610 matches
-
URSS `ntre 21 iunie 1941 și 23 august 1944. Teza oficială era că România fusese „t`r`tă” `n acest război, deci `mpotriva voinței ei, de către agresiva Germanie a lui Hitler („Germania hitleristă/nazistă”). Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori și echivalențe umanistice. Excurs critic și comparatist, Editura Eminescu, București, 1973, p. 7. Din lucrarea Zoei Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu. Viață. Creație. Cultură, Editura Eminescu, București,1989, pentru studiul interpretării și diseminării unui Eminescu național-comunist este important `ntregul capitol „Motivul istoric: timp și spațiu național”, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fiziologic - calea cea mai sigură de accesare a aspectului ecologic care, în ultimă instanță, relație nutrițională înseamnă. Dar, pentru a asigura conexiunea acestei abordări în ansamblul coroziunii, din care tema nu poate fi separată, autorii au considerat util a precede excursul propriu-zis cu o prezentare a unor aspecte ale coroziunii „clasice“, privite prin aceeași „lupă“ precum subiectul propriu-zis. Că acest capitol, introductiv doar ca poziționare, pare un fel de „nucă în perete“ e doar o aparență. Citită direct de cineva inițiat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o dependență gaussiană a H de rH-ul substratului, cu alte cuvinte o reacție directă, ca în cazul dezvoltării în primele stadii ontogenetice a secarei. 2.2.2.3.2.2.2. Dependența de temperatură a rH-ului optim Scopul excursului nostru ridică și această problemă potențială, legată de diferențele de temperatură existente între diferitele secțiuni ale instalațiilor industriale de răcire. Aplicată unei specii, noțiunea de rH optim este exprimată de o constantă; în cadrul unui tip de organisme (autotrofe, respectiv heterotrofe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
intelectualitate și numeroase texte consacrate literaturilor și scriitorilor străini. Astfel, Basil Munteanu e prezent cu studiul de sociologie literară Forme de sociabilitate în literatura franceză, Dragoș Protopopescu face, cu referiri la Chaucer, Shakespeare, Milton, Shelley, Keats, Byron, Wordsworth ș.a., un excurs intitulat Viziunea lumii la poeții englezi, Edgar Papu se arătă interesat de „temele existenței” la Georg Büchner, iar Victor Iancu de „depășirea estetismului” la Ștefan George. Mai sunt discutați Claudel, Rimbaud, Rilke, Gide, Valéry, Verlaine. Se publică și câteva tălmăciri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
care l-am întâlnit și la alți autori francezi din epocă, precum Charles Doussault. Doar marile nume ale elitei politice au fost dezvăluite, mai cu seamă în cea de a treia parte a cărții, în care a făcut un scurt excurs în istoria și în viața publică a românilor (spre exemplu, în afara personajelor antice ori medievale, s-a referit la Mihail Sturdza, Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Petre Mavrogheni, Barbu Catargiu, Apostol Arsache, Mihail Kogălniceanu, Ștefan Golescu etc.)29
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
încă să respecte „regulile jocului” cenzurii oficiale, ilustrând, în același timp, căutările artistice ale scriitorului aflat la început de drum. Astfel, G. pune la încercare întreaga recuzită de procedee tehnice ale romanului modernist, de la amestecul dialogului cu monologul interior și excursul eseistic la savantul montaj între realitate și ficțiune, experimentul caligrafic și chiar îndemnul adresat cititorului de a colabora la scrierea operei prin lăsarea în suspensie a anumitor pasaje. Chiar titlul romanului trimite la un experiment literar modernist - analogia dintre ritmurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
istorii a cărei concretețe nu aduce cu sine decât dezolare și moarte: ocuparea Basarabiei de către ruși în 1940, urmată de o scurtă revenire a autorităților române și de plecarea în exil a familiei îi prilejuiește naratorului, prin vocea învățătorului Goma, excursuri istorico-eseistice ce amintesc de plânsul cronicarului, pe fundalul cărora ultimul Crăciun basarabean, cu colindele, bradul înalt cât școala și miresmele de sobă încinsă și tămâie, apare ca o ultimă lumină pe o hartă înghițită treptat de întunericul istoriei. Meritul artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
ale participării, mecanismele declanșării comicului, precum și în Arta evocării la Sadoveanu (1979), care conține comentarii stilistice asupra lexicului, cu deosebire asupra sinonimiei. În Dincolo de cuvânt (1976), volum alcătuit, de asemenea, din studii de stilistică și cu privire la versificație, T. face un excurs teoretic despre sinonimia, omonimia și tectonica textului poetic, pentru ca secțiunea a doua să cuprindă analize referitoare la limbajul poeziei lui Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Nicolae Labiș. Ultima secțiune are în vedere probleme de versificație, domeniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
