11,404 matches
-
lucrative; pe de alta, totuși, el este întotdeauna biologic înainte de a fi mecanic." (Deleule, 1992, 220). Corpurile nuvelelor lui Rebreanu respectă interacțiunea factorilor kinetici și dinamici. În Catastrofă (1919), dezarticularea psihologică a protagonistului duce la dezagregare corporală și, finalmente, la explozie kinetică. David Pop, cetățeanul ardelean din preajma Primului Război Mondial, este un oportunist social, politic și religios: se căsătorește din motive de respectabilitate socială, e abonat și la ziarul local românesc și la cel unguresc, necitind nici unul și, desi ateu, îl invocă sistematic
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
fiziologica (gură "uscată", setea "grozavă", senzația de căldură arzătoare -ibid., 55) conduce în mod inevitabil la ruptură organică. De altfel, emblemă corpurilor dezarticulate la Rebreanu este cea a sangvinității și fracturii: "sînge, moarte, schije de obuze, sîsîit de gloanțe, trosnete, explozii, murdărie, sudoare" (ibid., 46). Deși anatomiile se văd traversate violent de geografia războiului, iar mecanică organică se sparge în bucăți (Candale, "găurit în frunte", servanții "cu creierii împrăștiați" -ibid., 50; 56), procesul poate fi reversibil: în finalul nuvelei, corpul lui
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
hieratic, se învecinează direct cu arhitecturile cromatice pure, desenul cu o puternică sugestie tridimensională, de sculptor, coabitează cu spațialitatea anihilata prin jocul de emulsii și de tonuri fluide, iar imaginea arhaica, sever coagulata, asemenea unui idol preistoric, se îngîna cu explozii expresioniste și cu obstinata grijă pentru detaliu a unui caligraf. Coexista, în aceste imagini, și forța unui figurativism fără vîrstă și retorica unui eroism circumstanțiat, si aerul grav, arhetipal, ușor de recunoscut în pictură lui Vlasiu, si lirica unui simbolism
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
într-o anumită măsură, ceea ce un tratat nu ar izbuti niciodată. Să traseze un tablou impresionant (chiar dacă e compus uneori din linii naive) al unei lumi de care te poti atașa pur și simplu de dragul celei care o descrie. În exploziile de ură care ne copleșesc din ce in ce mai mult astăzi, o asemenea carte mi se pare salvatoare. Un fel de cură morală, de exercițiu în demnitate și căldura umană. Ileana, Principesa de România, Arhiducesa de Austria, Trăiesc din nou, traducere de Agra-Barotti
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
semne, astfel că papagalii pleacă, nemaiavînd pe cine să imite. Dar și după plecarea lor, Robinson și Vineri își mai vorbesc cîteodată, în semne, fascinați de deliciul acelei comunicări mute. Cît de departe e acest Robinson de marinarul de dinainte de explozie, cel pentru care limbajul e atît de important, ca element al civilizației, încît își vorbește singur! E drept că Robinson îl va pierde pe Vineri, care pleacă împreună cu echipajul ambarcațiunii care l-ar fi putut salva și pe el. Dar
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
locuințele lor din dedesubturi.// Rîme călcate, facsimil ud, de nu mai știi pe unde să îți pui/ piciorul" (Banală). Fantazării i se aplică grila exclusivă a bucuriei solare de a trăi. Succesiunea versurilor nu reprezintă decît un șir de mici explozii ale contactelor insolite dintre cuvinte, ce oglindesc contactele insolite dintre lucruri, adică prospețimea trăirii care-și fabulează condiția. în venele textului, sîngele fierbe zgomotos. Așa cum spunea Hugo Friedrich despre un mare poet francez, aici metaforă nu e doar o simplă
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
de operă bufa. Sa ma intorc, însă, la țintă acestui articol. Cărțile despre Gulag (fie acesta românesc sau nu) nu mai au prospețimea impactului de odinioară și, de aceea, ele sînt comentate sporadic, poate chiar în pripă. Nu mai există explozia luărilor de poziție de odinioară. Nu mai există un buchet de arome critice. Există, însă, cîțiva comentatori fideli ai acestui gen de scrieri. Ei se cuvin a fi amintiți tocmai fiindcă de ani de zile fac lucrul acesta și nimeni
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
sașii, cumpărați din România de statul german. În final, se ajunsese la părerea că românii înghit orice, că poporul este învățat să îndure, că am stat noi și sub turci și ne-am obișnuit cu umilință, ca mămăligă nu face explozie și tot așa. Cum puteam să le explic că la noi "mămăligă" explodase mult mai devreme - imediat după venirea comuniștilor, ca noi avuseserăm parte de cel mai mare și mai distrugător gulag, după cel al rușilor! Nimic din toate acestea
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
