669 matches
-
stăpâni lacrimile. Națl percepe gestul ca semn al intruziunii lumii dinafară în cuplul abia constituit fisurându-i unitatea. Suferința femeii e percepută acut dureros de bărbatul îndrăgostit care se consideră cauza directă a acesteia. Neînțelegerea și neputința îndrăgostitului sunt perfect exteriorizate de acesta prin codul ușor descifrabil, și de această dată, al limbii utilizate: Persida și Națl vorbeau totdeauna nemțește. Așa o porniseră de la început și Persida ținea ca așa să și rămâie. Grozav o să-ți fiu eu ție odată de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se pot transforma în indignare și condamnare a destinului; r. 18 19 : „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” nostalgia vremurilor fericite și amintirea 103 prietenului drag îl determină pe omul matur să-și exteriorizeze prin lacrimi tristețea profundă . 12 p. 193, r. 5 6 : „O fi musai viața burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea de tot.” se atrage atenția asupra neglijării celor dragi lăsați departe, încercând să justifice această
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
răspuns liniștitor?! Gândind la noi înșine, mireni fiind, întrebarea-frământare pare firească, dar când această necunoscută devine frământare a unui patriarh, știind prea bine că el este cel numit cu-atâta evlavie „preafericirea voastră” devenim curioși/suspicioși. Dar această frământare este exteriorizată. și pe cine ntreabă bătrânul?! Pe Macrina, credincioasa și supusa Fălugăriță. în inocența sa, răspunsul e firesc și natural, pentru că ne trimite la textul biblic: „Fericiți cei curați cu inima...” Cu simplitate duhovniceacă, „preafericirea sa” primește-un răspuns logic: „Fericirea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
forma de comunicare cu elevul au o mare importanță. Personalitatea profesorului are un rol deosebit. Profesorul Îl cucerește afectiv pe elev și Îl determină să adere intelectual a ideile pe care i le comunică. Modul cum profesorul gândește și Își exteriorizează gândurile reprezintă pentru elev un model metodologic care Îl călăuzește În propriul lui fel de a gândi și de a se exprima. Condiționarea intelectual-afectivă a activității elevului de către profesor reprezintă pentru acesta din urmă nu numai pretext de autoritate, ci
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
auditiv extern al urechii, ceară Cofoză= surditate completă unilaterală sau bilaterală din cauza unor leziuni ale aparatului acustic Cohlee= parte a urechii interne, formată dintr-un canal osos răsucit în spirală Comportament= mod de a se purta și de a-și exterioriza viața psihică Comunicare gestuală= modul de a vorbi al persoanelor cu deficiență de auz, prin care cuvintele și noțiunile se exprimă sub formă de semne, mișcări ale mâinilor și gesturi Congenital= din naștere, înnăscut Decibel= unitate de măsură a intensității
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
încurajându-ne să o "folosim" ca punct de pornire în prezentarea care urmează. Simplul fapt de a exista ne determină să transmitem permanent, să trimitem în jurul nostru mesaje despre noi; conștienți într-o măsură mai mare ori mai redusă ne exteriorizam afectele, gândurile, sentimentele, stările emoționale, cunoștințele și experiența acumulată, în numeroase feluri, și spre direcții având tot atâtea destinații. Începând de la vestimentație, accesorii, culorile pentru care optam în funcție de starea spirituală pe care o avem într-o zi sau alta, continuând
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aborda aceste concepte, dorim să definim și să explicăm opțiunea noastră. Potrivit DEX-ului, "comportament: 1.Modalitatea de a acționa în anumite împrejurări sau situații; conduită, purtare, comportare. 2.Ansamblul manifestărilor obiective ale animalelor și ale oamenilor prin care se exteriorizează viața psihică"55 Interesează, aici, doar cea de-a doua accepție. Perceperea unui stimul, respectiv transmiterea unui gând, a unei idei etc., ne poate provoca zâmbetul, încruntarea, ridicarea sprâncenelor în mod întrebător, o grimasa, frământarea degetelor de la mâini, ridicarea umerilor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