este o ezitație și sunt mai obosit înainte de a mă sforța" . (subl. n.Ă. Ezitările sunt repede depășite și exegeza înaintează energic spre miezul incandescent al operei. După minuțioase analize, după evaluări atente, după descifrări laborioase ale universului poetic arghezian - excurs temerar, nu lipsit de grele obstacole și de aproximații și judecăți sceptic-relativiste, după acumulări exegetice lente, născute din confruntarea cu un uriaș al literaturii, Vladimir Streinu a putut scrie înseninat și satisfăcut: "Mare între cei mari, Tudor Arghezi n-a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
conștiința critică românească și în conștiința cititorilor de toate vârstele sunt incontestabile. Micromonografia din " are toate caracteristicile individualizante ale acestui gen de lucrări istorico-literare de tip didactic ce se adresează cu precădere profesorilor de specialitate și tineretului: compartimentarea clasică biografie-operă, excurs biografic documentat și fluent, cu fixarea reperelor esențiale, analiza atentă a operei, integrarea acesteia într-o filiație estetică și într-o tradiție prestigioasă, creionarea unui portret final sintetic al scriitorului. Monografia lui Vladimir Streinu consacrată lui Hogaș a apărut la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
unui Hérédia și D’Annunzio, cu entuziasmul instrumentalist al lui Ghil, cu tendința modernilor la noutatea ostensibilă și în general cu mai toate caracterele istorice ale poeziei. Disensiunea vieții lui Macedonski este, pe alt plan, însăși disensiunea operei lui." După excursul biografic și după analiza operei, istoricul literar conchide cu fermitate: "Alexandru Macedonski este așadar un mare poet antologic și un tot atât de mare precursor." O sumedenie de reviste conmilitone de până la " ("Analele literare", "Revista olteană", "România literară", "Revista poporului", "Actualitatea", "Duminica
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în familii de spirite și revistele după program, ideologie și cristalizări estetice, dând un număr însemnat de judecăți exacte. Dacă Șerban Cioculescu practică în cuprinsul aceleiași Istorii, cu voluptate, incursiuni istorice, deschizând adesea savuroase paranteze filologice, dacă Tudor Vianu cultivă excursul teoretico-ideologic și estetic în baza unui instrumentar riguros și a unor îndelung cântărite valorizări, Vladimir Streinu cercetează pozitivist, fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei și contemplația estetică sistematică și consecventă. Trei autori diferiți ca structură intelectuală
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în marginile unui stil strict funcțional. Autorul monografiei nu-și îngăduie volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
al unei fete greu de mulțumit. * * * La nevroticul V. Beneș 60, poseur romantic, se poate descoperi un întreg univers calchiat după Hoffmann sau Poe, dar și imitații sordide după nuvelele naturaliste ale lui Caragiale. Mă văd constrâns să exclud din excursul meu Hanul roșu, care îmi apare drept lipsită de valoare literară din cauză că trama și stilul sunt împrumutate fără jenă din În vreme de război și, mai pregnant încă, din O făclie de Paște. Oricum, grotescul întâmplărilor narate (o decapitare maniacală
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prolixe, a naratorului, fragmente "introduse" într-un epic secundar, cum ar veni, al simbolismului copios și al construcției parabolice. Ishamel (vocea narativă) pare, pe de altă parte, destul de suspect (ca individ) el însuși, pentru a prezenta o credibilitate totală în excursul lui "anamnetic". Nu este marinar profesionist (a lucrat ca profesor cîndva), însă, suferind de o formă de alienare superioară și căutînd izolarea de lume, decide (în urma întîlnirii cu harponierul Queequeg la un han, unde cele două personaje împart un pat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
s-ar putea localiza deja amintitul nivel parabolic al romanului. John își "deconstruiește" vechea personalitate (pentru a-și creiona una nouă), sub impactul experienței alături de familia Maartens. Schimbarea identității (trecerea de la un "sine" la altul) pare un vis nebulos, un excurs halucinant, din care protagonistul nu se mai poate trezi decît cu brutalitate. "Visul" nu oferă totuși înțelesuri autonome, el căpătînd inteligibilitate doar prin asocierea cu cel de-al doilea nivel hermeneutic, pe care l-am numit mai devreme intertextual. Critica
