personajele romanului: "Acela eram eu. Eu sînt acela. Acela era autorul acestei cărți"248 poate, cu siguranță, să nu mai fie descrisă adecvat în sensul obiectivizării și al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mi-am ieșit din minți 509. Cuvintele pe care Dora le aruncă printre plînsete și cu care își invită logodnicul să o lase în pace și să o ducă la prietena ei sînt prezentate în stilul indirect liber. Amestecul de exclamație directă și vorbire indirectă sau stil indirect liber din acest pasaj și dintr-un context foarte asemănător aflat cu două pagini mai departe conferă cuvintelor Dorei un sunet special în urechile cititorului. Stilul indirect liber face ca isteria reacției imaturei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trebui să mai existe încă multe mii de ani, sistemele egalitare vor fi probabil printre acele erori, care, întocmai ca melodiile de flașnetă (...) revin mereu după anumite pauze. (Malthus, 1992: 243) Ce dovadă mai bună că Malthus avea dreptate decât exclamația atât de frecventă într-o anumită perioadă la noi după 1990, că "era mai bine înainte"? 2.2. Demonizarea comunității În pofida imaginii pozitive, comunitatea nu a fost gândită doar în cheie utopică. Afirmația că termenul comunitate nu ar fi fost
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
surprinzător: "Noi, americanii, am ajuns să fim iubiți în lume numai pentru muzica noastră". O exagerare evidentă. Dar exagerările vorbesc grăitor despre preocupări, percepții, temeri, despre un întreg complex de trăiri. Ne întrebăm, ar fi putut fi rostită o asemenea exclamație la începutul anilor '90? Nici vorbă. Acum trebuie să ne întrebăm nu dacă este adevărată, pentru că nu este, ci de ce a putut fi rostită. Această întrebare ni se pare cea mai semnificativă. La care ne încumetăm să răspundem. Pentru că ea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
său, A. Bailly pomenește în al doilea rând sensul inițial al termenului. Astfel eirōn, eirōneia, eirōneuomai însemna la început „prefăcătorie”, „simulare”, „concesie aparentă” urmată de o revenire bruscă, neașteptată. Vlastos află primele trei mențiuni ale cuvântului la Aristofan la care exclamația os eirōnikos se referă la o minciună; verbul eirōneuomai are legătură cu o fraudă și eirōn figurează într-un catalog de termeni injurioși. În Republica, Trasymachos acuză pe Socrate că minte și, după ce izbucnește într-un râs sardonic, se adresează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
are drept caracteristică faptul că exprimă direct (verbal, paraverbal sau nonverbal) starea afectivă a locutorului din necesitatea descărcării și reechilibrării, în urma acumulării unei tensiuni psihice (pozitive sau negative). Rămânând în context didactic, să observăm că în această categorie intră și exclamația de surpriză la un răspuns deosebit („Bravo, copile!”) și tonul ridicat al reproșului („M-ați supărat!”) și palma care se abate asupra elevului. De altfel, diversitatea formelor de exprimare și comunicare subiectivă este extrem de mare, aici incluzându-se și mișcările
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
motiv „pictori naturaliști”. Însă chiar și un ochi hipersensibil, cum a fost cel al lui Claude Monet, se simțea mereu În urmă cu un pas În Încercarea de a surprinde și reda Întreaga naturalețe a expresivității unei clipe, de unde și exclamația lui că nu-ți ajunge o viață pentru a reda plenitudinea emoției estetice determinate de prima impresie. RÎsul/ Comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul „Psihiatrul este cel care Îți pune o groază de Întrebări costisitoare pe care le auzi gratis acasă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
arderea și osândirea cărților. Barbaria e pustiitoare din vacuitate sufletească. Credeau unii romantici în bogăția sufletului barbar; crezuseră niște rafinați în utopia lui „bon sauvage”. Un mare poet al nostru scrisese cândva: “într-adevăr nu ne-ar strica puțină barbarie!” Exclamația aceasta venea dintr-un fel de năduf, nu lipsit desigur de anumită îndreptățire, dar nu trebuie luată à la lettre. Barbaria e în primul rând vacuitate sufletească și lipsă de imaginație; are o pornire instinctivă împotriva creației; are un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
intelectual. La Dostoievski, noțiunea de „miracol” nu înseamnă niciodată o ruptură a ordinii naturale și a consistenței pozitive a lumii, ci exprima mirarea filosofică în fața existenței. În Demonii e un pasaj, după ce naște soția lui Șatov, când acesta are o exclamație în fața eternului miracol al nașterii; tânăra moașă, îndoctrinată la catehismul scientist al cercurilor nihiliste, îi dă o replică zdrobitoare: „Nu e nici un miracol, e doar un stadiu în dezvoltarea celulei!” Dar tocmai acesta e miracolul. La même Jeannette autrement coiffée
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
hulit contra ei. CURAJUL TALENTULUI Are curajul ca atare o valoare artistică? Dar, mai întâi, ce se înțelege prin curaj? Îndrăzneala lui Rousseau de a-și divulga în Confesiuni secretele sexuale l-a costat un mare efort; așa reiese din exclamația cu care-și încheie prima mărturisire (desigur cea mai grea ca înfrângere a inhibiției). De atunci încoace asemenea îndrăzneli literare au devenit din ce în ce mai mult niște rentabile și prestigioase întreprinderi. Cazul lui Gide păstrează încă o aură de probitate, deși mărturisirile
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a compromite un rezultat bun, obținut cu trudă.) Chiorul Între orbi este Împărat. (Un minimum de informație sau de competență este superior oricărei forme de ignoranță.) Unde-i bine, nu-i de mine; unde-i rău, hop și eu! (Este exclamația amară nu numai a ghinionistului, dar și a celui care constată că nu are abilitatea de a valorifica, pe moment, situațiile favorabile de viață Întâlnite.) Fiecare problemă cere soluția ei proprie. (Nu există soluții care să reprezinte tipare de rezolvare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]