stimul, respectiv transmiterea unui gând, a unei idei etc., ne poate provoca zâmbetul, încruntarea, ridicarea sprâncenelor în mod întrebător, o grimasa, frământarea degetelor de la mâini, ridicarea umerilor, gesticulări excesive ale mâinilor, bâțâitul/bătutul din picior etc.; prin toate acestea ne exteriorizam stări sufletești, sentimente, trăiri de moment, pe scurt: viața psihică. Aceste manifestări, care alcătuiesc un tot format din mișcările diferitelor părți ale corpului nostru, au fost reunite, convențional, sub denumirea de "comunicare nonverbală". Pentru că termenul comportament desemnează exteriorizarea vieții psihice
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
exteriorizarea vieții psihice, si pentru că nucleul constitutiv al comunicării este limbajul, optam pentru sintagma "comportament nonverbal". Odată explicate motivele opțiunii noastre de a o utiliza în cadrul lucrării, să și definim această sintagma: prin comportament nonverbal înțelegem modalitatea prin care se exteriorizează sentimente, stări emoționale, atitudini, fără a se face apel la cuvântul rostit. *** Paul Watzlawick, Janet Beavin Bavelas și Don Jackson, autori ai lucrării Pragmatics of Human Communication. A Study of Interactional Patterns, Pathologies and Paradoxes consideră că procesul de comunicare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
interpretate aceste categorii nonverbale, semnificațiile pe care noi le acordăm diferitelor semne și combinații de semne), modalități ce reprezinta până la urmă întrepătrunderea celor trei planuri: sin-tactic, semantic, pragmatic. Referirea la ansamblul mijloacelor și al modalităților prin care individul uman își exteriorizează manieră de a percepe mesaje, de a acorda semnificații acestor percepții, în paralel cu generarea feedback-urilor corespunzătoare presupune raportarea la elementele care dau dimensiunea comportamentului non-verbal: kinezică, oculezică, olfactica, elemente de paralimbaj, haptică, proxemi-că, cronemică, artefacte. 2.1. Kinezica
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că reglatori care indică producerea comunicării: pentru vorbitor, reglatorii ascultătorului sugerează înțelegerea, confuzia, acordul sau dezacordul, iar pentru ascultător, reglatorii vorbitorului indică faptul că el continuă să codifice, verificând dacă ascultătorul îi decodifica mesajele. Concluzii: 1) adeseori, adolescentul nu-și exteriorizează problemele într-un mod direct, tocmai pentru că intensitatea trăirilor sale este atat de mare, încât îi creează o anumita stângăcie în a le da curs; 2) atenția cuvenită a ceea ce transmite natură comportamental-non-verbală a adolescentului favorizează calitatea interacțiunii părinte-adolescent. Capitolul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mulți dintre noi gândesc fericirea în tipare identice cu senzațiile de plăcere, excitare, ușurarea (eliberarea) de o anumită obligație/sarcina, cu trăirea unei experiențe pozitive referitoare la propria persoană (prețuirea, aprecierea, stima celorlalți ne conferă trăirea unor stări interioare plăcute, exteriorizate prin expresiile emoționale specifice fericirii). Semnificativ este și aspectul referitor la intensitatea cu care este trăită această emoție: de la fericirea ușoară/medie la bucurie sau extaz; de asemenea, fericirea poate fi exprimată zgomotos sau în liniște, variații cunoscând și în ceea ce privește
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
relevat prin autocompătimirea copilărească și exploatarea unui stadiu de dezvoltare mentală în care distincția dintre "vreau" și "pot" nu e clară. Nu trebuie să facem însă confuzie între dimensiunea psihologică a structurii melodramatice în sine și psihologia personajelor melodramei: melodrama exteriorizează de fapt însăși structura impersonală a psihicului (nu întâmplător, "personajele" sunt reductibile la un sistem de roluri stereotipe, în funcție de maniheismul moral și de caracterul simbolic al narațiunii). Așa se explică de ce retorica melodramei ilustrează, după cum s-a spus, refuzul cenzurii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
80-88. 146 Peter Brooks, op. cit., p. 26 ș.u. Criticul american afirmă că nu trebuie să facem confuzie între dimensiunea psihologică a melodramei și dimensiunea psihologică a personajelor, care sunt golite de psihologie; melodrama nu are un conflict psihologic, dar exteriorizează însăși structura psihică actele mentale/ afective sunt jucate, se transformă în gest. Vezi și Ien Ang, op. cit., p. 20. De altfel, majoritatea cercetătorilor consideră că melodrama operează cu o concepție non-psihologică a personajelor, ce se constituie mai puțin ca individualități
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe care el le vede ca pe unul și același (...) alege să se elibereze de D-zeu prin D zeu” (S.B.) