3,053 matches
-
cu o ureche și vârful cozii albe. Când se văzu scăpat din colții părintești, cățelușul începu să dea din coadă, învârtindu-și ca o morișcă vârful alb și privind cu ochii albaștri, de lapte, la Ana. Ana îl privi în extaz, îl luă în brațe, cățelușul o lingea cu limbuța lui roz pe față... Era o dragoste la prima vedere! Toni, care observă scena, era mulțumit de spectacol, gândind poate: "domnișoară, eu am stăpânul meu, ăsta micu' e al matale"! Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
străină, iar dintre sponsori nu lipsea, din nou, "Hotelul Irbis"! Mihai alesese o piesă de mare virtuozitate și audiție Imperialul lui Beethoven. A cântat magistral, la final chiar și Președintele se ridică în picioare și aplaudă, iar sala era în extaz. Scena se umplu de coșuri și buchete de flori. Bis și iarăși bis. Mihai mai execută o piesă de Enescu și, în pauză, a fost invitat în loja oficială pentru a fi prezentat Președintelui. Acesta îl felicită pentru concert și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fi dat orice să mai pot sta o zi, sau măcar jumătate de zi în casa de pe strada Nishikata. M-am simțit pe jumătate moartă când am urcat în tren și, după ce-am ajuns aici, după prima clipă de extaz, am crezut că mi se frânge inima de dor după Tokyo. Mai cu seamă când s-a întunecat. Apoi, nu-mi mai amintesc nimic. N-a fost o boală normală. Parcă am murit și am reînviat, cu totul alta. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
întâmplător), pe care Moartea le urmărește din umbră și le sfidează cu un râs sardonic. Frământările - în căutarea unui rost, în alegerea partenerului, în înfruntarea suferinței și nenorocului, în acceptarea neființei - sunt însoțite de trăiri "fierbinți": neliniștea, anxietatea, agitația frenetică, extazul, transa și moartea. Trăirile sunt figurate prin mișcările dansatorilor și muzicienilor (care participă la jocul de scenă în straiele lor sumbre, de păsări funerare), prin sunete, costume, lumini și câteva obiecte cu încărcătură simbolică (scaunele, pomul vieții, ouăle renașterii, câteva
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
devenit, apoi, o emblemă. Ion Cucu a făcut portrete uluitoare ale marilor noștri scriitori. Perspective și ipostaze ce pot vorbi, inepuizabil, despre cel privit. Despre momentul vieții sau al creației, despre anturaj, despre călătorii, despre ridicol, despre tristeți, melancolii și extaz. Despre lumini și umbre, despre timp, despre el însuși. Fotografiile lui sînt documente prețioase. Sînt un fel aparte, anume de a mărturisi despre creație și creatori. Fotografiile lui sînt un suport viu, neliniștit și neliniștitor al istoriei noastre literare, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
pat oricât de fidel le așezi pe monitorul calculatorului nu sunt de ajuns ca să devină replici și mai ales piesă de teatru. Cu o asemenea mentalitate, întreținută și de proliferarea unui soi de critică teatrală "partizană", gata să cadă în extaz dinaintea nimicului, nu ar trebui să ne mirăm că într-o bună zi vom ajunge să avem în una și aceeași persoană, cu lecturi amânate până la pensie, dramaturgul nr. l al țării, regizoul nr. 1, actrița nr.1, cum și
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
este greu să scriu despre Iosif Sava. Face parte profund din ființa mea. Din ce am rostit sau din regretul celor nerostite. Din drumul pe care merg. Din bucurii și melancolii. Din ce am înțeles și din ce caut. Din extazul pe care continu să-l am privind luna plină. Mi se pare că vorbind despre asta, trebuie să-mi dezvălui intimitatea. Or, acolo nu este nimic convențional. Acolo, lucrurile își au o ordine, a mea, sînt investite cu rațional și
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
nutrimentul de căpetenie al versurilor lui Dan Damaschin. Nu clipele legăturii cu sacrul, ale beatificantei comuniuni cu Dumnezeu posedă cea mai mare pondere în economia cărții, ci cele ale eclipsei, ale rătăcirii de diverse grade. Notificările crizei prevalează asupra consemnărilor extazului mîntuitor, ca și cum poezia și-ar propune a fi nu o imagine a ultimului, intermitent și dificil de acomodat, în spectrul său arzător, cu instrumentul scriptic, ci un jurnal al traseului spiritual nespus de accidentat. Dezacordul e mai sugestiv decît armonia
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
spațiu ambiguu în care albul și negrul se amestecă, în care se ivesc solicitări diverse, demonice ispite cu o mișcare centrifugă. Natură complicată, reverberînd formula umanității generice, Dan Damaschin nu plonjează într-o adorație totală, nu se fixează în luminiscența extazului, împrejurare ce-l duce la transcrierea unor stări frămîntate, la mărturisirea unor contradicții. Ele au funcția unor examene pe o cale inițiatică. În consecință, poetul traversează momente în care se confruntă cu Răul, acel "impuls misterios și necunoscut", conform unei
