416 matches
-
de ce ne doare pe noi bărbații mai tare? Eu m-am cam săturat, să tot aud, că suferim genetic de boala fatalismului și a conspirației, împotriva bunelor noastre caractere și intenții, că nu suntem decât o adunare, cantonată într-o expectativă cârcotașă, că mămăliga nu are cum să explodeze, etc, etc... Ar trebui să ne privim în oglindă, ca să ne vedem așa cum suntem: indivizi izolați, care aruncăm mereu vina pe o spinare colectivă, numită poporul român, spinare, care se cocoșează tot
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Ceva se schimbase, totuși, în România după moartea lui Stalin. Dacă rândul trecut îi trebuise mai mult de o săptămână până să fie expulzat, acum nu mai fusese nevoie decât de 24 de ore. CAPITOLUL V 1 După ce stătu în expectativă o vreme, cântărind cu grijă toate avantajele și inconvenientele posibile, Stelian Teodorescu se decise în cele din urmă să accepte postul de contabil cu jumătate de normă de la sfatul popular, oferit cu insistență de vicepreședintele Girolteanu. Așa că, punându-și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aveți?... Vorbele lui Tase fură urmate de câteva clipe de liniște. Dintr-un apartament vecin începură să răsune niște bocănituri ritmice, care se potoliră ca la o comandă. Trebuie să trecem la fapte, zise Sandu Bura. Am stat destul în expectativă. Ajunge. Dacă nu facem nimic acum, o să ratăm ocazia. Mediciniștii sunt pregătiți să se implice... Tot așa și noi, cei de la filologie, confirmă Ianolide. Colegul său, Călin Moraru, se grăbi să-l aprobe cu entuziasm: Stăm pe un butoi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se Înstrăineze, urmându-și șirul propriilor gânduri. Asculta din ce În ce mai distras cuvintele omului. Apoi ceva, o schimbare În ritmul predicii sau În tonul vocii Îi solicită atenția. Cantilena despre măreția epocii care avea să vină, alcătuită din aspirații inefabile și din expectative extraordinare, lăsase loc unui subiect mai sumbru. Dumnezeu părea să fi dispărut dintr-o dată din orizontul teologului, lăsând locul unei bezne tulburi, infernale. Acum, Bruno nu mai Însoțea gândurile și visele ascultătorilor săi către un viitor Îndepărtat. Se Întorsese, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
n-a spus nimic. A continuat doar să citească. Mă întrebam, a repetat Susan, ce-ai zice dac-am încerca să facem un copil? Cuvintele i-au rămas suspendate în aer, încărcând spațiul dintre ei cu forța sentimentului ei de expectativă. Acum că, în sfârșit, își verbalizase cele mai profunde gânduri, Susan înțepenise din cauza fricii. —Un copil? Tonul și expresia lui Nick erau acelea la care te-ai fi așteptat dacă i s-ar fi propus să cumpere un crocodil matur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
întrebat el privind-o implorator. —Mă tem că nu pot să fac asta. Nu pot să-ți promit nimic. Și-am zis: o să evaluez situația după ce aflu toate detaliile. Fiona și-a încrucișat brațele pe piept într-o atitudine de expectativă. Jake s-a foit stingherit, ridicându-se și mai sus pe pat. Fiona a sesizat că hainele băiatului erau împăturite și așezate pe un scaun. Arătau relativ bine, ceea ce însemna că Jake nu fusese implicat într-un accident. —Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și apăsat „așa-zisa mea dispariție”. Cum adică? Ce vrea să Însemne vorba asta proastă, „așa-zisa”? Mi se pregătise o farsă, o cacealma sau profesorul o aruncase intenționat, ca să intrige ori să mă deruteze? M-am hotărât să abandonez expectativa și să contraatac prudent: - Am impresia că și dumneavoastră sunteți dornic să vă confesați - așa Îmi spun mie al șaselea simț și bătrâna logică aristotelică. Pentru ce altceva m-ați fi așteptat? A surâs indulgent: - Raționament corect, concluzie falsă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
va urca și vom continua discuția În trei. Nu știam dacă trebuie să mă bucur sau să rămân indiferent. Venirea acelui Wagner semnifica, desigur, ceva, dar numai ei doi aveau habar ce. Șansa mea era să joc mai departe cartea expectativei atente: În această partidă aveam piesele negre și, dacă reușeam să scot o remiză, mă puteam considera un om fericit. Sau măcar unul viu - era puțin lucru? Până una-alta, s-a mai aprins un beculeț: dacă „șeful” trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
