1,411 matches
-
de prin anii '50, până în '75, un domn distins, suplu, cu o lumină blândă în ochi, politicos, amabil, e funcționar la Ministerul de Externe italian, dar, ce e curios, vine din România cea rămasă dincolo de Cortina de Fier. "L'esule". Exilatul.Vecinii știu că e căsătorit cu o italiancă, au doi băieți, familia e liniștită, au prieteni mulți, se pare că "il signor professore Popescu" este îndrăgit de aceștia, vizitele sunt numeroase, dar nu deranjează pe nimeni, poate domnul acela corpolent
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Italia". O introducere a lui Mircea Popescu, care deschide volumul din 1967, "Poesia moderna romena", explică împrejurările redactării cărții, inițial curs universitar, recapitulează contribuțiile anterioare despre literele moderne românești, din Italia. O altă ediție adăugită e din 1969.Spre deosebire de alți exilați, el nu e nevoit să " ia totul de la zero", cum spunea, Cornel Ungureanu (" Mircea Eliade și literatura exilului" Ed. Viitorul românesc, 1995, studiu profund al psihologiei celor plecați din țară de nevoie, care "ruinează dar și reconstruiesc Utopia", p.13
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Ungureanu (" Mircea Eliade și literatura exilului" Ed. Viitorul românesc, 1995, studiu profund al psihologiei celor plecați din țară de nevoie, care "ruinează dar și reconstruiesc Utopia", p.13). Mircea Popescu parcă ar continua, fără rupturi majore, cu, desigur, greutățile specifice exilatului, privit cu suspiciune, de stânga, mai ales,ceea ce începuse în România, aflată acum, sub ocupație, o carieră remarcabilă de eseist, de redactor, de profesor. Un anumit echilibru al ființei rămâne constant. Aceasta spun epistolele, martorii. După Petru Ciureanu, cu "La
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
2/1992, 46/1996 etc. cu pasiuni, simpatii-antipatii, dar organic interesată de soarta țării de unde plecaseră atâția oameni de anvergură și de valoare europeană. Chipurile conturate din epistole au pentru mine consistența unor personaje de roman.. E drept pe unii exilați i-am cunoscut direct, de-a lungul deceniilor mele de călător în "pământul dintre ape". Pe Drăguțescu, prin 78, pe terasa selectei cofetăriei "Canova", din Roma, unde Via del Babuino (acolo pictorul locuia cu soția sa , olandeza) se deschide spre
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
and Symbols, Studies in honor of Mircea Eliade", Chicago, 1969. A nu se confunda, desigur, autorul nostru cu omonimul lui, Mircea Popescu, critic de artă, cu textele albumelor Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Buc. 1964, prozator, autor care apare imediat după exilatul nostru, în fișierul de la Biblioteca Nazionale Centrale di Roma. Câteva studii ne dau măsura cercetătorului relațiilor culturale româno-italiene, care a fost Mircea Popescu. Astfel, " D'Annunzio e i romeni", din Acta Philologica, 1964, pag.289-, a Societas Academica Dacoromana, și
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
era nefericită și Dimitri era încă copil când tatăl său și-a început o nouă familie cu amanta sa, o balerină rusă. avea 14 ani când fratele său mai mare Marele Duce Nicolae Constantinovici a fost dezmoștenit, declarat nebun și exilat într-un internat rus, după furtul câtorva diamante de la o icoană din dormitorul mamei sale. Marea Ducesă Alexandra Iosifovna i-a determinat pe ceilalți fii: Constantin în vârstă de 16 ani, Dimitri în vârstă de 14 ani și Viaceslav în
Marele Duce Dmitri Constantinovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318053_a_319382]
-
În generația învierii vor dispare toate felurile de credință păgâna, toate felurile de idoli și chipuri cioplite, și credința lui Iisus va dispărea și ea, deoarece el a fost om și nu dumnezeu" "Învierea va fi în vremea readunării celor exilați sau aproape de ea" Abrabanel consideră că credința în venirea lui Mesia, așa cum a fost transmisă de învățații Talmudului, este un element fundamental în religia iudaica. În cartea sa, „May'aney Hayeshua” (Izvoarele mântuirii) Abrabanel se oprește îndelung asupra Cărții lui
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]
-
cu greu clima din regiune și în decembrie 1868 a primit permisiunea să se mute la Kiev. Autoritățile imperiale au dat ordin guvernatorului Kievului să-l țină pe Șamil sub observație strictă, dar discretă, și au alocat mijloace bănești generoase exilatului. Se pare că lui Șamil i-au plăcut prizonieratul său luxos, ca și orașul Kiev, după cum se poate înțelege din scrisorile pe care le-a trimis de aici. Șamil a primit în 1869 permisiunea să plece la Mecca pentru îndeplinirea
Imam Șamil () [Corola-website/Science/318226_a_319555]
-
