10,806 matches
-
care i-a oferit o vilă și o mică fermă, ca să-și scrie versurile în liniște și din veniturile căreia să trăiască. Superba Eneidă a lui Virgiliu este o comandă a suveranului, cu subiectul ei cu tot. Ovidiu face în exil o adevărată depresie, cum o va face și Racine după doar o clipă de dizgrație: în vremea sa, principiul regalității de drept divin prelungea vechea ambiguitate și dacă Ludovic al XIV-lea nu intervenea în chiar substanța scrierilor, dedicațiile și
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
de route, îi oferă autoarei șansa de a scrie pagini tulburătoare, mici bucăți de proză de cea mai bună calitate. Moartea lui Cioran (la 20 iunie 1995) îi provoacă autoarei o nostalgică rememorare a stării febrile din primii ani ai exilului, combinație de teamă și deprimare pentru ceea ce se întîmpla în țară, tinerețe ce părea veșnică, entuziasm și iluzii specifice vîrstei: "Eram cu toții tineri, strălucind de nefericirile istoriei. V.(irgil Ierunca " n.m.) descoperea România (sau mai curînd o mitiza), după ce o
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
nu mai așteaptă nimic de la Dl. Petrescu. Nici măcar o carte bună. l Cu întîrziere ne parvin Caietele Ion Negoițescu 3 și 4 tipărite de revista DIALOG de la München a dlui Ion Solacolu. în ele, găsim corespondența din primii ani de exil a poetului și criticului, cele mai multe către Emil Simiu din anii "77-"92, precum și un text al dlui S. Damian reluat din revista noastră (dar nu din numărul indicat, eronat la p. 41) și un dialog Ion Solacolu-S. Damian despre "protagonistul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
subliniat criticii neînfierbîntați ai cărții, între care Radu Călin Cristea, Tudorel Urian, Dan Pavel, Ion Bogdan Lefter și, într-un text elocvent și de înaltă ținută morală, Leonard Oprea. Cu alte cuvinte, dacă un comentator onest, publicist în presa de exil ori din țară, ar scrie un eseu cu titlul Ce spune și ce nu spune dl. Iliescu, ar fi absolut OK. Ce nu e OK, din punctul meu de vedere, este să mi se pună sub semnul întrebării (a) dreptul
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
parcă dintr-o potențială istorie literară. În Ficțiuni și nonficțiuni recente sînt publicate cronici de întîmpinare la cărți apărute în ultimii ani, iar Dialoguri în pragul mileniului III grupează interviuri realizate de autor cu scriitori importanți din țară și din exil. Trebuie spus de la bun început că cele mai interesante pagini ale cărții sînt cele din prima și ultima secțiune. Studiile despre roman, foarte serioase și bine documentate, nu schimbă radical datele problemei, nu produc mari revelații în privința locului pe care
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
spun ceva, astea sînt chestiuni inconștiente, nu schimbi limba unei perechi, unui menaj. Dacă noi am vorbit franțuzește de cînd ne-am cunoscut și ne-am iubit și ne-am căsătorit, nu era dintr-odată să spun, acuma sînt în exil, să știi că nu mai vorbesc decît românește. Nevorbind românește în casă, sau prea puțin, aia mică a uitat. Mai cu seamă că se ducea la școală, eu încercam s-o silesc să-mi povestească pe românește".Ei, după cîteva
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
culegere, incompletă, Apunake și alte fenomene, a apărut în 1996 la Editura orădeană Cogito și a stârnit o destul de mare curiozitate. De atunci, îngrijitorul ediției și-a putut extinde documentarea, obținând copii ale unor proze sau poeme publicate în revistele exilului. Între timp, revista "Manuscriptum", în numărul 1-2 din 1998, a recuperat volumul de proze Afară de unu singur, alcătuit în 1946 de un coleg, pus în circulație în câteva exemplare multiplicate la linotip și pregătit mult mai târziu, în anii '50
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
a pierdut. Mircea Popa face aceste completări în noua sa ediție, dar nu exclude posibilitatea de a mai fi descoperite texte inedite sau colaborări deocamdată necunoscute.Ca și Teodor Scorțescu, Grigore Cugler este un diplomat cu pasiunea literaturii, rătăcit în exil imediat după 1947, când regimul politic se schimbă în România. Există interesante similitudini (numai biografice) între cei doi scriitori diplomați sau diplomați scriitori, cu o diferență de vârstă de zece ani între ei, Cugler fiind mai tânăr. Amândoi sunt moldoveni
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
de compozitor. Scorțescu își începe cariera diplomatică în 1920, evoluând de la posturi modeste la Istanbul, Atena, Ankara, Riga, Praga, Berna, până la acela de ministru plenipotențiar în 1944 în Italia, unde se va căsători cu o italiancă și va rămâne în exil, aproape pierzându-i-se urma, fără a se mai integra în viața culturală a exilului. Cugler își începe cariera de diplomat în 1927, trecând pe la Berna, Oslo și Stockholm, unde se căsătorește cu o suedeză, împreună cu care se stabilește după