la entuziasmul dezordinii. Politica încă nu-l interesa. Calm, modest, cumpătat - aștepta cămăruța sa din "Cetatea de Sus" ca liniștea să se pogoare la Porta Ferrea și să poată intra în Universitate. Față de Republică era pe atunci într-o "binevoitoare expectativă, scrie un biograf. Poate că lucrurile nu erau tocmai așa" Greu de crezut că un fost seminarist cum era el, atât de legat de sufletul tradițional al Portugaliei, putea privi binevoitor excesele pe care le alimenta pretutindeni instaurarea Republicii și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o chestie atât de drăcească? Nu, hotărât nu pot să cred! Cine? Doru Matei? ― De ce nu? ― Pare șmecher, dar e mai mult derbedeu. ― Sau Grigore Popa de pildă. ― Exclus. Tipul e fricos. Poate să dorească moartea cuiva, dar stând în expectativă. ― Melania Lupu? ― Mă faceți să râd... ― De ce? Mi s-a părut o femeie deosebit de inventivă, mai inteligentă decât lasă să se vadă. ― Domnule maior! Vâlcu se oprise gesticulând tulburat: O cunosc bine. N-o să mă convingeți că, timp de trei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
din mână. ― Din partea mea, du-te învîrtindu-te! Tablourile însă nu se mișcă din dulap! ― Ce vorbești, mon cher? Și dacă eu ― să zicem ― aș fi de altă părere? ― Încearcă! Amenințarea din glas era evidentă. Melania Lupu continua să rămână în expectativă, plimbîndu-și privirea și surâsul de la unul la celălalt. ― Mă întreb cum ai să mă oprești... ― Încearcă și ai să vezi! Din ochii bătrânului țâșneau fulgere. Sculptorul rămase descumpănit. Aprinse o țigară mai mult ca să câștige timp. ― Mi-ai pregătit și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a intrat în baie pentru ușurările corespunzătoare și igiena corporală, e adevărat că s-a îmbrăcat și va ieși, dar nu pentru a opri primul taxi care-i va ieși în cale și a-i spune șoferului care privește în expectativă spre oglinda retrovizoare, Duceți-mă la postul șase-nord, Postul șase-nord, scuzați-mă, habar n-am unde vine asta, trebuie să fie vreo stradă nouă, E un post militar, pot să vi-l arăt dacă aveți vreo hartă pe aici. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se întețiră în ultima vreme. Dacă până atunci se manifestară încă ezitări în stabilirea unei atitudini precise față de evoluția „crizei orientale“, cronica bucureșteană înregistrează fapte și opinii care încep să precizeze un nou curs politicii externe românești. Problema ieșirii din expectativă, a trecerii la acțiune în scopul dobândirii neatârnării depline față de Poartă, prin pregătirea pentru un viitor război cu puterea suzerană, și a unei alianțe cu Rusia, au stat în centrul atenției opiniei publice cât și a unor confidențiale contacte diplomatice
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
abandonată când nu trebuia, acuma iată, se răzbună. - eram deseori luat în răspăr de diverși prieteni. E adevărat, pe-o ureche-mi intra, pe alta - mi ieșea. Ca să n-o mai lungesc atâta, toată toamna lui ’76 am stat în expectativă, sub imperiul obsesiei că cel care “a mușcat o dată din momeală”, spurcat fiind, va mai trece cu siguranță, prin apartamentul meu și vă mai mișca ceva. Sau, mai știi! Făptașul va veni, ca în filmele americane cu happy-and și, prin
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tarziu, animalul dispăru între fălcile monstrului de peste șase metri lungime, care îl înghiți că pe un ou. Timp de aproape jumătate de minut păru că nu se va întâmpla nimic, căci uriașă fiara se întoarse foarte încet și rămase în expectativă, așteptând o nouă pradă, însă atunci când vârfurile ascuțite ale țărușilor, făcuți din lemnul foarte dur de aito, începură să-i perforeze intestinele, introducându-i în sânge veninul de Nohú, se scutură tot și, cu o violență zvâcnire a cozii, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
trișează chiar și cu povestea asta prea lasă impresia că pozează În victimă sau În erou tot ce spune sună ostentativ vrea cu orice chip să nu semene cu ceilalți să ne disprețuiască se plasează deliberat la periferie stă În expectativă și clevetește critică totul de cîte ori revine la dizidența lui caută să ne convingă că a optat de bunăvoie și că Își asumă statutul de minoritar e ceva care mă reține să-l cred am senzația că tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pentru preșcolari - Tricicleta! N-aș fi putut să-i urmăresc aventurile fără acest nume atît de suprarealist alături de un spion, ca pîlnia și stamate. Ce formidabilă idee de reclamă, ce excelent captatio benevolentiae. Tot ce se spunea În continuare despre expectativa lui Roosevelt, despre Pearl Harbour, despre credulitatea nemților, nu mai avea nici un haz. Singurul lucru interesant rămînea Tricicleta. Detaliile nesemnificative care ne disting. Micile noastre anormalități care ne impun celorlalți, ne fac să fim văzuți, asemenea unei vocații speciale, asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
