KorAP: Find »[drukola/base=expresivitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...129 >

3,222 matches

Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434

nevoi este indisolubil legată de admiterea, ca soluție, e exact acelor modalități de a le obține și pune la ADĂPOST, CA VALORI, PE CARE SOCIETATEA LE-A DESCOPERIT ȘI LE-A FETIȘIZAT ÎN ACEEAȘI PERIOADĂ. Așezarea experienței franceze în adâncimea expresivității, acolo unde se deslușește resursele motivaționale ale adevăratului stil, reprezintă doar o opțiune în cadrul suitei de exigențe ale unui timp și ale unei epoci. Macedonski rămâne însă tributar, în chip esențial, unei viziuni pașoptiste, de extracție heliadescă, a raporturilor literare

FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1497166643.html [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284

TRÂMBIȚE MUSTRÂND CUVÂNTUL, 7 SEMNE PE RĂBOJUL DEȘERTĂCIUNII, URMAREA MIELULUI ( EPIFANII CU ÎNGERI), CEREMONII DIN PĂDUREA NEBUNĂ (VIZIUNE PREMERGĂTOARE „LA CELE 7 CUPE”), CELE ȘAPTE CUPE (POTIRELE MÂNIEI). Observăm că la unele titluri simte nevoia completării cu subtitluri, întru potențarea expresivității ideatice, spre diferențiere și schimbare de ton, de ritm și de stil, după cum o cere creativitatea în rezonanță cu Apocalipsa biblică. Nu criteriile apartenenței la o tradiție sau la o confesiune sunt aici simbolurile numerologiei, ale vocabularului religios sau ale

APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963

omogen” (p. 14) al unor personalități exponențiale. Prezența jurnalistului se face vizibilă pe întregul flux al semnificațiilor textuale: atât în planul de adâncime (al gândului, al ideilor, al gândirii), cât și în planul de suprafață (al formulării limbajuale și al expresivității). Avem de a face, pe de o parte, cu o decepție în ordine pragmatică: una ce are ca obiect faptul că „mișcarea elitelor în spațiul public autohton s-ar fi putut petrece mai altruist, mai practic, mai cu fața la țară” (2010

RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/radu-calin-cristea-o-dezamagire-tamaduita-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
și celor ce găsesc bucurie în întâlnirile cu personalități remarcabile ca formulă existențială, și celor care sunt mobilizați de aspectul politic al construcției psiho-instituționale, și celor ce sunt fascinați de modul cum întrebarea aduce cunoaștere, dar și celor interesați de expresivități și de eleganța formulării. O carte, nici mai mult, dar nicicum mai puțin. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter

RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/radu-calin-cristea-o-dezamagire-tamaduita-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493

Acasa > Literatura > Eseuri > LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1358 din 19 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Limba operei literare este artă Categoria expresivității poetice are sensul de calitate fundamentală ce caracterizează limba artistică la modul general. Analizând această situație de-alungul istoriei stilistice, pornind de la retorică, practicată în perioada Renașterii, și până la stilistica structuralistă, dar aflată în penumbra unor denumiri variate și studiată din

LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
sensul de calitate fundamentală ce caracterizează limba artistică la modul general. Analizând această situație de-alungul istoriei stilistice, pornind de la retorică, practicată în perioada Renașterii, și până la stilistica structuralistă, dar aflată în penumbra unor denumiri variate și studiată din perspective diferite, expresivitatea literar-artistică nu poate fi izolată de factorii ce condiționează și defines funcția ei în comunicarea artistică. Acești facori sunt de natură estetică, lingvistică și psihologică. Potrivit factorului lingvistic, expresivitatea poetică își găsește originile și fundamentarea în calitatea și virtualitățile limbii

LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
aflată în penumbra unor denumiri variate și studiată din perspective diferite, expresivitatea literar-artistică nu poate fi izolată de factorii ce condiționează și defines funcția ei în comunicarea artistică. Acești facori sunt de natură estetică, lingvistică și psihologică. Potrivit factorului lingvistic, expresivitatea poetică își găsește originile și fundamentarea în calitatea și virtualitățile limbii actualizate în travaliu comunicării artistice. Glisarea de la starea potențială la actul realizat prin limbajul artistic se exprimă sub forma unui raport între general și individual, între uz și inovație

LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
și concretizarea acestui raport solidar de dublă dependență într-o structură artistică. Acest fenomen ne amintește de combinațiile chimice dintr-un laborator, când dintr-o combinație de două substanțe ia naștere una nouă cu caracteristici diferite, dar având elemente comune. Expresivitatea este prin latura ei ce ține de semnificat ca produs elaborat al subiectivității artistului, funcția ei evidențiindu-se prin adecvarea uneltelor lingvistice la substanța semantică a comunicării. Structura verbală a operei literare este o construcție semantică în care este implicată

LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
mod curent, și cu atît mai mult în limba artistică semnul lingvistic nu este numei ”ceva pentru ceva “ ci “ceva pentru unele “.(aliquid pro aliquot, ci aliquid propter aliquod). Cum spuneam și în titlu, limba operei literare este artă, adică expresivitate, și prin substanța ei sonoră, prin ritm, prin felul particular de organizare internă a elementelor ce alcătuiesc țesătura ei sintactică. Prin toate aceste mijloace, topite în creuzetul fluxului verbal de o natură specifică, ea acționează asupra sensibilității umane, o tulbură

LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
surprinse într-o ordine nouă, în raporturi inedited, ca rezultat al unei viziuni artistice proprii, creatoare. Aceasta face ca limbajul expresiv, mobilier simplu sau împodobire de sine ( ornatus facilis sau ornatus difficilis ), să funcționeze ca limbaj propriu al artei literare. Expresivitatea poetică, în ansamblul ei, este o categorie stilistică ce ține de structura din construcția artistică a operei literare, ce se manifestă în context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale

LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
Corola-blog/BlogPost/92883_a_94175

de o grotă unde ocupanții vremelnici își dau reciproc cu bâtele în cap. Ca director fondator al acestei publicații, ca autor al mii de articole ce respectă regulile de aur ale jurnalisticii de calitate, ce includ atât expresia, dar și expresivitatea, cât și conținutul, publicate în presa de primă linie și de primă mărime, ar însemna să-mi contrazic înteaga carieră și s-o pun pe același plan cu cea a veleitarilor ce au crezut că sunt gazetari atunci când, fără să

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ziua-celor-fara-drepturi/ [Corola-blog/BlogPost/92883_a_94175]
Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732

greu / În Univers , că-n locul tău / Nu va păși nici Dumnezeu!... Cât îți va pare că greșești, / Și poate ai, în veci, dreptate, / Mai pune-un pas, până la moarte... Să nu cumva să te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie

CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
Corola-blog/BlogPost/362853_a_364182

distincție și demnitate. El crede în materia vizuală, iar aceasta nu îl trădeză. Într-un recent volum, album de artă și eseu exhaustiv deopotrivă, scriitorul Zoltan Terner, prieten de o viață cu pictorul, subliniază caracterele de bază ale artei sale: expresivitate, simbolism, acordul cromatic, armonie. La care, fără îndoială, se adaugă încărcătura emoțională, afinitatea cu privitorul, noblețea subiectului. ------------------------- Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 11 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - LIVIU LĂZĂRESCU - O EXPOZIȚIE RETROSPECTIVĂ / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN

O EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1484384439.html [Corola-blog/BlogPost/362853_a_364182]
Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698

Numărul 40 a fost jertfit în totalitate. Nu a mai rămas nimic din casa părintească? A mai rămas numai urma unui stâlp stingher care făcea parte din intrarea în curte. Iar strada? Un rest din stradă mai există. Cu câtă expresivitate sunt mistuite aceste locuri în umbra gândului dumneavoastră? De câte ori vin la București și restrăbat ce-a mai rămas, revăd imaginile copilăriei, jocurile cu prietenii de pe stradă, de-a hoții și gardiștii, de-a v-ați ascunselea, reaud strigătele noastre ascuțite

POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415811863.html [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862

gândirii și pe o ridicată altitudine a spiritualității și, apoi, a găsi formulă literară de a-ți exprimă potrivit gândirea. Paradoxistul face un paradox și din negăsirea expresiei adecvate pentru gândul sau paradoxist. Acesta este destinul literaturii, să caute mereu expresivitatea. Nu spunea oare, Mihai Eminescu “unde vei găsi cuvântul să exprime adevărul?” Nu era fundamentală în poetica explicită a lui Tudor Arghezi căutarea “cuvintelor potrivite?” Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter

FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-eighth-international-anthology-on-paradoxism-sau-paradoximul-la-maturitate-de-stefa/ [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914

-L descopere. Poezia devine o Oglindă a marelui Tot în care se răsfrâng deopotrivă reliefurile ființei și contururile cosmosului: „Mă uit la mine/ prin Luna/ dintre sprâncene”. Volumul dezvăluie un neo-expresionism de secol XXI ce refuză verbiajul necontrolat și dăunător expresivității în care vocabularul este orientat spre exprimarea fundamentelor cosmice. Din vârtejuri de viziuni expresioniste se recompune Marele Univers a cărui oglindire deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii

O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764

pline de măreție, altele din contră. Împăratul Caracalla (Por-trait of the Emperor Caracalla) ne impresionează prin îndârjire, chipul încruntat, chiar posomorât și dârz. Se vede clar că arta grecească a influențat arta Romei antice și mai târziu arta Renașterii, prin expresivitate. Ne amintim de termele din vremea lui (sec. III e.n.), numite chiar termele lui Caracalla, clădiri cu băi publice, săli de sport, biblioteci, locuri de plimbare, realizate din nevoia determinată de creșterea populației. Ter-mele puteau adăposti trei mii de oameni

MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
Statuia exprimă tristețea unei frumoase copile și ne-voia ei de a avea în preajmă un animal iubitor. Masa amorurilor (The Demidoff Table) executată de italianul Lorenzo Bartolini, în anul 1845, este superbă în amănuntele ei sculpturale și chiar în expresivitate. Albul sclipitor al marmurei ne încântă privirile. Pe fundalul unei frumoase tapiserii, lucrată în cele mai variate și vii culori, următoarea sculptură reprezintă o femeie întinsă pe o canapea, frumoasă, grațioasă, cu o mână sub cap, iar cealaltă dispusă grațios

MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
Iată și Lecția de anatomie a doctorului Tulp (Anatomy Lesson of Dr. Nicolaes Tulp), pictura din 1632, care i-a adus celebritatea. Se spune că în acest tablou pictorul regizează disecția unui cadavru, pune în scenă actul respectiv... Așa este! Expresivitatea chipurilor, forța lor interioară străbate trupurile și ajunge până la noi, cei ce privim „de departe“, așa cum îi plăcea lui Rembrandt să recomande celor ce-i priveau tablourile. Mi-a plăcut mult tabloul lui Marie-Denise Villers Fată pictând (Young Woman Drawing

MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
mai departe... Jacopo Tintoretto (Robusti) (secolul XVI) este regele pictorilor puternici, poate chiar violenți, prin tușele remarcabile și ne convingem privindu-i lucrarea Miracolul pâinilor și al peștilor (The Miracle of the Loaves and Fishes). Tabloul este de o mare expresivitate, culorile incandescente. De fapt, fiecare pictor a folosit culorile, luminile, umbrele, tușele, spre a-și exprima iubirea, a-și face visul nemuritor, într-un mod mai calm sau mai tulburător, mai melancolic sau mai grav, după temperamentul fiecăruia. Gândesc: în

MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
pe pânză. Se spune că pictorul nu urmărea să neliniștească, ci voia să farmece cu lumea creată de el, o lume plină de armonie. Pe chipul Margueritei este o pace a spiritului, spun unii; eu consider a fi lipsită de expresivitate. Este umila mea părere, părerea unei simple privitoare. Pablo Ruiz Picasso (1881-1973), cel ce s-a jucat cu formele, practicând asprimea lor și în jocul său ajungând până la cubism, este prezent cu multe lucrări, printre care: Portretul Gertrudei Stein (Gertrude

MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021

2014 Toate Articolele Autorului Motto: Există poezie, artă retorică, există artă picturală și/sau orice altă iscusință artistică, însă fără cea a teatrului toate celelalte arte ar fi avut de suferit, ar fi fost neîntrupate, trunchiate chiar, pentru că nu există expresivitate mai multă în niciuna dintre acestea și nu se pot manifesta cu aceeași încărcătură afectiv-intelectuală ca în actorie. Arta teatrală le îmbogățește pe toate celelalte, prin întruparea personajului în actor, prin întruchiparea expresiei în om, chiar poezia însăși își regăsește

INTERVIU CU UCENICUL MARILOR MAEŞTRII AI TEATRULUI, ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1399725708.html [Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021]
prin acesta muncă. Primul instrument al actorului s-ar presupune că este - memoria, cea mai utilă pentru necesitatea învățării unui rol, posibil.. Ori, aceasta fără de acea înțelegere logică a textelor, fără de capacitatea empatică (în rol), iubire a oamenilor și a expresivității lor ar fi seacă. De aceea, afecțiunea este alt instrument ce susține întregul „antrenament” al actorului, dar mai ales a memoriei lui, căci numai după ce a ’reținut’ trăirea afectivă a unui personaj sau rol, actorul ar putea ‘atașa’ încărcătura sa

INTERVIU CU UCENICUL MARILOR MAEŞTRII AI TEATRULUI, ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1399725708.html [Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021]
Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660

românesc! Se impun azi măsuri igienice și etice, pe lângă cele estetice, față de cântecul adus sub atotpătrunzătorii bani. Chiar și atmosfera spectacolului se cumpără! Banii și ideologiile scapără în locul chibritului spiritual, iar înflăcărarea vine cel mai adesea nu de la puterea de expresivitate etică, estetică, artistică și culturală, ci de la multe alte congruente cum ar fi de pildă extazul electoral! Din relația organizatori de spectacole, impresari, artiști, public și telespectatori, cu implicare diferențiată în atari stări de fapt, mai mult sau mai puțin

DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435820273.html [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246

cu care odinioară, Nelu Huțu impresiona și fascina marele public. Astăzi, aceste înregistrări îmbogățesc Fonoteca de Aur și ne ajută pe noi, iubitorii de folclor, să înțelegem că frumusețea oricărui act artistic vine întotdeauna, dintr-un preaplin de sensibilitate și expresivitate.” Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nelu Huțu. Peregrin prin Letea Veche a Bacăului de-odinioară... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V, 25 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel

NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]