460 matches
-
postumitate, o fibră actoricească. Cu o justă intuiție, Adrian Dinu Rachieru își propune a desluși în fenomenul Creangă cu precădere „spectacolul disimulării”: „Creangă devine un spectacol: intră în rol, se prostește, se plînge că ar fi «greu de cap», își exhibă țărănia (deși, sesizase Călinescu, Creangă era țăran «doar la fire»)”. „Măscăricios”, „coțcar”, „popă tuns”, supralicitîndu-ș i țărănia pentru amuzamentul intelectualilor subțiri de la Junimea, „povestașul” care introducea frecvent în meniul reuniunilor acesteia gluma groasă, făcea pe bufonul, tot așa cum autorul Scrisorii
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
ingenuitate bulversantă. Carrière e un erudit, înainte de orice, pentru că a fi capabil să istorisești snoave cu Nastratin Hogea laolaltă cu povestiri africane, pilde buddhiste sau basme/ bancuri cu rabini, e o performanță pe care autorul nu se sfiește să o exhibe, perfect conștient că își năucește auditoriul. Dar plăcerea istorisirii, entuziasmul deloc disimulat al povestașului, cum îi spuneam, au parcă acea naturalețe a unui prim povestitor, de va fi fost vreodată cineva primul, și totodată o blîndețe disperată de Șeherazada care
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Erau zile în care nu-ntîlneam pe străzi decât orbi. Cum îl vedeam pe primul, aveam deodată un presentiment. Și-ntr-adevăr, începeau apoi să curgă din toate părțile. Alteori îmi săreau în ochi doar cerșetorii estropiați, ce-și desfăceau cămășile ca să-și exhibe cîte-o tumoare cât un cap de copil ieșindu-le din stomac, o trahectomie zâmbăreață, un antrax întins pe gât și clavicule, mâini și picioare retezate grosolan și cioturile legate cu sfoară ca niște cârnați. Parcă întreaga populație a Bucureștiului ar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu aceiași ochi de azur și aceeași teroare pe chipuri. Grosimea unghiilor lor de la picioare era cam cât un stat de om, iar din fețele pierdute-n ceața bolții de aur se zăreau doar luminile ochilor dilatați. Fiecare gigant își exhiba tragic câte o infirmitate: o femeie avea sânul stâng atins de elefantiazis, atîrnîndu-i ca un sac hidos până la pubis; alta avea capul înfundat în torace și sternul ieșit în față ca al păsărilor. Bărbatul cel mai apropiat avea un picior
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mod evident că n-ar putea fi folosită ca material scenic.” El propune dezrobirea teatrului de sub „tirania textului”, deoarece este chiar „întristător” acel spectacol în care un om exprimă gândirea altuia, în forma în care acesta a conceput-o, însă exhibând în public propria persoană. Craig recomandă actorilor un joc „deasupra sentimentelor personale și deasupra sensibilității nervoase”, „o nouă manieră de joc, constând în mare parte în gesturi simbolice”, care să explice „spiritul lucrurilor”. Arta actorului se naște din talent, dar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
tragedia vieții pe pământ le Înalță, zilnic, spre cerul ilizibil. Zâmbetul ei tolerant, de Giocondă supradimensionată pentru consumul popular, pare Înghețat În rictusul obosit și amar al orbului care a văzut prea multe. America nu este deloc discretă În a exhiba variatele strangulări și răni ale libertății sau vastele competiții monetare care Îi sponsorizează capcanele. Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Bolșoi & Kirov... Alexandru Arșinel e un actor intens mediatizat. De decenii apare la tv, singur sau alături de infatigabila Stela, jucînd Încornorați, femei grase, senili slabi, cîntînd și povestind ce greu e să fii director la Revistă. De o vreme Își exhibă și hobby-ul gastronomic. Pe micul ecran, ori În reviste. La mai mare, Sandule! Numai că-ntr-o publicație cam de scandal, comicosul comite o afirmație scandaloasă :” În blocul celebru de pe strada Piața Amzei nr. 1, unde s-a născut
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care fata cu părul pe spate le extrăgea din elementele brute ale naturii"), de la vârsta puberă, și iubirea "organică", amantul aflîndu-se acum la "vîrsta clinică", al cărei obiect este "femeia-femelă", "mai goală decât o femeie goală". Amândouă iubirile sunt parțiale, exhibând un vid atrăgător și amețitor. Iubiri aparținând unor vârste diferite, în care vârsta pare a fi determinantă pentru alegere: a iubi iubirea, la douăzeci de ani, sau modul narcisiac de a iubi, și a iubi femeia la patruzeci, sau modul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fără un context de interes direct în ce privește implicarea spectatorului. Trupurile dansatoarelor propun o coregrafie de fotograme cizelate, o succesiune de contururi, de acrobații. Prezențele din scenă și prezentul celui care le privește sunt paralele dintr-un motiv foarte simplu: corpul exhibă formă, nu conținut, și își anulează astfel semnificația directă. E ca și cum ai compune cuvinte care sună bine, dar care nu înseamnă absolut nimic. Încerci să le descifrezi, însă îți scapă exact punctul cel mai important: baza de sensuri prime. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