și de contele Rainulf al II-lea de Alife, însă a evitat orice confruntare directă cu regele Roger. După ce Capua a capitulat, el a prestat omagiu față de rege. Însă anul următor, la 24 aprilie 1135, o flotă pisană sub comanda exilatului Robert de Capua a pus ancora în Napoli. Transportând întăriri de 8.000 de oameni, flota a ridicat moralul rebelilor și curând o revoltă pe scară largă împotriva lui Roger a reizbucnit. Sergiu a trebuit să îl primească pe Rainulf
Sergiu al VII-lea de Neapole () [Corola-website/Science/328204_a_329533]
-
I al Ungariei, și fiica cea mica Ana de Kiev cu Henric I al Franței. Ana a și fost regentă a Franței pe durata minoratului fiului ei. Altă fiică a lui Iaroslav ar putea fi și Agatha măritată cu Edward Exilatul, moștenitorul tronului Angliei, și care a fost mama regelui Edgar Ætheling și a Sfintei Margareta a Scoției. Iaroslav a avut un fiu din prima sa căsătorie (Ilia pe numele creștin), și 6 fii din a doua căsătorie. Cunoscând foarte bine
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
din calendar, 36 de sărbători, până atunci de poruncă, limitând, în acest fel, orice abuz. Împărăteasa de la Viena, Maria Terezia îl numea "înțeleptul, prin excelență". I-a fost protector și episcopului român Inocențiu Micu-Klein, care a fost obligat să stea exilat la Roma, din cauza dușmanilor națiunii române. A fost stimat de toată lumea. Chiar și la Londra, i-a fost ridicat un monument, care purta epitaful: ""Monarhului fără favoriți și fără curtezani, Papă fără nepotism; doctor fără orgoliu; cenzor fără neplăceri"". O
Papa Benedict al XIV-lea () [Corola-website/Science/305444_a_306773]
-
Marele Duce Nicolae Constantinovici, care trăia o viață dezordonată și avea idei revoluționare, a furat trei diamante valoroase de la o icoană din dormitorul mamei sale în complicitate cu amanta sa, o curtezană americană. A fost găsit vinovat, declarat nebun și exilat pe viață în Asia Centrală. Cinci ani mai târziu, în 1879, cel mai mic fiu al Alexandrei, Viaceslav, a murit în mod neașteptat de o hemoragie cerebrală. La începutul lui august 1889, Constantin a suferit un accident vascular cerebral sever care
Alexandra de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/316523_a_317852]
-
fost oprită. Moartea lui Iorga a generat consternare și a cutremurat comunitatea academică. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă. Discursul funerar a fost ținut de istoricul francez exilat Henri Focillon, din New York, numindu-l pe Iorga „una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane”. În țară, Garda de Fier a interzis plângerea sa în public, exceptând un necrolog în cotidianul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
executați sau închiși și 7.000 au fost exilați în Noua Caledonie. Mii de alți oameni - printre care liderii Comunei - au reușit să fugă în Belgia, Regatul Unit (unde au ajuns 3.000-4.000 de refugiați), Italia, Spania și Statele Unite. Ultimii exilați au fost amnistiați în 1880. Unii au avut roluri importante în viața politică ulterioară, fiind consilieri locali ai Parisului, deputați sau senatori. În 1872, s-au adoptat legi dure care au împiedicat stânga să se organizeze. Pentru cei închiși, a
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
degrabă, încrezător în propriile capacități, un post în editura jurnalului germanofon de opoziție publicat în exil, anume în Franța. La Koeln îl întâlnește pentru prima dată pe Friedrich Engels, pe care îl va revedea la Paris, în mica comunitate de exilați germani. La Paris, Marx scrie pentru scurt timp pentru "Deutsch-franzoesische Jahrbuecher", și face cunoștință cu poetul german Heinrich Heine, cu socialistul francez Pierre-Joseph Proudhon, ca și cu anarhistul rus Bakunin. În această perioadă, Marx ia, pentru prima oară, contact și
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
de Literatură M. Gorki din Moscova (1969). După absolvire, fost redactor la publicațiile "Chipăruș" și "Moldova socialistă". A fost director al Biroului de propagare a literaturii al USM. A fost eliberat din postul ce-l deținea la revista Chipăruș și exilat la Telenești, în calitate de colaborator la ziarele de tiraj de la sate, pentru a i se face “reeducare ideologică”. Prin 1954 a început să publice versuri lirice și satirice dar, deoarece regimul sovietic nu încuraja satira și umorul, debutul editorial al scriitorului
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
impuri). După stoparea unui atac al Zindului efectuat prin ținutul Wolack, Helder anexează vecinii din vest și din sud, începând cu Borgravia. În cursul helderizării vecinilor, Jaggar ordonă, la sugestia lui Bors Remler, ca toți mutanții să nu mai fie exilați. ci eutanasiați. Câteva luni mai târziu, savanții îi raportează că sunt aproape de a redescoperi secretele bombei atomice, dar și că Zindul caută vestigii ale Anticilor, ceea ce poate duce la un nou război nuclear. Feric ordonă încetarea cercetărilor și decide să