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
concizii în expresia plastică. Și tocmai pe fondul acestui dezechilibru dintre cantitatea de fabulație și privirea lucidă asupra operei și a personalității lui Brâncuși a devenit posibilă incontinenta agresiune căreia sculptorul îi este supus. Excedată de veleitarism, de platitudine, de extaze facile și de filosofări aberante, în dauna rigorii și a perspectivei raționale, opera lui Brâncuși nu a reușit să se impună convingător în cultura noastră contemporană. Amatorismul exegetic a creat iluzia că se poate spune orice, oricum și în orice
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
își explorează trupul, face apologie eșecului. Sondează nimicul originar: "Trebuia poate să rămînem la stadiul de larve, să ne abținem să evoluăm, să rămînem liberi și neterminați, să ne statornicim în ratare și să ne istovim la nesfîrșit într-un extaz embrionar" (III, 23). De altfel, ce face altceva afrodiziacul decît să mistifice?! Dar, finalmente, acest altul, mistificat, devine eu însumi. Cioran se declară obsedat de "ratații Deșertului" (III, 398), acei călugări de la începutul erei noastre care, după o vreme, ar
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
Cioran iubirea de sine. Cum e vorba despre un narcisist, dar despre unul care știe deopotrivă ce este ura de sine, eșecul hrănește și orgoliul, întemeiat acum pe cunoaștere. În fond, convertind eșecul în șansă, boala în sănătate, nebunia în extaz, suferința în cunoaștere, Cioran instituie, din nou, legile unui cod al supraviețuirii. Nu-i e oricui dat să-și admire căderea și să caute mortificarea, știind că toate acestea nu fac decît să amîne. Să înșele destinul. Cu conștiința fatalității
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
Brumaru (n. 1939), unul dintre poeții de primă mână de azi, istoriile literare consemnează faptul că a publicat prima poezie în anul 1966 (în revista "Luceafărul") și că a debutat editorial în 1970, cu volumul Versuri, (Editura Albatros). Spiritul epicurian, extazul senzual produs de formele, culorile și mirosurile fructelor, legumelor, mirodeniilor, borcanelor și mâncărurilor din cămară și bucătărie, amețeala voluptoasă dată de formele generoase, întrezărite sau ghicite, ale femeilor, veșnica tensiune pricinuită de atacurile unui imaginar nerușinat, la limita perversiunii (și
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
către cer. Un trecător susține că l-a auzit la un moment dat murmurând: "Doamne, de ce tocmai eu, păcătosul de mine? De ce mie? De ce mi-ai dat mie povara asta?" I se întâmplă totuși ca uneori, în timp ce se află în extaz, să tragă cu urechea. Așa se face că la un moment dat a auzit o doamnă în vârstă spunându-i fetiței cu care mergea de mână (era pesemne nepoata ei): "Uite, Afrodita, uite-l pe cel care a descoperit că
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
nasuri în apusul ce s'ascunde,/ Iar din Apus, tot roșul cade'n lac./ De-acolo, iaca, nu mai are unde.// Se'ntunecă și-al cerului topaz/ Rămâne-n ochi de Ťladyť la ferești,/ Pe când îmi spun la poartă, în extaz:/ Frumoase-s parcurile englezești!". Aproape da-da, din Cântece de ospiciu, sînt cele opt Cîntecele, între moartea unui vecin de pat și Acuma am murit. Pentru copilăreala lor și pentru cruzimile inocenței în care cazi din oboseală a minții, merită
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
Paul Zarifopol, împotriva cărora mulți tineri luaseră atitudine, fiind considerat drept un "om vechi". Într-o vreme în care Cioran se declara convins că oamenii inteligenți au devenit inutili, motiv pentru care preferă să facă apologia barbariei, a nebuniei, a extazului sau a neantului, dar a inteligenței nu, iar Eugen Ionescu afirma în celebrul Nu că adevărul era un cuvânt ce nu se regăsea în dicționarul credinței sale, Sebastian, deși nu agreează scientismul exclusiv al lui Zarifopol, îl apreciază pe acesta
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
ce dă pe dinafară, precum o fiertură în clocot: "Copacii/ Aceste/ Revoluții vegetale.// în mine fierb ochii/ Adînci violenți/ Ai pămîntului.// Cu lacrimi de foc/ își varsă albul/ Nuferii.// Vadul/ Așteaptă să curgă/ Căldura.// Sufletele noastre/ înroșite/ Fumegă în potire" (Extaz). Modelul Aron Cotruș e pe aproape. Atunci cînd nu dă frîu liber unei unde baladești ("Chemați de plaiuri/ Primăvara/ Se întorc la noi haiducii.// Ca-ntotdeauna/ Se fac cuiburi pe pămînt/ Sau aproape de cer" - șRitualț), poetul își disciplinează tumultul prin