afectați, formau un circ de clovni intelectuali al căror comportament ridicol nici măcar nu avea calitatea propriei sale bufonerii - căci el măcar fusese autentic. Ei nu puseseră în scenă decât o biată parodie a distracției. Râdeau ca să se audă râzând și exhibau o senzualitate care nu avea nici o legătură cu simțurile și nici măcar cu instinctele, ci era rânită de pe fundul imaginației lor sărace ca ei să poată mima plăcerea senzuală. Copulo ergo sum. Și târfa aia, Sally!... cum îl mai jignise când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
duse totuși până la o limită a răbdării umane. În urma acestei compuneri indigeste a vieții postdecembriste, menită în închipuirea noastră să ridice vălul misterului acestui „El Dorado” mioritic, în care guvernele au jucat barbunca privatizării, nu-mi mai rămâne decât să exhibez și eu primele versuri ale imnului național: „Deșteaptă-te, române, / Din somnul cel de moarte” clinică! * Grădina casei noastre era mărginită, în preajma gardurilor, de tufe de coacăze îpăltinei), având fructe sferice micuțe, dispuse în ciorchini roșii sau negri la coacere
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
al politologului Dan Pavel, am confirmarea a ceea ce nu este, totuși, greu de perceput: și anume faptul că ofițerii SRI au în marea lor majoritate o flagrantă mentalitate antidemocratică. Oricum acest fapt este vizibil în "credințele politice" pe care le exhibă foști ofițeri de Securitate pe scena publică. Nu am găsit nici unul măcar, începând cu Pavel Coruț sau cu alții asemenea de prin PRM, care să gândească aproape de normele democrațiilor tradiționale. Toți, fără excepție, practică un naționalism extrem, agrementat cu mitologia
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
nu aveam un "la mine". Nefiind scriitor, nu mă puteam reinvesti în personaje, nu puteam apăsa, într-un etern travesti, pe clapele umanității vorbind de fapt despre mine. Nu-mi puteam regiza intrările în scena lumii și nu-mi puteam exhiba, la adăpostul diferitelor măști, frumusețile și mârșăviile prinse strâns în mănunchiul unicului meu eu. Eul meu, asemeni eului oricărui individ de pe lumea asta, cu gândurile, căderile, exaltările și obsesiile lui, nu interesa filozofia. El era pus în paranteză, era relegat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în lume pe patru roți. Parcată pe trotuarul Universității, mașina "plesnea de cultură" și urma pesemne să îi umple de admirație pe studenții care intrau și ieșeau de la cursuri. mat este prilejul însuși ― cărturarul nostru se lipește de ele, le exhibă și se expune cu ele ca turiștii care nu au credibilitate decât dacă au o poză făcută lângă piramide. Orice bibliotecă este proiecția unei veleități culturale. Ea este un garant pentru o știință care nu poate fi probată în fiecare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
servește de el cum te servești dumneata de un telefon pentru a stabili contacte la distanță, așa cum chimistul se servește de hârtia de turnesol pentru a ști În care loc acționează o substanță. Misticul e util pentru că-i teatral, se exhibă. Inițiații, În schimb, se recunosc Între ei. Inițiatul controlează forțele pe care misticul le suportă. În acest sens nu există diferență Între posesiunea acestor cavalos și extazele sfintei Tereza din Avila sau ale sfântului Juan de la Cruz. Misticismul e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
spaimă.“ *** Metamer de înger. Pe atunci știam: nu merg decât să ating cu pieptul lumina. Și pasul îmi era lin, ochiul bombat în deschiderea lacomă a pleoapelor, inima ceasornicărea tainic roua în turnul de nervi. Fragedele fraude ale ploii, spolierile exhibate de cochiliile foștilor melci, cișmelele lui Sigmund Freud (picurând delicioase complexe ciobăneilor sosiți, virili, de pe Muntele Athos!), paingii ritoși, magaziile moi, răscoapte (pline de unelte gospodărești, stive de lemne tăiate fin cu briciul, lăzi putrede, doldora de vechi cărți școlare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
artă, precum și ale bunurilor imobiliare. Cuplul nu va mai fi principala bază a vieții și a sexualității; vor fi preferate, în transparență, iubirile simultane, poligame sau poliandre. Colecționari, bărbați și femei, mai interesați de vânătoare decât de pradă, acumulând și exhibându-și trofeele, într-o permanentă mobilitate pentru a-și întreține starea de amețeală, ei vor fi, în mare parte, copiii unor familii aflate în continuă mișcare, mereu recompuse, fără o bază geografică sau o cultură. Nu vor fi loiali decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