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care istoria, etica și literatura se întrepătrund cu mult rafinament. Ideea centrală a demersului cumva introspectiv al eroului-narator (spun "cumva", întrucît Stevens "se lasă" supus autoanalizei numai în măsura permisă de supra-conștiința lui "cenzorială" și "reprimatoare") constă în alcătuirea unui excurs identitar. În mod interesant, întrebarea obsesională a excursului nu este, cum ne-am aștepta, cine sînt eu?, ci, mai curînd deviat, cine e majordomul al cărui rol l-am jucat dintotdeauna eu?. Stevens vrea să știe, cu certitudine, "ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mult rafinament. Ideea centrală a demersului cumva introspectiv al eroului-narator (spun "cumva", întrucît Stevens "se lasă" supus autoanalizei numai în măsura permisă de supra-conștiința lui "cenzorială" și "reprimatoare") constă în alcătuirea unui excurs identitar. În mod interesant, întrebarea obsesională a excursului nu este, cum ne-am aștepta, cine sînt eu?, ci, mai curînd deviat, cine e majordomul al cărui rol l-am jucat dintotdeauna eu?. Stevens vrea să știe, cu certitudine, "ce se înțelege printr-un majordom mare?". Membru al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
romane derivă dintr-o strategie de abordare: în timp ce David Lodge folosește episodul Guy Domville ca punct culminant al narațiunii sale, reconstituindu-l din flashback-uri pe care protagonistul le trăiește, în 1915, pe patul de moarte, Colm Toibin își începe excursul epic cu eșecul dramaturgic în cauză, supralicitînd, ulterior, proble-ma angoasei creatoare. Mai mult, în 2002, cu aproape doi ani mai înainte, scriitoarea Emma Tennant publicase un roman (destul de bine primit), Felony/Delict, unde interesul narativ principal nu era altul decît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Doctorow, situația este mai complexă. El încearcă să controleze istoria prin ficțiune (o istorie, să nu uităm, de atîtea ori imprevi zibilă și traumatizantă), transformînd întregul proces într-un joc. În realitate, pe dimensiunea ludică pune mereu accentul Doctorow, în excursurile sale ficționalizatoare, dimensiune ludică așteptată să supraviețuiască la sfîrșitul lecturii. În The Modern American Novel, Malcolm Bradbury face un comentariu extrem de elocvent vizavi de această preocupare a lui Doctorow. Criticul o vede ca pe o problemă ideologică a postmodernismului timpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
James Tait Black Memorial Prize) -, ar avea surpriza unei descoperiri para doxale. Un autor cu o viață de telenovelă "sublimează" foarte puțin (aproape deloc!) în operă din propriul tumult existențial. Proza lui McEwan abundă în analiză (intros pecție, investigație psihologică, excurs meditativ etc.), lăsînd "acțiunea" (căutată de cititorul consumerismului actual!) pe planul secund. Faptul nu se încadrează, repet, în așteptările celor care acordă prioritate biograficului în ficțional. CBE (Commander of the British Empire), laureat al unui Shakespeare Prize, membru în diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
prozator, Oliver Sacks se află în fața unor coduri pe care trebuie să le descifreze cu instrumentar psihologic (nu întîmplător, el recomandă neuropsihologia ca știință a viitorului). Finalitatea este mereu conștiința paci entului și nu mecanica (altfel deviantă) a bolii sale. Excursul autorului devine, de aceea, unul preponderent cultural (în măsura în care acceptăm cultura ca un fenomen polivalent, unde mentalitățile, spiritualitatea, comportamentele și obișnuințele individuale ori colective fuzionează pînă la simbioză) și, doar în plan secundar, științific. Aici intervine cumva și singura mea nedumerire
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dintre "dezinteresul" artistului, con ceptualizat de Kant, și supremația "plăcerii" în artă, sus ținută de Freud, rămîne exemplară). El se mișcă ușor într-un spațiu extrem de anevoios, metodologic și ideologic, fără a cădea în didacticismul clasic, însă evitînd, totodată, și excursul simplificator al modernității. Aș spune că princi pala virtute a construcției sale filozofice stă în abilitatea extraordinară de a media (uneori, chiar de a intermedia) între extremele analitice, noționale și stilistice. Teoria estetică revelă o organicitate impresionantă în pofida dimensiunilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de la începutul narațiunii. Vorbeam în cronica anterioară (dedicată celor două tomuri inițiale ale poveștii) despre modul cum Murakami creează un univers epic (alegoric) extrem de sofisticat, unde tema principală (disimulată cînd în thriller polițist, cînd în roman de dragoste, cînd în excurs psihologic) rămîne facerea literaturii. Autorul (urmărit, simbolic, și de faimoasa metaforă romanescă 1984 a lui George Orwell, amintit frecvent aici, nu însă și intertextualizat, așa cum s-ar putea crede la prima vedere!) are inspirația de "a inventa", în creația sa
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ajuns acasă, el se implică în elucidarea enigmei sinuciderilor în serie ale unor adolescente turcoaice. Hermeneutica sa mentalistă glisează însă permanent între coduri de interpretare (culturală) fundamental opuse. Istanbul rămîne de aceea, prin comparație, un volum foarte complex. Nefiind un excurs ficțional autentic (pre cum romanele menționate mai sus), ci, mai degrabă, o incursiune biografică (ușor romanțată), tomul redactat de prozator, așa cum mărturisește, într-un interval de criză intimă reia, pe de o parte, tema liantului cultural între lumi, iar, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]