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
sau Sosire neașteptată (în ) este un tablou pictat în ulei pe pânză în perioada 1884-1888, de către pictorul și sculptorul realist rus Ilia Repin. Pictura prezintă revenirea neașteptată a unui exilat politic din Siberia. În camera de zi dotată cu un pian, o masă, câteva scaune și tablouri pe pereți intră un bărbat. Îmbrăcat într-un șorț, servitoarea deschide larg ușa camerei de zi, permițându-i bărbatului să intre și așteaptă
Vizitator neașteptat () [Corola-website/Science/329548_a_330877]
-
așteaptă în ușă să vadă reacția de surpriză pe fața celor din cameră. Bărbatul este îmbrăcat într-o haină uzată, veche țărănească și cizme rupte, ținând o pălărie în mână. În prim-plan se află o femeie în vârstă, mama exilatului, îmbrăcate în haine negre de doliu, care la vederea fiului se ridică de pe scaun și îl privește șocată, cu ochii holbați nereușind să spună niciun cuvânt. Femeia aflată la pian (soția) îl privește cu bucurie. Băiatul lui îl recunoaște, pe
Vizitator neașteptat () [Corola-website/Science/329548_a_330877]
-
spontană împotriva vechilor slujitori ai țarului, aceștia din urmă fiind pur și simplu consemnați la reședință; mulți puteau să se retragă liniștiți sau să plece în străinătate. Guvernul provizoriu a abolit pedeapsa cu moartea, a deschis închisorile, a permis întoarcerea exilaților de toate opiniile (inclusiv a lui Lenin), și a proclamat libertățile fundamentale ale presei, de adunare, de , deja adoptate "de facto" încă din februarie. Antisemitismul statului a dispărut. Biserica Ortodoxă, aflată sub tutela statului începând cu Petru cel Mare, s-
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
admite că etrusci ar fi originari din zonele Lidiei). Drîmba Ovidiu, „Istoria culturii și civilizației”, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1984, 538). Coaliția dintre Licurg și Megacle îl obligă să părăsească orașul, dar revine chemat de Megacle, fiind din nou exilat îi sunt confiscate și averile. În 546, cu sprijin străin (din Naxos și Argos), Pisistrate debarcă în Attica și înfrânge forțele ateniene care i se opun la Pallene intrând fără nici o opoziție în Atena. Deși a dus o guvernare remarcabilă
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
a sinucis marinarul din carte? Milena este sfătuită de prietenii ei, printre care actorul Edgar (Dragoș Stemate), să traducă romanul în limba franceză și să scoată manuscrisul din țară pentru a fi publicat la Paris cu ajutorul lui Augustin, conducătorul românilor exilați. Între timp, tovarășul Stan (Valentin Teodosiu), șeful șantierului Sălii Congreselor din vecinătatea școlii, îi face avansuri scriitoarei, spunându-i că are putere mare și o poate reabilita. De asemenea, tânărul zidar Manu Gheorghiu zis Mutu (Mihai Stănescu), un personaj naiv
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
cale, cu sprijinul lui Pirro, scutierul lui Arvino, omorârea fratelui Arvino. În timp ce complicii lor dau foc casei lui Arvino, conspiratorii se năpustesc înlăuntrul casei și îl ucid din eroare pe tatăl Folco, nu pe Arvino. Prins, Păgâno este din nou exilat. Acciano, tiranul Antiohiei, este informat de apropierea trupelor cruciate, care devastează totul. Sofia, soția lui (încreștinată în secret), află că Giselda (fiica lui Arvino) este prizoniera, ținută în haremul soțului ei. Fiul ei, Oronte, îi mărturisește mamei despre dragostea reciprocă
I Lombardi alla prima crociata () [Corola-website/Science/316683_a_318012]
-
care le furnizează jucătorilor informații adiționale despre povestea jocului. "Spec Ops: The Line" conține atât un mod multiplayer cooperativ, cât și unul competitiv. Având loc înaintea evenimentelor din campanie, modul multiplayer competitiv împarte jucătorii în două echipe diferite: „The Exiles” (Exilații) și „The Damned” (Blestemații). Amândouă echipe au abilități diferite. Sunt disponibile șase clase de ales pentru jucători: Gunner, Medic, Scavenger, Breacher, Sniper și Officer. Fiecare are propriile îmbunătățiri și avantaje. Pericole naturale precum furtunile de nisip pot avea loc și
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
Exilații din Malta (în limba turcă: Malta sürgünleri) (martie 1919 - octombrie 1920) reprezintă un termen generic prin care sunt numiți politicieni, ofițeri de rang superior, administratori și intelectuali din Imperiul Otoman care au fost trimiși în exil în Malta după semnarea
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]