659 matches
-
cazuri, de funcția metalingvistică a limbii. V. nume, definiție. NIDA 1975; LYONS 1977; ESCANDELL VIDAL 2004. IO DENOTAȚIE. Cuvîntul denotație a apărut prima dată în terminologia logică întrebuințată de J. S. Mill, în corelație opozitivă cu conotație, cu înțelesul de extensiune a unui concept. Preluat de lingvistică, termenul denotație a devenit numele elementului stabil din conținutul cuvîntului, nesubiectiv și analizabil în afara discursului, adică un conținut atribuit de limbă, dar evaluat din perspectiva tuturor entităților extralingvistice care îl atestă. Un asemenea conținut
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analizabil în afara discursului, adică un conținut atribuit de limbă, dar evaluat din perspectiva tuturor entităților extralingvistice care îl atestă. Un asemenea conținut este deci aplicabil tuturor unităților din sfera unui concept și, de aceea, denotația a devenit sinonimă cu însăși extensiunea conceptului care stă la baza semnificației. În această situație, denotația, care trimite la o clasă de obiecte, se opune desemnării, ce vizează un obiect izolat sau numai un grup de obiecte din clasa respectivă. Dacă denotația este analizabilă în afara discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dacă denotația este analizabilă în afara discursului, și, prin urmare, a enunțului, aceasta nu înseamnă că nu se poate regăsi în discurs, căci, dacă se enunță propoziția Oamenii au același cod genetic, de exemplu, aceasta înseamnă că referința este reprezentată de extensiunea conceptului "om". Într-un enunț precum Oamenii strigau la el, este vorba de anumiți oameni, identificabili ca ceva particular și, în acest caz, referința este restrînsă extensiv, manifestîndu-se desemnarea. V. conotație, desemnare, referință, semnificație. DUBOIS 1973; FLEW 1984; GREIMAS - COURTES
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
descriptiv și al unei propoziții enunțiative ce orientează orice enunț din punct de vedere argumentativ, decurge faptul că procedura este inseparabilă exprimării unui punct de vedere, unui scop al discursului. La nivelul organizării textuale, oricare ar fi obiectul discursului și extensiunea descrierii, se aplică un repertoriu de operații de bază care produc propoziții descriptive ce se grupează în secvențe de extindere variabilă. Dintre aceste operații, specialiștii consideră cîteva ca fiind relevante: operația de ancorare (denumirea intrării obiectului descrierii), operația de aspectualizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
respectivă și realitatea extralingvistică sau referentul semnului lingvistic, adică un obiect, un proces, o calitate etc.: clădirea din față; aleargă mai bine decît ieri; vinul alb este sec. Uneori, desemnarea constă în identificarea unei echivalențe între două unități lingvistice cu extensiune sintagmatică diferită sau aparținînd unor niveluri de limbă diferite. Desemnarea este astfel faptul de a asocia în mod ocazional o unitate (sau o secvență) lingvistică cu un element din realitate, fără a fi obiectul unui act prealabil sau al unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discurs, enunț, enunțare. BALLY 1932; DUBOIS 1973; BENVENISTE 1974; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ABLALI - DUCARD 2009. RN EPISTEMOLOGIE. Prin epistemologie se înțelege o ramură a filozofiei care se ocupă cu teoria cunoașterii, adică natura și izvoarele cunoașterii, extensiunea și valabilitatea ei. În această perspectivă, epistemologia reprezintă analiza modurilor de cunoaștere și evaluarea cunoștințelor, pentru a se concentra supra studiului metodelor de cunoaștere practicate de științe. Mai mult decît alte științe, lingvistica este implicată în problemele epistemologiei, deoarece studiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aranjate cuvintele în frază. Din această categorie fac parte: figurile de construcție prin inversare (inversiunea, imitația, enalega), figuri de construcție prin exces (apoziția, pleonasmul), figuri de construcție prin subînțeles (elipsa, sinteza, zeugma, anacolutul) și incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u i literar, a teoretizat decalajul dintre scriitor și limba sa, cînd scriitorul negociază prin interlimbă un cod de limbaj care îi este propriu. V. comunicare, intercultural. BOURDIEU 1982; GUMPERZ 1982; MAINGUENEAU 2004; BOSCHE 2008. AF INTERDISCURS. Este recunoscută atît extensiunea conceptului operațional de "interdiscurs", cît și importanța acestei noțiuni în cadrul Școlii franceze de analiza discursului. Pentru a ilustra traiectoria în diacronie a noțiunii, nu lipsită de distorsionări, trebuie amintită o primă definiție a interdiscursului care consideră prefixoidul inter- apt de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
