1,154 matches
-
când în când, din Israel. Formează împreună o admirabilă pereche, artistul sensibil și inginerul dovedind că uneori contrariile fac casă bună. La fel se întâmplă și în pictura doamnei Liana Saxone Horodi, construită adeseori din contraste puternice, cu accente dramatice, expresioniste. Din lumea colorată a marii artiste nu lipsesc nici câteva peisaje românești, pline de nostalgie. După cum, rețin privirea și peisajele tipic arăbești, pline de culoare și de pitoresc oriental. De un farmec aparte se bucură și portretele pictoriței, căreia îi
PICTORIŢA LIANA SAXONE-HORODI de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363071_a_364400]
-
ci și interpretul său. Ințelegem mai bine, mai exact unele picturi, discutând, prin bunăvoința lui Terner, cu Nietsche, Blaga, Rouault, Țuculescu, Bach, Leonardo da Vinci, Paul Klee, Nicolae Grigorescu, Andreescu, Luchian, Petrașcu... Găsim în eseul ternerian, totodată, și referiri la expresioniștii germani sau nordici, la icoanele și la ceramica din România, la hieratismul bizantin, la suprarealism, expresionism, simbolism sau cubism... Ceea ce trebue subliniat este faptul că nu avem de-aface cu o lucrare rece, „ex catedra”, ci cu un colocviu serios, dar
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
și naivi; extravertiți și introvertiți; norocoși și ghinioniști; iubiți și urâți; apreciați și desconsiderați; „observați” și ignorați; profitori și păgubași. Există dreptate? Dintr-o perspectivă teoretic-literară, romanul are toate datele unei creații naturaliste. Ca „film”, imaginile se realizează după norme expresioniste, în tonuri intense, contrastante, trasate în forță. Suferința este dusă, fără milă, până la apogeu. Dar trebuie să ne amintim că apogeul este punctul celei mai lungi bătăi, relația cea mai îndepărtată a pământului în Cer - relația, în distanță, cu o
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
larg al culturii vizuale autohtone. Așa cum am arătat până acum an cadrul proiectului „Avangarda revizitata. Avangarda europeană (1919-1939) an Arhiva Națională de Filme a României”, avangarda românească a fost mereu conectată la evoluția culturii filmului an lume, fie acesta avangardist, expresionist sau experimental. Cele mai importante opere avangardiste europene sunt semnalate prompt an revistele de avangardă din România, ansa de la un punct încolo chiar analizate teoretic cât se poate de pertinent, culminând, an 1933, cu publicarea primei monografii despre Chaplin scrisă
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
pentru care I.P. Culianu se îmbrăca în negru în ultimii ani ai vieții. Și nu acuzațiile nefondate și răutăcioase aduse de academicianului Șerban C. Andronescu lui I.P. Culianu, cum că acesta ar fi fost “cel mai dotat protagonist în particularități expresioniste, suferință, decepții, degenerare, eșec”. Și că “a intrat poate și în pact cu Diavolul, ca dr-ul Faust sau Giordano Bruno și, ca urmare, a avut parte de un sfârșit infiorător” - pentru că, mai ne spune ȘA - “Culianu purta pantofi tip Mephisto
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
fi un comportament josnic, “conformismul n-a adus niciodată nimic bun pentru oameni!” era înscris pe tricourile unor tineri, încearcând să iasă în față, pentru a-și radicaliza pozițiile, motive li se dau cu duiumul și cel mai abitir și expresionist mod de a te dezinhiba este “sloganul”, strigat și scris, pe ziduri cu graffiti sau vopsea, peste afișele oficiale ale municipalității, de la un capăt la altul al ultimelor etaje ale clădirilor înalte din downtown, ca să se vadă din orice colț
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
reliefurile ființei și contururile cosmosului: „Mă uit la mine/ prin Luna/ dintre sprâncene”. Volumul dezvăluie un neo-expresionism de secol XXI ce refuză verbiajul necontrolat și dăunător expresivității în care vocabularul este orientat spre exprimarea fundamentelor cosmice. Din vârtejuri de viziuni expresioniste se recompune Marele Univers a cărui oglindire deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
ale noastre. Această calitate se desprinde încă din cartea de acum două decenii despre Bacovia. Departe de a fi văzut în autorul „Plumbului” un simbolist întârziat, autoarea identifică într-însul - împreună cu Trakl și concomitent cu el -, pe promotorul întregii lirici expresioniste mondiale” (Edgar Papu ); 4. „ ... este tot ce s-a gândit mai profund despre Bacovia în deceniul al cincilea fără continuatori pe măsură”; „meritul capital al autoarei e că arcuiește peste timp preexistențialismul creației kirkegaardiene cu acela al modernilor, Bacovia devenind
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