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
Atena, Ankara, Riga, Praga, Berna, până la acela de ministru plenipotențiar în 1944 în Italia, unde se va căsători cu o italiancă și va rămâne în exil, aproape pierzându-i-se urma, fără a se mai integra în viața culturală a exilului. Cugler își începe cariera de diplomat în 1927, trecând pe la Berna, Oslo și Stockholm, unde se căsătorește cu o suedeză, împreună cu care se stabilește după 1947 tocmai în Peru. Aveau amândoi cosmopolitismul în sânge, îl trăiau în viața de familie
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
izolat, căruia îi va întinde o mână salvatoare, deși era prea târziu, Ștefan Baciu, care îi publică postum, în 1975, la Madrid, volumul Vi-l prezint pe }eavă. Adevărul este că, deși situat la capătul lumii față de agitația europeană a exilului românesc, totuși Grigore Cugler nu a fost complet uitat, apărând în 1951-1952, în revista "Înșir´te Mărgărite", în Brazilia, la Rio de Janeiro, iar în anii 1965-1972 în "Revista Scriitorilor Români" de la München și în revista "Destin" de la Madrid. Un
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
moartea lui Ion Pillat, unul din cei mai buni prieteni) și de schimbări radicale în viața sa publică (pensionarea ca medic, înlăturarea lui brutală de la Radio, ocupația sovietică a țării și prefigurarea altui regim politic) - ceea ce-l determină să adopte exilul interior, iar mai apoi să opteze pentru isihasm, mai mult ca proiect spiritual de singurătate, concentrare în sine și pace lăuntrică decât ca realitate a izolării totale a călugărului în pustie. Soluția este frenezia creației literare, participarea la conferințele și
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
noutate documentară o reprezintă întâlnirile din casa din Dealul Spirii a ospătarului meloman Apostol Apostolide (p. 212-214), un personaj desprins parcă dintr-un roman de G. Călinescu. Toate acestea, împreună cu alte detalii biografice, sunt prezentate pe larg în capitolul V, Exilul interior. Isihasm și creație (p. 187-250). Față de versiunea din 1984 a biografiei scrise de Florentin Popescu, cea mai importantă noutate documentară este adusă de capitolul VI, despre Anii recluziunii și sfârșitul (p. 251-295), o comprimare a investigațiilor din volumul menționat
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
lor? Dintre cei puțini care o fac, unii trebuie să plece. China este încă o frumoasă promisiune, o fabulă cu prea multe personaje, o grădină imensă cu prea puține flori. Șansa lui Shan Sa s-a numit Franța. Este șansa exilului, inițiatică pentru scriitorul a cărui patrie este lumea întreagă, mai puțin propria țară: iată ce declara Gao Xingjian în discursul de recepție a premiului Nobel pentru literatură primit în anul 2000, pronunțat la Stockholm. Acceptîndu-l, scriitorul chinez a devenit liber
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
m-a convins capitolul biografic cu insistența sa asupra nefericirilor personale ale artistului; este adevărat că viața lui Enescu este o saga romantică, cu toate elementele genului (sătucul natal, copilăria furată de muzică, cariera fulminantă, Palatul regal, prințese din poveste, exil, prietenii eterne etc.) care își pot găsi locul într-un volum întreg, dar în economia celor doar câteva pagini, mi s-a părut puțin cam prea apăsată. Partea cea mai vastă a cărții este dedicată catalogului operei și bibliografiei. Despre
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
Filosofie cu Magna cum Laude trăiește pînă în 1965 ca un lumpen, singura slujbă la care e primit într-un tîrziu fiind la o cooperativă de dactilografie. Odată cu destinderea, se grăbește să-și publice primele cărți de poeme, sever cenzurate, Exil (scrise în 1945-47) și Lamento pentru peștișorul Baltazar (din �46-'48) - lirică de avangardă de o prospețime și o autenticitate extraordinare după seceta proletcultistă. în 1970 îi apare romanul-feerie închide ochii și vei vedea orașul (care-l va inspira declarat
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
lungă. Primul și cel mai mare regret al meu e că am părăsit (sau m-a părăsit) compoziția muzicală. După atâta muncă încununată de succes (o pot dovedi cu câteva casete pe care am imprimat o parte din lucrările mele), exilul m-a redus la impotență pe acest plan major (nu și în ce privește poezia). Dacă m-aș fi putut întoarce în România - să beneficiez de un domiciliu adică - sunt sigură că mi-aș fi continuat vocația... (aici ar trebui să inserez
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
politică (!!!)" O fi, dar experiența mea de Stan Pățitu' mă îndrituiește la o atitudine mai echilibrată, ba chiar sceptică. De cinism însă nu sunt capabilă. C. P.: Cât de ușor/dificil este dialogul Ninei Cassian cu propria cultură? A schimbat exilul natura acestui dialog? Cum s-a întâmplat "reîncarnarea" în limba engleză și cât de înțelegătoare a fost limba română față de această schimbare? N. C.: Nu m-am despărțit nici pentru o clipă de cultura mea, de identitatea mea care-mi
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
un lirism moderat de o inteligență extrem de nuanțată. LIDIA VIANU: Faci parte din două lumi deodată. Cărțile tale se concentrează asupra unor eroi care sunt dizlocați și țin de mai multe universuri simultan. Dislocarea e o trăsătură importantă a literaturii contemporane. Exilul e condiția definitorie a mileniului trei, cred. Cum suporți înstrăinarea acestui exil, emoțiile lui adesea istovitoare? TIMOTHY MO: De chestiunile personale mă voi ocupa într-o formă aparte, dacă voi trăi să-mi scriu autobiografia. LV. O altă trăsătură majoră
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
două lumi deodată. Cărțile tale se concentrează asupra unor eroi care sunt dizlocați și țin de mai multe universuri simultan. Dislocarea e o trăsătură importantă a literaturii contemporane. Exilul e condiția definitorie a mileniului trei, cred. Cum suporți înstrăinarea acestui exil, emoțiile lui adesea istovitoare? TIMOTHY MO: De chestiunile personale mă voi ocupa într-o formă aparte, dacă voi trăi să-mi scriu autobiografia. LV. O altă trăsătură majoră a eroului postmodern - Desperado, cum îl numesc eu - este însingurarea. Eroii tăi
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
petrecea nevinovat, cu monticuli de mâncare, gârle de băuturi, fete. Când te-ai lua după cum arată ei la această vreme, ai comite de neiertatul păcat al atacului la fizicul persoanei. într-un cotidian de tiraj, o cunoscută cântăreață revenită din exil ne reproduce stilul petrecerilor și limbajul lui Nicu: "vino, fă, să te f...". Să te prăpădești de râs, Mădăline! Simpla prezență a acestor revenitori ne confirmă o dată mai mult că "trecutul regim" și-a avut părțile lui drăguțe, cum zicea
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
reflectoarele actualității politice și graba de a generaliza un extrem de complex și complicat conglomerat de probleme și de teme conflictuale este tardivă față de grozăvia celor deja cele întîmplate? Ziua de 15 mai 1971 era o zi obișnuită la New York. în exilul său parizian, Ali Ahmad Esber, cel mai cunoscut poet arab contemporan acreditat literar sub pseudonimul Adonis, își încheia poemul intitulat O groapă pentru New York: descrierea unei gigantice explozii în inima Manhattanului, a distrugerii orașului de către "oameni care nu cunosc altă
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Experiența dictaturii l-a făcut pe Esterhazy să fie extrem de sensibil la orice tentativă a puterii de a instrumentaliza literatura. Tentativă care s-ar fi manifestat deja din plin tocmai în cadrul prezenței arabe, de vreme ce majoritatea scriitorilor de prestigiu trăiesc în exil, scriu în alte limbi decît araba, iar alții sunt arestați, persecutați, operele le sunt puse la index la ei acasă. Mai bine mai tîrziu decît niciodată Tocmai puținătatea contactelor existente între cele două culturi și civilizații la ora actuală a
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
sat global ci ca pe un lanț de centre interconectate. Despre violență și despre faptul că omul trebuie să se teamă de propria violență a vorbit și Gaetan Soucy (Canada). Dan Shafran (Suedia) a legat chestiunea globalizării de aceea a exilului arătând că în noile circumstanțe exilul nu mai cunoaște granițe. Poate fi experimentat exilul în propria casă, în propria țară. Mihaela Moscaliuc (S.U.A.) a exemplificat condiția exilului cu situația lui Andrei Codrescu, "un cetățean imperfect al lumii globale". Nu putem
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
lanț de centre interconectate. Despre violență și despre faptul că omul trebuie să se teamă de propria violență a vorbit și Gaetan Soucy (Canada). Dan Shafran (Suedia) a legat chestiunea globalizării de aceea a exilului arătând că în noile circumstanțe exilul nu mai cunoaște granițe. Poate fi experimentat exilul în propria casă, în propria țară. Mihaela Moscaliuc (S.U.A.) a exemplificat condiția exilului cu situația lui Andrei Codrescu, "un cetățean imperfect al lumii globale". Nu putem, din păcate, nici măcar numai să enumerăm
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]