ultimelor. Groaza devine bacoviană: "Să vezi cum ești asimilat cu pereții, cu golul, cu inexistența: ce poate fi mai sepulcral". Aviditatea și conștiința zădărnicie existenței, termeni aparent contrastanți, ce se potențează reciproc, alcătuiesc un cerc vicios: "Moartea bătrînei ca o explozie a răutății oamenilor - ori răutatea oamenilor ca o consecință a zădărniciei care li se oferă printr-o atingere îndeobște cunoscută dar mereu incredibilă cînd se petrece în proximitatea ta". Absurdul existenței în principiu este amplificat de dificultățile ei care se
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
o izbăvire de servituți a căror durată apare neînsemnată în raport cu veacurile, cu mileniile stării de inferioritate): "Trupul, aici,/ conduce/ mașinăria timpului/ strict încadrat; pîrghiile/ lumii sculptate/ în aerul pietrei;/ pot realiza orice:/ între mine și tron/ nu încape/ decît o explozie// Phoenixul/ va înflori/ miriade de aștri/ clipind" (Explozie). Atît de surprinzătoare e o asemnea conștiință a libertății, încît se ivesc normale griji față de "greșelile" ce ar putea rezulta din aplicarea puterii astfel dobîndite: "Un gest, unul singur/ al mîinii mele
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
neînsemnată în raport cu veacurile, cu mileniile stării de inferioritate): "Trupul, aici,/ conduce/ mașinăria timpului/ strict încadrat; pîrghiile/ lumii sculptate/ în aerul pietrei;/ pot realiza orice:/ între mine și tron/ nu încape/ decît o explozie// Phoenixul/ va înflori/ miriade de aștri/ clipind" (Explozie). Atît de surprinzătoare e o asemnea conștiință a libertății, încît se ivesc normale griji față de "greșelile" ce ar putea rezulta din aplicarea puterii astfel dobîndite: "Un gest, unul singur/ al mîinii mele/ în viitor -/ istoria explodată/ voi mutila un chip
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
promiscuitatea și grotescul la rang de coșmar urban. Viața devine o capcană letală. Petre Barbu denunță un caz de întunecare a minții din senin. Mecanismele conviețuirii țin deja de psihopatologia vieții cotidiene. Spaima personajelor se face halucinație. Prin implozie sau explozie ea devine act sinucigaș sau crimă premeditată, infernală ca în povestirea lui Emilian Blaj. Oralitatea copleșitoare, decontractată propulsează nu numai marginalizați, lumpeni, ci și o nouă tipologie, cea a angajatului la firmă sau a tânărului om de afaceri. Ce se
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
E ce m-a făcut să-mi aduc aminte de un reportaj scris pe vremuri la îndemnul lui Geo Bogza despre lucrătorii din adîncuri înzestrați cu o psihologie aparte. Drept să spun, efortul lor subteran, echipamentul, contactul zilnic cu surparea, explozia, cu moartea, într-un cuvînt, plus lampasul țintuit pe fruntea lor în beznă totală și dîndu-le aerul unor ființe fantastice, mă fascinaseră la început. De unde și un fel de romantism profesional, începînd cu proza franceză pînă la popoarele cu o
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
efort mai mare. Și pînă atunci, - vreo trei ore bune - umblînd prin mîna, mă învățasem cu beznă, cu apăraia șiroind pe pereți, cu mirosul locurilor, mi se explicase și prietenia lor cu șobolanii și unii și alții pîndiți de pericolul exploziilor de gaze acumulate. Acum, ieșirea prin acel "coș", sau conducta de piatră cu vreo zece-douăzeci de trepte săpate avea loc în sus, în faza finală a "vizitei", ceea ce făcuse să-mi slăbească puterile... Pricepusem, după strigătele inginerului, că ne aflăm
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
gramatică", pufnește învățatul. Odată cu Renașterea, în toate colțurile Europei apar descoperiri ale "adevăratei" limbi a Paradisului, după cum vrea fiecare să atribuie strămoșilor săi un idiom care va fi fost cîndva comun întregii omeniri. Vernant citează o parodie semnificativă pentru această explozie de graiuri mitice, scrisă prin secolul al XVII lea de un suedez. Pentru că fusese alungat din țară de către reprezentanții clerului luteran, autorul, un anume Andreas Kempe, se distrează descoperind burlescul savuros al acestei goane după Eden și descrie un Paradis
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
de vuietul străzii, de convulsiile clipei și de freamătul istoriei nemijlocite, ea se concentrează exclusiv asupra propriilor sale neliniști lăuntrice. Amestec de exuberanta meridionala și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism, temperamentul sau artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodica și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și în afara oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