că s-ar apropia versurile de față, mai degrabă de un spirit al poeziei ardelene, începând de la Octavian Goga (cu care, de altfel, seamănă prin lexicul din câmpul semantic al durerii/suferinței, fără patetismul extrem al aceluia) și continuând cu expresioniștii ardeleni postbelici (lucru pe care îl mai aminteam altundeva). Citind cartea aceasta și având în vedere și volumele de versuri anterioare ale autorului, ai senzația că te trezești în fața aceleiași nevoi devenite obsesive de a învinge moartea prin cunoașterea sensului
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
suflet / spirit, întru acel imperios principiu conținut / semnificat și de latineasca zicere, ridendo castigat mores, cu „ieșire“ surprinzător de sigură, „pe scara de serviciu“ a labirintului, într-o ultimă instanță de catharsis. În „deschidere“ stă ars poetica „nevăzutei trepte“, deloc expresionistă, ci, prin excelență, paradoxistă, cu un erou-lider-de-comunitate / grup („haită“), asumându-și rolurile „la persoana I-plural“, intermediator, foarte „atent-sorescian“ la tot și la toate, cam de la jumătatea distanței dintre „Șoptitoarea Trapă Înfloritoare de sub Picioare“ și Poezie, nu dintre poet și
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cu timpul, deși stilul ei a rămas figurativ, a trecut pe un teritoriu în care interacția reciprocă a abstractului și realului capătă un aspect cognoscibil. Observarea naturii, a realității, în context emoțional, creează o bază din care se dezvoltă abstractul expresionist. Flirtul cu lumea abstractă, spune Clara Herșcovici, a existat întotdeauna, dar i-a luat mult timp să iasă la lumină. Seria florilor i-a dat posibilitatea să se joace cu aspectul, forma, culoarea și textura. Astfel a putut să caute
EXPOZIŢIA PICTORIŢEI CLARA HERŞCOVICI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362691_a_364020]
-
Cenaclului „Vasile Sav” Doina Nistor, Maria Racolța, Gheorghe Șoptireanși Ioan Nemeș. Punctul central al manifestării l-a constituit medalionul literar închinat lui Lucian Blaga de către prof. Vasile Sfârlea.După o bine documentată prezentare a personalității și activității poetului și filosofului expresionist, a lecturat câteva creații din opera poetică blagiană. I s-a alăturat Emil Tătar, recitând câteva poeme adecvate anotimpului. Al. Florin Țene a făcut câteva completări la portretul lui Blaga, citând dintr-un volum semnat de un student al aceluia
ZVON DE PRIMĂVARĂ LA CENACLUL VASILE SAV-CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353573_a_354902]
-
trupesc» într-o realitate «pe care doar sufletul o poate pătrunde», aprilină fiind, își aude numele strigat, constată că-i «cu neputință a uita să respiri eliberarea», chiar dacă și mintea mai face autocenzura „pornirilor lumești“, se deschide «asemenea crinului», „înțelege“ expresionistul „neînțeles“, paradoxizându-l, „deschide fereastra să îmbrățișeze ziua“, se dezmeticește, dar încă destul de mult mai „șovăie“, îi este destul de greu să mai caligrafieze iubirea «fiindcă totul acum e iubire», ia «perina în brațe», imaginându-și că dansează «pe acordurile inimilor» binomului
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
un ritm previzibil pentru cei ce îndrăznesc să creadă că poate mâine va fi altfel», are «ochii încremeniți în infinitatea plăcerii», „se pierde“ «în strânsoarea sânilor» Ei, „se fericesc“ (El - Ea) «adăpostiți sub tavanul înstelat, înveliți în cuvinte aurite», uneori, expresionist, are „poftă sporită de a se scălda“ «în oceanul de senzații necunoscute», cu singura îngrijorare de a nu fi «încarcerat într-o odaie neaerisită», se declară a fi «un cititor pasionat de cărți de debut», „mai ademenitoare părându-i-se
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
Poezia Mihaelei Oancea este de factură modernă, traversând mai multe etape ale devenirii poetice. Versul său (alb, dar și versul clasic) degajă căldură, respiră în ritmul vieții, se abandonează timpului și reînvie într-un anotimp al speranței. Uneori romantică, alteori expresionistă, Mihaela Oancea rămâne un creator de frumos ce nu-și dorește să epateze, înscriindu-se în canoane sau reguli, ci să fie ea însăși. Prin natura meseriei, filolog fiind, lectura își pune amprenta până la nivel subconștient, acesta fiind motivul pentru
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
rezultă astfel o poetică a oximoronului, una de „rugăciuni imprecative”, de celebrări și ofense ale propriei melancolii sau exasperări. Scriitura realist-biografistă își împinge marginile, simultan, în reveria anamnetică, în reveria cu nostalgii, și-n notațiile de cruzime, adesea de intensitate expresionistă. Dicțiunea autenticității topește referințele și aluziile într-o gramatică de lirism existențial acut, care electrizează concretul fără a-l sublima. Nonșalant și inteligent, poetul știe că „a fost în iad” dar „nu cere să fie crezut pe cuvînt”. Poate fi
CINDERELLA & ALTE MARŞURI FUNEBRE (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357067_a_358396]
-
deschidă într-o chemare nestăpânită, apa le ajungea peste coapse, le mângâia șira spinării, curgea în priviri să împrăștie dragostea fluidă și amorțită. Când soarele își închidea și ochiul celălalt și desena ultimele șuvițe pe mare, ca pe o pânză expresionistă, îmbrățișarea lor se întindea pe luciul apei, ca să-i cuprindă într-un aliaj, respirația se pierdea în clipocit de ape, lovind ritmic trupurile amestecate. Temperatura nisipului creștea căldura acumulată intracelular, soarele cu ultimele unduiri de trup, le înălța mișcarea într-
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Plecări Plecare nici banală și nici tristă, În gând cu iarna - amintire rece; Oricât de aspră, sigur o să plece- Păduri agită frunzele-n batistă. Izvoarele speranței n-or să sece. Decor cu tentă expresionistă, Ferchezuit de trecere-n revistă- Spre el priviri uimite să se-aplece. O iarnă mângâiem caloriferul Cu amintiri de vara viitoare - Cuptor când își încinge cartierul, Iar dorul de plecăr fremătătoare Spre unde este mai albastru cerul Și liniști mai
PLECĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357359_a_358688]
-
reliefurile ființei și contururile cosmosului: „Mă uit la mine/ prin Luna/ dintre sprâncene”. Volumul dezvăluie un neo-expresionism de secol XXI ce refuză verbiajul necontrolat și dăunător expresivității în care vocabularul este orientat spre exprimarea fundamentelor cosmice. Din vârtejuri de viziuni expresioniste se recompune Marele Univers a cărui oglindire deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Iar celelalte note, toate, Participau cântand...la scris... Eu, do de jos, de fericire, Priveam la tine, do de sus, Și-ți trimiteam semn de Iubire Tot soarele de la apus... Ce cânt frumos, și ce culoare...! Ca-ntr-un tablou expresionist, Sunam...Să știe Universul Că tu exiști... și eu exist... Shanti Nilaya Referință Bibliografică: Cu mâna ta, pe portativ / Shanti Nilaya : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Shanti Nilaya
CU MÂNA TA, PE PORTATIV de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358541_a_359870]
-
discret. Debussy a fost promotorul impresionismului, curent de mare răsunet în cultura muzicală, strâns legat de pictura lui Monet, Manet, Renoir, Cezanne etc. și de poeții Verlaine, Mallarmé, Valery, Baudelaire, Rimbaud. În timp ce Germania și Austria cunoșteau la acea vreme experiențele expresioniste, Franța aducea în cultura europeană muzica impresionistă, fiind mai degrabă o succesiune de impresii decât desfășurări sonore dictate de o idee clară, un simț rafinat în cizelarea îngrijită a detaliilor formei și în dozarea efectelor sonore. În acest mod, impresionismul
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte despre cele cinci metode de analiză: metoda argheziană ar consta în exploatarea impurității limbii, metoda blagiană- expresionistă care glisează între eul exterior, amplificat cosmic, și un eu interior problematizat.Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte despre cele cinci metode de analiză: metoda argheziană ar consta în exploatarea impurității limbii, metoda blagiană- expresionistă care glisează între eul exterior, amplificat cosmic, și un eu interior problematizat.Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
așa-numitul dicteu automat, sau automatism psihic, să exprime în poezie stări ale subconștientului, dincolo de orice control al rațiunii. Expresionismul s-a constituit în Germania primelor decenii ale sc. al XX-lea; ignorând principiul aristotelic al mimesis-ului în artă, pentru expresioniști imaginea artistică nu mai e rezultatul unei impresii venite dinafară, ci expresia unui peisaj interior. Ei exagerează orice trăire până la limita patosului. Reprezentanții săi mai de seamă au fost G. Trakl, G. Heym, T. Däubler, F. Werfel, iar la noi
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
pensie, ce crezi dumneata că am primit din partea conducerii, a sindicatului și a colegilor de lucru? Poți să ghicești? - Știu și eu... O săptămână cu doamnă la o stațiune balneară...!? - Nțț! - Un abonament dublu la Teatrul Național...? - Nici. - Un tablou expresionist sau impresionist...! - Nu, prietene. Am primit un ceas de mâna, cronometru, în care nu intră apă până la șaptezeci de metri adâncime, care îți spune ziua și luna, poziția planetelor și mai are nu știu câte alte funcții importante și indispensabile. Un ceas
SCHIŢE UMORISTICE (25) – ORA EXACTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340393_a_341722]