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
mori cu țoii s-a aruncat asupra lor cu grenade de m??. Condamnaii, desigur, ...f??d parte din anturajul arului, erau at? de exaltai din punct de vedere religios, "?c? probabil au murit că martirii din vechime, ?tr-un fel de extaz al sacrificiului. Se pare c?s-au dus la moarte c?ț?d psalmi." Evenimentele, c?e sunt, privesc boală Reginei, care suportase o chinuitoare intervenie chirurgical? detronarea Regelui George, care e silit s?vin?? Rom?ia, ?preun?cu turbulenta
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
se întîmplă și la teatru. De multe ori, muzica unui spectacol, stările pe care mi le-a indus cheamă scene, relații, expresii, gesturi. Aud, de pildă, sunetele amestecate ale culturilor și lascivităților din "Chira Chiralina" a Cătălinei Buzoianu, agonia și extazul Brăilei de altădată. Muzica lui Alifantis, cîteva acorduri, fac să năvălească peste mine aburul unei lumi, șoldurile legănate ale Chiralinei, du-te vino-ul din chioșcul-centru al scenei. Ferestrele duc și aduc iubirile, trădările, bătînd strigătul disperării. Un pian mă
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
Teodorei, împărăteasa Bizanțului, de-a utiliza în practicile erotice toate cele trei orificii ale sale). Orice s-ar zice, homosexualitatea joacă un rol considerabil în societățile moderne, deschizînd calea aventurii, a variației imprescriptibile a sexului intrat în imaginar, solicitînd "spațiile extazului dar și tenebrele infernului". Falocrația, feminismul, regimul avorturilor etc. sînt factori ce pun în chestiune "fatalitatea biologică a erosului", transferînd-o în cazuistică. Cu toate că s-a născut o enormă literatură în această direcție, apăsînd cînd pe latura instinctivă, crudă (de pildă
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
oraș Ești elogiul adus unui martir ostaș Ești senzualitatea adunată într-un fin făgaș... Ești flacăra mistuitoare din orice-mi dorință Ești sentimentul trăit mai presus de o simplă ființă Ești oftatul ce mă sfâșie când îmi oferi absență Ești extazul format de la prea multă decență... Ești oceanul de emoție revărsat în interior Ești frenezia stârnită în profunzimea trăirilor Ești sunetul calmant din glasul copiilor Ești dragostea ce dăinuie de-a lungul vecilor! Regăsit Eram pe punctul de a rămâne îngenunchiat
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
Ascul-tă-mă numai pe mine.// Dacă ți se face dor, femeie,/ De mângâierea mea fierbinte,/ Strânge perna-n brațe cu tărie" (Alex Vâlcu); " Și-astfel din adevăr se născu molusca și pocnind începu să se vorbească - fargme � spermatozoidul varsă negru în extazul geamătului �admirați vaginul meu anal - ooooooîoîo - o!" (Ara Alexandru Șișmanian); " Femeia este lecția tragică a lui Dumnezeu că lucrul în sine există doar mulțumită nervilor noștri în erecție." (Aurel Curcă Udeanu); " Femeia care-ți face cadou săruturi delicate în zone
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
care, se știe, au jucat un rol imens în avangarda de după 1945), cu scopul de a nu părea vetust sau desuet, și mai mult datorită unor revelații pe care le-a trăit încă de la debut ca pe adevărate momente de extaz și pe care le-a integrat imediat în propria sa creație, înfrățindu-se astfel cu Rochefoucault, cel ce considera că atunci cînd admirăm sîntem egali cu obiectul sau fenomenul admirat. Surprinzătoarea și, uneori, exasperanta sa carieră componistică adăpostește toate ingredientele
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
manevre complicate într-o hală transformată într-un scop nobil, în care s-a mutat cu surle și trîmbițe, cu mic, cu mare pentru aceste reprezentații, tot teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Ofelia Popii parcurge distanțe spirituale enorme, trece de la extaz la sfîșiere, de la șoaptă la țipăt, se tîrăște și zboară, sub ochii mei, deja încercănați și ei. Mefisto al ei duce pe aripile păcatului sufletul lui Faust, al meu, al nostru, martorii poveștii lui Purcărete. Asta, în anul de grație
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
manevre complicate într-o hală transformată într-un scop nobil, în care s-a mutat cu surle și trîmbițe, cu mic, cu mare pentru aceste reprezentații, tot teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Ofelia Popii parcurge distanțe spirituale enorme, trece de la extaz la sfîșiere, de la șoaptă la țipăt, se tîrăște și zboară, sub ochii mei, deja încercănați și ei. Mefisto al ei duce pe aripile păcatului sufletul lui Faust, al meu, al nostru, martorii poveștii lui Purcărete. Asta, în anul de grație
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]