13,705 matches
-
Unde-i mașina? - Afară... în parcarea medicului. - Cum? M-am ridicat într-un cot, încercând să văd prin geamul din spatele patului meu. - Mașina mea, nu a ta. Mi-o imaginam deja sub forma unei piese de muzeu, ridicată pe piedestal, expusă ca o amenințare în fața blocurilor operatorii. - E-o epavă în toată legea. Poliția a tractat-o în depozitul din spatele secției. - Ai văzut-o? - Mi-a cerut sergentul s-o identific. N-a crezut că ai scăpat cu viață. Își strivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
să le reclame: un set de hărți itinerare, un roman ușor pornografic pe care mi-l împrumutase Renata ca o glumă curajoasă, o fotografie polaroid pe care i-o făcusem stând în mașină lângă rezervoarele de apă cu sânul stâng expus. Am tras scrumiera afară. Tăvița metalică îmi sări în poală, eliberând o duzină de chiștoace pătate cu ruj. Fiecare dintre țigările acestea, fumate de Renata în timp ce mergeam de la birou la apartamentul ei, îmi amintea de unul dintre actele sexuale care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
am privit coapsele cum se freacă una de cealaltă în momentul când apăsă pedala de frână. Înaintând pe Western Avenue, îmi doream să-i văd corpul că îmbrățișează habitaclul mașinii. Cu gândul i-am apăsat vulva umedă de toate panourile expuse și de bord, i-am zdrobit ușor sânii de stâlpul portierei și de gemulețele laterale, i-am mișcat anusul într-o spirală lentă pe husele de vinilin ale scaunelor, i-am așezat mâinile mici pe cadranele de pe bord și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
implica pe altcineva, și nu pe mine. Vaughan îmi stârnea un impuls homosexual latent numai înăuntrul mașinii sale sau în timp ce conducea pe autostradă. Puterea lui de atracție nu stătea atât într-un complex de stimuli anatomici familiari - curbura unui sân expus, pernița moale a unei fese, arcul liniei de păr a unui perineu umed -, cât în stilizarea unei posturi atinsă între el și mașină. Îndepărtat de aceasta, și în special de acel al său emblematic crucișător al autostrăzii, Vaughan nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
spermă întuneca prohabul pantalonilor. Ignorând-o pe Helen Remington, care se îndepărtă de noi cu un zâmbet vag, m-am uitat țintă la Vaughan, neștiind sigur ce să-i spun. Pus în fața mașinii sfărâmate, a manechinelor dezmembrate și-a sexualității expuse a lui Vaughan, simțeam că mă mișc pe un teren ale cărui contururi duceau, înăuntrul craniului meu, spre un tărâm ambiguu. Am stat în spatele lui Vaughan, privindu-i țintă spinarea musculoasă și umerii ce i se legănau sub mantoul negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cât mai mult din suprafața ei interioară. Sânii îi stăteau împinși în față sub un surâs ademenitor și aproape atingeau stâlpul înclinat al parbrizului panoramic. Una dintre persoanele intervievate, Gabrielle, îi însemnase răni imaginare pe sânul stâng și pe coapsa expusă, și îi secționase gâtul cu o linie colorată, schițând acele părți ale mașinii destinate a se uni cu corpul ei. Spațiile libere din jurul acestor fotografii erau acoperite cu însemnări făcute cu scrisul lăbărțat de mână al lui Vaughan. Multe se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și coatelor, ale coapselor și pubisului, formau mariaje mereu schimbătoare cu contururile automobilului. Odată, eu și Vaughan am parcurs autostrada perimetrală de la sud de aeroport; am ținut cu grijă mașina pe mijlocul curburii suprafeței de asfalt, celebrând cu Vaughan sânul expus al unei școlărițe pe care o agățase lângă studiouri. În mișcarea mașinii de-a lungul acelei curburi, noi doi izolam geometria perfectă a acelei pere albe scoase din cămașa ei. Corpul lui Vaughan, cu pielea lui neplăcută la vedere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
spinal și proteza pentru picior, și m-am simțit vag dezamăgit că era carne din carnea ei. Gabrielle stătea acum în față către umărul meu, pipăindu-mi cu un arătător interiorul buzei inferioare, lovindu-mă cu unghia de dinți. Porțiunile expuse ale corpului ei erau unite între ele de bretelele și chingile acum slăbite. M-am jucat cu pubisul ei osos, pipăindu-i despicătura printre firele rare de păr. În timp ce-mi ședea pasivă în brațe, mișcând din buze într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mașini, atingându-i rănile în timp ce conducea într-o diversitate de poziții stilizate. Fiecare și-ar fi așezat buzele pe aperturile acelea sângerânde, ar fi atins cu septul nazal leziunile de pe mâna ei stângă, și-ar fi apăsat pleoapele pe tendonul expus al arătătorului acesteia, suprafața