serie de dificultăți, cea mai evidentă fiind imposibilitatea de a include toate tipurile de enunțuri în una dintre cele două categorii (astfel, proverbele sînt texte fără deictice, dar nu sînt narațiuni). Pe de altă parte, dacă se are în vedere extensiunea semantică constantă a noțiunii "discurs", una dintre accepțiunile actuale ale conceptului fiind orice producție verbală, dihotomia nu mai devine operatorie. De aceea, diverși autori au propus reformulări sau prelungiri ale dihotomiei lui E. Benveniste, între care o taxinomie complexă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se concretizează, sensul devenind astfel aspectul lingvistic al unui proces cognitiv - informațional: orientarea semnului lingvistic spre unul dintre referenții posibili. Din faptul că o formă lingvistică este nume atît pentru o clasă de obiecte, cît și pentru oricare obiect din extensiunea clasei sau pentru un grup de obiecte din clasa respectivă, rezultă că referentul poate fi reprezentat de oricare dintre aceste situații, iar, referința, la rîndul ei, poate fi generală, singulară sau particulară. Cînd este generală, deși se manifestă tot în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceea, silogismul este considerat o operație logică fundamentală. Concluzia silogismului este cu certitudine adevărată dacă premisele sînt adevărate (aceasta fiind o condiție materială) și dacă sînt respectate rigorile de structurare atunci cînd este formulată (o condiție formală). De aceea, prin extensiune, se consideră silogism orice înlănțuire de propoziții a căror formă sintactică și mod de dispunere se apropie de acest tip de a raționa, care conduce la o concluzie afirmată în mod categoric, ca o consecință (evidentă și) necesară a unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verbul a devenit adjectiv, după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea "tensiune" devine astfel operantă pentru descrierea unităților sintactice (care reprezintă planul frazei) sau al unei unități discursive, precum povestirea (în care este cuprins programul narativ). V. aspect, extensiune, program. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. RN TEORIE. În general, prin teorie se înțelege "un ansamblu de cunoștințe raționale, care nu țin de domeniul practicii, dar care pot fi supuse verificării, devenind astfel specifice cunoașterii științifice". Cu această semnificație, cuvîntul este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la care se ajunge printr-un proces de lexicalizare naturală sau artificială, mai mult ori mai puțin specifică. Termenii sau unitățile terminologice trebuie să îndeplinească cîteva condiții: 1) să fie unități lingvistice integrabile în enunțuri, 2) spre deosebire de alte semne lingvistice, extensiunea semantică a termenului se definește în raport cu semnificatul, pentru că, în terminologie se pleacă de la concept pentru a se întreba cum se numește sau cum s-ar putea numi acesta, 3) să fie unități ale cunoașterii cu caracter stabil, 4) semnificantul unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s.v. Análisis del discurso, Análisis del texto. 28 CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, Avant-propos. 29 DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, s.v. Analyse du discours. 30 Această situație nu presupune însă identificarea dintre acțiune și rezultat din punctul de vedere al esenței și al extensiunii, așa cum se procedează uneori. ------------------------------------------------------------------------- DREPTATEA CA LIBERTATE 2 1 2 409 PREFAȚĂ PREFAȚĂ SIGLE SIGLE BIBLIOGRAFIE GENERALĂ BIBLIOGRAFIE GENERALĂ INDICE DE NUME PROPRII INDICE DE NUME PROPRII LISTA NUMELOR DE REFERINȚĂ MENȚIONATE ÎN ARTICOLELE DAD. BIO-NOTE LISTA NUMELOR DE REFERINȚĂ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau la un anumit nivel de descriere este satelit la alt nivel.... În Evelina, de exemplu, acțiunile din trecut pe care și le amintește eroina ar putea fi organizate în nuclee și sateliți, dar în cadrul istoriei ele devin sateliți sau extensiuni ale nucleelor, „aducînd probe noi”.....Recunoaștem nucleele numai cînd identificăm rolul unei acțiuni în cadrul intrigii sau, cu alte cuvinte, cînd promovăm o acțiune la statutul de constituent al intrigii... Nu se poate stabili rolul sau funcția unei acțiuni fără
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de durată legate de anumite tipuri de întîmplări narative, semnificative din punct de vedere cultural; ne obișnuim cu o anumită lungime a prezentării detaliilor legate de începutul copilăriei eroului din romanele lui Dickens sau Thackeray, cu un anumit grad de extensiune în prezenterea scenelor de dragoste și de moarte, a crimelor, astfel încît percepțiile noastre despre durată să fie nu numai intratextuale dar în parte și intertextuale (ținînd cont de autor, perioadă și gen literar). Iar din punct de vedere intratextual