voia sa, fondase și o religie: grupuri imense de credincioși se strângeau zilnic dincolo de zidurile grădinilor care Înconjurau spitalul, așteptând să-i zărească fie și pentru o singură secundă profilu-i Împietrit. Îl venerau ca pe-un războinic aflat mereu În expectativă, dar care amenința În fiecare secundă să se ridice, sfărâmând acele lanțuri grele ale nedreptății pe care, e drept, nimeni nu le simțea, dar despre care toți știau că există. Pe măsură ce clipa aceasta Întârzia, forța ei creștea. Toți așteptau momentul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
înainte de orice, pregnante, profunde și extraordinare. Cartea începe cu povestirea ,, La Nuci ’’, un fel de avant la lettre în care autorul, convertit la înțelegerea binelui și trăinicia dezinteresării, ne introduce în atmosfera tragicului Canal Dunăre - Marea Neagră, plin de nădejdi și expectative - (se pare că decizia construirii Canalului i-a fost sugerată lui Gheorghiu - Dej de însuși Stalin, cu prilejul unei vizite de lucru făcute în 1948, la Kremlin) - ,,Baraca lungă cu birourile conducerii era poziționată pe malul Canalului; se avea astfel
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
picior. Nu fumează, un Magician nu are nevoie să fumeze, el poate să simtă fumul în plămâni dacă dorește, doar de aceea este Magician, nu? - Încă mai visezi contracte? Îmi voi permite să afirm că ancorarea ta într-o jalnică expectativă mă pune serios pe gânduri. Poate că ar trebui să mut geamantanul cu bani în debaraua altcuiva. Știi, mă gândesc foarte serios la o astfel de perspectivă. Tu nici nu mai ai nevoie de agenți literari, de edituri, de contracte
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Cantemir a venit în sprijinul armatei ruse cu 17 polcuri și 170 de roate. Cu totul altfel au evoluat raporturile cu Constantin Brâncoveanu. Acesta din urmă, după cum se știe, și-a constituit o tabără la Urlați și a rămas în expectativă. Primește bani de la ruși pentru aprovizionare, împrumută, la 3 iunie 1711, lui Dimitrie Cantemir 2.500 de taleri, organizează magazii și adună mijloace de transport. Nu le va îndrepta spre ruși, dar le va înapoia banii, convoaiele luând drumul armatei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apropierea austriaco-prusiană. Mai întâi, Austria și Prusia au intenționat „să stea la o parte”. Generalul Nugent, ministrul Austriei la Berlin, a jurat în fața lui Friedrich al II-lea că țara sa nu are nici cel mai mic gând de război. Expectativa a fost însă de scurtă durată, ambele puteri înlocuind-o cu preocuparea asiduă de a profita în Polonia și în posesiunile europene ale Porții. Pentru a constrânge Austria să-și dezvăluie proiectele, Petersburgul i-a pus întrebarea dacă recunoștea obligațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
față unei opoziții notabile interne. Confruntarea lor se limita la exterior. În prima fază a politicii externe (1825-1829), Rusia dobândește mari succese tocmai datorită faptului că s-a aflat în aceeași tabără cu Anglia și Franța, sau a beneficiat de expectativa lor. Într-o conjunctură specială, Rusia atinge apogeul prin tratatul de la Unkiar Iskelessi (1833). A urmat apoi perioada de regresiune determinată de străduințele puterilor europene, în primul rând Anglia, vizând la anularea acelui tratat, ceea ce se și va întâmpla în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu a fost îndepărtat de la putere după război. Deși Bush i-a îndemnat pe irakieni să-l răstoarne pe Hussein, îndată ce Statele Unite au declarat încetarea focului și rebelii irakieni s-au ridicat împotriva regimului lui Hussein, Statele Unite au rămas în expectativă. Însuși generalul Schwarzkopf a declarat într-un interviu de pe postul PBS, din 27 martie 1991, că ar fi preferat să continue lupta pînă la "anihilarea" completă a armatei irakiene, care tocmai suprima cu violență forțele insurgente ridicate împotriva lui Saddam
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și s a străduit să evite transformarea teritoriului său în teatru de război. Exista primejdia ca Rusia să profite de situație pentru a anula clauzele Tratatului de la Paris din 1856, ce retrocedau țării noastre cele trei județe din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]