nici o zi pentru că familia mea era deja mutată la București, după refugiu și după război. N-am putut trăi despărțita de ei. Și ce-ați făcut? La Iași, dar mai ales la București, am văzut foarte mult teatru. Era o explozie de teatru extraordinară în ^45, ^46, în capitală. Multe trupe, cei mai buni actori, cei mai buni regizori, noutăți, cele mai bune piese. Piese americane, franțuzești, filmele care începuseră să vină. A durat pînă în ^48 cînd a căzut capacul
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
moartea lui Dej. Cu ce ochi vedeți teatrul de astăzi? Cum vă raportați la el și cum îl așezați față de creația dumneavoastră? M-am așteptat că după 1989 să aibă loc un fel de resurecție, ca aceea din ^46. O explozie a unui teatru vital, scormonitor, inventiv. Am asistat, dimpotrivă la etalarea unui teatru întunecos, milos, bazat pe o estetică a urîtului, a purulentului, mai degrabă. Un teatru rece, a cărui răceală te îngheață. Un teatru care poate să te incinte
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul iluziei"). "Îngîna lira/lîngă crucea galbenă/ a iasomiei/ dorul sfîșietor/Curată sufletul de mîluri/ și în lințoliul de matase/ galbenă
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
dereglări interioare care îl face să trăiască doi ani într-unul, adică să îmbătrânească de două ori mai repede decât un om obișnuit, Moraes consideră că se dezvoltă în toate direcțiile, fără control, ca "o așezare urbană modernă", ca "o explozie demografică", ca "un zgârie-nori fără limite legale" (p. 161). Coșmarul vieții sale înjumătățite îl transformă într-un simulacru de bărbat. Nici nu ajunge să se maturizeze pentru că a și îmbătrânit. La treizeci și șase de ani, având de fapt șaptezeci și doi
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
cele puse în cauză. O descătușare mult așteptată - și nu numai de ei. Dar știm oare să o recunoaștem? Dezlegarea interioară am asteptat-o, toți acești ani, din diverse direcții. O soluție era publicarea inexistentelor opere de sertar, ca o explozie editorială eliberatoare. Îmi amintesc însă și de o experiență indubitabila, colectiv împărtășită, dar singulară: îmi amintesc de reacția sălii de cinema la vizionarea filmului Balanța de Lucian Pintilie. În rest - o tăcere grea, sufletească. Puține ocazii de a o mai
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
putea oferi o cincime din salariul unui coleg din Vest. Cât privește conducerea statului de către clasa muncitoare, aceasta a fost o legendă de lungă circulație. Căderea regimului comunist din România, neprevăzuta de cei mai mulți, s-a dedus, ca pură consecință, din explozia centralei moscovite - de care era mai departe legată prin mii de canale, depinzând economic prin C.A.E.R., militar prin Pactul de la Varșovia, doctrinar printr-un poststalinism spoit cu bidineaua naționalistă. UN CU TOTUL alt soi de inconfort l-a
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
scurt timp, în favoarea lui Emil Constantinescu au încercat, în ianuarie 1999, să-i administreze tratamentul de șoc al mineriadei! Ei bine, după doi ani de încremenire, de cantonare vinovată în lenea de gândire și de acțiune, de refacere, ba chiar explozie, a rețelelor corupției și furtișagurilor oficializate, mulți intelectuali, fini altfel, încă nu și-au dat seama că modelul constantinescian tinde să devină la fel de primejdios pentru democrația din România și pentru salvarea economică a țarii precât fusese cel iliescian. E greu
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
politice, civice, morale la care nu a gîndit vreodată. Havel scria undeva și cred că exprimă foarte concret și plastic, totodată, ceea ce ni s-a întîmplat:"Căderea comunismului a smuls acest val unificator, iar lumea a fost surprinsă picotind în fața exploziei mulțimii de diferențe neașteptate, ascunse dincolo de el; fiecare dintre acestea - aflată vreme îndelungată în penumbra - a simțit nevoia firească de a atrage atenția, de a-și scoate în evidență unicitatea și deosebirea față de celelalte" (din Fantasmele salvării de Vladimir Tismăneanu
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
Rodica Zafiu Recentele discuții despre manualele de istorie a purtate pe un ton incredibil de violent, pasional, apocaliptic - dezvăluie lucruri surprinzătoare. În zece ani de la dispariția limbii de lemn și a ideologiei centralizate, după explozia atîtor limbaje și discursuri diferite, variate, adesea nonconvenționale și nonconformiste, cel putin o zonă nu s-a clintit, pentru surprinzător de mulți cititori. Sensibilitatea aparte cu care se reacționează la discursul istoric (care pare a fi considerat, ca și stagiul
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]