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mai puternic de coeziune și de permanență a statului" (Ibid, p. 63). 102 Această definiție (dată în articolul 1 al Constituției din 1991) a rămas de altfel intactă după revizuirea constituțională din 2003. 103 Singur atributul "democratic" a cunoscut o extensiune mai largă, fiind asumat de 33 formații în 1990, 31 în 1992, 15 în 1996 și 19 în 2000. 104 Discursul lui Domokos Geza din 13 februarie 1991, in Geneza Constituției României 1991. Lucrările Adunării Constituante, p.71. Pentru detalii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de susținere a bibliotecilor din învățământ; ... c) modificarea structurii normei didactice în învățământul preuniversitar; ... d) înființarea Comisiei de Evaluare și Acreditare a Învățământului Preuniversitar; ... e) organizarea examenului de capacitate și a bacalaureatului în anul ��colar 1998/1999; ... f) înființarea de extensiuni universitare ale României în străinătate; ... g) formarea profesională continuă prin sistemul educațional; ... h) admiterea, cu taxă, în învățământul superior peste locurile finanțate de la bugetul de stat; ... i) finanțarea instituțiilor de învățământ superior aflate în coordonarea Ministerului Educației Naționale; ... 11. standardizare
LEGE nr. 148 din 14 iulie 1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121258_a_122587]
-
termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a națiunii închise în granițele exclusiviste ale elitei sociale își atinge momentul de maximă extensiune în 1744 cu prilejul Sinodului convocat de episcopul uniat în vederea organizării luptei pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia, națiunea română este lărgită pentru a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană. Înainte de plecarea sa la Viena, unde a fost solicitat să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cea mai simplă a gândirii: noțiunea. Aceasta poate fi înțeleasă, potrivit unor convenții judicative minime, ca fiind sinteză între cuvânt și lucru; numai astfel ea constituie o "formă logică". Ceea ce logicienii pun pe seama noțiunii, anume conținutul și sfera, intensiunea și extensiunea, reprezintă trimiteri directe și la planul lingvistic și la cel ontic; de altminteri, când se intenționează accentuarea lingvisticului, chiar și a onticului, se folosește un "cuvânt" special: "termen", iar atunci când se dorește accentuarea "logicului", se spune pur și simplu "noțiune
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cauză ar exprima gânduri valabile. De altfel, valoarea funcției este luată drept obiect. Și fiindcă o funcție poate avea mai multe valori, adică obiecte, prin analogie, un concept poate avea mai multe obiecte care să cadă sub el, acestea formând extensiunea conceptului în cauză; de exemplu, conceptul de "copac" are în extensiunea sa toți copacii de diferite soiuri și mai departe fiecare "individual-copac"; parcursul valoric al unei funcții este similar extensiunii unui concept. Pe de altă parte, nesaturația conceptului asemenea nesaturației
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept obiect. Și fiindcă o funcție poate avea mai multe valori, adică obiecte, prin analogie, un concept poate avea mai multe obiecte care să cadă sub el, acestea formând extensiunea conceptului în cauză; de exemplu, conceptul de "copac" are în extensiunea sa toți copacii de diferite soiuri și mai departe fiecare "individual-copac"; parcursul valoric al unei funcții este similar extensiunii unui concept. Pe de altă parte, nesaturația conceptului asemenea nesaturației funcției se exprimă în predicativitatea conceptului, anume în faptul că acesta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai multe obiecte care să cadă sub el, acestea formând extensiunea conceptului în cauză; de exemplu, conceptul de "copac" are în extensiunea sa toți copacii de diferite soiuri și mai departe fiecare "individual-copac"; parcursul valoric al unei funcții este similar extensiunii unui concept. Pe de altă parte, nesaturația conceptului asemenea nesaturației funcției se exprimă în predicativitatea conceptului, anume în faptul că acesta cere o "întregire", posibilă în relația predicativă (așa cum funcția cere o întregire prin argument). Cum argumentul nu se confundă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care cultura modifică și este modificată de factorii personali în diverse societăți. Configuraționismul își are originea în scrierile lui Sapir, care descria cultura în termeni de analogie cu "personalitatea individuală". Astfel, culturile devin psihologii individuale, văzute la modul general, avînd extensiuni considerabile și o durată temporală foarte întinsă. Ca și personalitățile, culturile sînt complexe, organizate și tipizate. La sfîrșitul anilor '30, pe parcursul mai multor seminarii ținute la Universitatea Columbia, psihanalistul Abraham Kardiner a dezvoltat ideea structurii bazale a personalității, ce constă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sa pedagogică, cea a predării limbii și literaturii materne în România de la începuturi până azi, propriile metode de cercetare, între care analiza documentelor, analize de conținut, mijloace statistice, observația, investigația etc., propria terminologie științifică, prin propunerea de termeni specifici, ori extensiuni specifice ale lor la nivelul specialității și propria evoluție a științei, prin ipostazierea cunoașterii în lucrări de specialitate. Cele mai consistente informații privind abordările corecte ale lucrării și ale inspecției speciale sînt înregistrate în Anexele nr. 6 si 7 ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]