critic. Evită să cadă atât în capcana banalității, cât și în fascinația pentru erotism. E o carte din toate punctele de vedere remarcabilă. Alexandru Călinescu În loc de prolog În beletristica secolului al XX-lea, era la modă ca autorii să-și exhibe fără rețineri, ba chiar într-un act elegant de frondă, procedeele de producere a textului. Ne vedem constrânși să subliniem chiar de la început: cartea pe care o aveți în față și în privința căreia aveți, desigur, dubiile pe care le adăpostește
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
surprindere, că rătăciții au patalama și că sunt cumularzi (companiile aeriene au trecută, pe formularele de înscriere online, în plus față de binomul universal Herr/Frau, rubrica Doktor, adresată, în general, acelor intelectuali frustrați care nu pot trăi fără a-și exhiba orgoliul de hidră în orice ocazie). Desigur însă, toți respectă legea și chiar cel mai pompos Herr Doktor are un raport ancilar, de servitute absolută față de ea. Dar abia în Japonia aveam să descopăr limitele neverosimile ale iubirii față de dura
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mai înainte, face elogiul materiei aflate „pe treapta cea mai de jos”, materie întruchipată, după părerea lui, de către manechin, această paiață de doi bani, această pocitanie „cu o stângăcie de golem” bună de așezat printre „figurile muzeului Grévin” ori de „exhibat prin bâlciuri”, dar ale cărei puteri, adaugă el, „ar trebui să ne ferim să le desconsiderăm”. Textul lui Schulz continuă apoi cu un frumos pasaj ce evocă tânguirile omuleților de ceară închiși în barăcile din iarmaroace, care dau astfel glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
eter, zburătoare pestrițe cu penaj fosforescent. Am auzit o muzică nepământeană și o izbucnire de trompete barbare... Cum? Amory chicotise. — Ce-ai spus, Amory? — Am spus, continuă, Beatrice. — Asta a fost tot, doar că s-a repetat mereu - grădini ce exhibau culori pe lângă care astea ar părea veștede, luni ce se Învârteau și se legănau, mai palide decât luna de iarnă, mai aurii decât luna la vremea secerișului... Și acum ești refăcută, Beatrice? — Pe deplin - atâta cât voi fi vreodată. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
l-am găsit—pe Allegro, la un kilometru de Strip. Iisuse Cristoase, n-ai văzut în via—” „Rămâi aici. Merg eu acolo”. Allegro Street era o stradă îngustă din cartierul rezidențial, jumătate din clădiri bungalouri în stil spaniol, cealaltă jumătate exhibând inscripții care promiteau CAZARE LUXOASĂ în stilul Tudor, francez provincial și super modern. Danny ajunse acolo în mașina lui, încetinind când văzu bariera din capre de lemn cu beculețe roșii intermitente, cele trei mașini ale poliției parcate dincolo de barieră, farurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atât ciobanii, cât mai ales câinii, să-i lingă foaia și pixul și în final să îl declare "cetățean de onoare" al stânei pe care domnia sa și-a propus să cultive orhidee... Dacă vii în Maramureș doar pentru a-ți exhiba frustrările regale, vii de... futu-i pomana. Maramureșul îți dă, dar nu îți pune și în traistă! Văd că te-ai enervat, Maramureșul tău nu poate fi atacat nici din aer, nici de pe uscat, nici din presă...! Dar hai să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
înșiși într-o manieră pozitivă și să-și controleze imaginea socială tot în direcția unei percepții favorabile". Goffman a numit această viziune dramaturgică. El a studiat structuri sociale concrete (domestice, industriale, comerciale etc.), urmărind explicitarea modului în care individul își exhibă propriul eu, acțiunile sale în fața celorlalți în relațiile de muncă, modul în care dirijează și controlează impresiile pe care alții și le fac despre el. Concluzia lui Goffman este că viața socială, activitățile individuale și comunicarea organizațională nu se produc
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cei mai apropiați ai familiei și altele despre care vorbești doar prietenilor celor mai importanți. Prietenilor mai îndepărtați nu le spunem lucruri foarte personale despre noi înșine. În mod similar, Facebook nu e, de obicei, locul în care să-ți exhibi cele mai intime gânduri și peripeții (deși unii o fac). De altfel, Facebook a introdus o serie de filtre care le permit utilizatorilor să-și plaseze contactele în grupuri sepa rate, cu grade diferite de acces. Este posibil, spre exemplu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]