dorsală a penisului erect pe pereții laterali rupți ai vaginului. Accidentul făcuse posibilă ultima și mult râvnita uniune dintre actriță și membrii publicului său. Ultima perioadă petrecută împreună cu Vaughan e inseparabilă, în mintea mea, de exaltarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe alții să suporte dominația celor corupți. Pentru a reclădi societatea noastră și cea viitoare pe temelia trainică a adevărului, toate asociațiile neguvernamentale (organizații, fundații) trebuie să vegheze asupra transparenței actului politic și public. Jocurile de culise trebuie descifrate și expuse opiniei publice, care se va pronunța asupra lor. Discursul politic va trebui să țină seama de realitățile existente, adică de adevăr. Mă repet spunând că acesta este simplu și se rostește simplu. Chiar dacă la început ne doare poate, trebuie să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
așeză pe o canapea, băiatul puse muzica, îi oferi o limonadă apoi se așeză lângă ea. O sărută umed și nepriceput - dar cum nici ea nu era o expertă, nu o deranja - și spre plăcerea ei o mângâie pe piciorul expus vederii și atingerii de o rochie emoționant de scurtă. Dar nu asta o interesa. Mângâindu-i și ea piciorul, Angelica descoperi o umflătură tare și de care el părea jenat. Îi deschise pantalonii, iar el gemu comic și închise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și se contracta. Discuția pe care o aveam în minte, despre forma scoicilor ca armonie înșelătoare, înveliș ce ascunde adevărata substanță a naturii, nu se mai potrivea Atât priveliștea ariciului, cât și desenul transmiteau senzații neplăcute și crude, ca viscerele expuse privirii. Am început discuția spunând că nimic nu e mai greu de desenat decât aricii de mare: atât învelișul țepos văzut de sus, cât și molusca răsturnată, cu toată simetria radiind din structura ei, ofereau prea puține puncte de sprijin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lămâie, aproape uscată; în fine, în proviziile esențiale se observă oarecare delăsare. Ca o compensație, uite niște cremă de castane, măsline negre, un borcănel cu barba-caprei: e clar că atunci când cumperi te lași atrasă de mărfurile pe care le vezi expuse, fără să-ți amintești ce lipsește din casă. Observându-ți bucătăria, deci, pot obține o imagine despre tine ca femeie extravertită și lucidă, senzuală și metodică, care pune simțul practic în slujba fanteziei. Cineva s-ar putea, oare, îndrăgosti de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
povară prea grea, de vreme ce nu se deosebea prea mult de viața pe care o duceau pe vapor, mereu la ordinele unui căpitan bețiv și autoritar, prost plătiți și Încă mai prost hrăniți. Aflîndu-se la bord numai pentru a supraviețui cumva, expuși mereu miilor de primejdii din larg, date fiind condițiile de viață execrabile de pe epava respectivă, se mărginiseră probabil să creadă că Își schimbaseră Închisoarea plutitoare cu alta, mai stabilă și mai sigură, În așteptarea, ca Întotdeauna, a unor improbabile vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
zona aia nu e Încă vreme de ploaie. - Ești nebun! repetă ea Încă o dată, absolut sigură de ceea ce spunea. Definitiv și iremediabil nebun! - Nebun aș fi dacă aș rămîne aici și aș Îngădui să fiu vînat pentru a fi apoi expus ca o atracție de bîlci pentru urîțenia mea și pentru că am ucis, asta Înainte de a fi spînzurat - s-ar fi zis să vorbea despre ceva cu totul lipsit de importanță, care nu Îl afecta cîtuși de puțin. Am să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
centimetri de glorie siliconată. — Asta, zice ea, asta e Brandy Alexander. Capitolul 21 Sari la o dată, nicăieri în mod special, eu și Brandy în biroul logopedei, unde Brandy mă prinde cu mâinile pe sub văl, atingând cochiliile și fildeșul molarilor mei expuși, împungând pielea gofrată a țesutului meu cicatrizat, uscat și lustruit de respirația mea care trece încolo și-ncoace peste el. Ating saliva acolo unde mi se usucă lipicios și crud pe laturile gâtului, și Brandy zice să nu mă privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
devină îngrijorătoare. Radul Popianu își arătă sincer nedumerirea. "Domnilor ofițeri, după cîte înțeleg eu, acțiunea dumneavoastră are un caracter, ca să spun așa, destul de deschis, v-ați adresat la un număr de oameni importanți care și-au dat adeziunea la programul expus. Atunci îmi permiteți să pun o întrebare de ce ați venit la Vladia? Aici nu există nici o persoană importantă pe care să o convingeți să vi se alăture. Oamenii de care aveți nevoie sînt în Capitală, la cîteva sute de kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pampoane și să-l înfunde cu bancnote. Cu o singură condiție să cheltuiască totul aici. Numai aici. Dar asta era o problemă de viitor. Colonelul Stoicescu îi înaintase un raport amănunțit despre ceea ce se realizase în Vladia, cîteva fotografii, cam expuse, dar din această pricină emoționante, ilustrau progresele Gărzii civice proaspăt înființate. Îi va comunica aprobarea deplină, dar și observația că inițiativele Comitetului său trebuie să se adreseze numai tineretului. Chiar și adolescenților. Doar ei, cu mintea și sufletul curat, puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
scotocea prin pantofăria de la Ponte Rosso, Își are un loc cât se poate de distinct În Cartea morților? Singura lui consolare din toată excursia aia jalnică de la Triest a fost cumpărarea unor semințe de flori, pe care el le văzuse expuse În fața unei prăvălii (din fericire, pe pungulițe erau ilustrate florile, iar prețul era vizibil, Încât n‑a fost nevoie să se sforțeze cu vânzătoarea). Căci pe atunci D.M. se ocupa intens cu cultivarea plantelor decorative, cum scrie În Enciclopedie (urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
semnat „P. Ivanov“, Racikovski Îi va expune colaboratorului său, nesortit cunoașterii, mecanismul calomniei ca și eficiența sa. „Până ajungi să‑ți Încălzești fața, porumbelul meu, ți se răcește dosul. Ca la un foc de tabără. Tot timpul ai o extremitate expusă, dacă pot spune așa, căci există doar două moduri prin care te poți feri, ambele ineficace. (Al treilea Încă nu a fost inventat.) Ori tăceți, crezând că lumea nu va lua În serios minciuna care se răspândește pe seama dumneavoastră - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
în cărbune, după ce-au dat eticheta cu un strat alb, de bază. Apoi, cu eticheta în palmă, se duc să-și expună mica lor operă. În vagoanele de tren. Pe banchetele din spate ale taxiurilor. Și operele lor rămân „expuse” acolo pentru mai multă vreme decât v-ați închipui. Poșta a făcut etichetele astea dintr-o hârtie atât de ieftină încât nu le mai poți dezlipi. Hârtia se rupe bucăți-bucățele încă de la margini, dar chiar și acolo cleiul rămâne. Cleiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Photographie, Paris) Înainte de toate, avem pelicula fotografică și aparatul de fotografiat. Filmul conține un suport transparent (triacetat de celuloză sau poliesteri), pe care se află unul sau mai multe straturi de emulsie fotosensibilă. Odată introdusă în aparatul de fotografiat și expusă controlat la lumină, pelicula fotografică suportă modificări la nivelul cristalelor de halogenură de argint din emulsie, formându-se astfel imaginea latentă. Lumina care „impresionează” pelicula fotografică fie provine de la o sursă (naturală sau artificială), fie este reflectată de către subiectul fotografiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
punctele de focalizare automată (AF). 2.5. Magazia pentru material fotosensibiltc "2.5. Magazia pentru material fotosensibil" Este situată, de regulă, în spatele camerei obscure, permițând astfel filmului să se poată deplasa ușor din caseta originală în lăcașul pentru păstrarea peliculei expuse. La aparatele de format îngust Leica (24×36 mm), transportul filmului se realizează și prin intermediul unui pinion cu două roți dințate, ai căror pinteni intră în striațiile standardizate de pe marginea peliculei. Odată ce filmul a fost expus, el trebuie tras înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
ca razele surselor de lumină să nu cadă pe fundal, ci doar pe subiect. 3. Expunerea filmului fotografictc "3. Expunerea filmului fotografic" Cel mai important lucru pentru a obține o fotografie bună este acela de a avea un negativ bine expus și developat. Pentru o expunere corectă a peliculei fotografice, trebuie să reglăm cantitatea de lumină care o impresionează. Un negativ bine expus are o bună densitate, atât în zonele de lumină, cât și în cele din umbră, unde putem identifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Cel mai important lucru pentru a obține o fotografie bună este acela de a avea un negativ bine expus și developat. Pentru o expunere corectă a peliculei fotografice, trebuie să reglăm cantitatea de lumină care o impresionează. Un negativ bine expus are o bună densitate, atât în zonele de lumină, cât și în cele din umbră, unde putem identifica anumite detalii. Zonelor luminoase ale subiectului le vor corespunde zone întunecate pe negativul fotografic, iar celor din umbră le vor corespunde zone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]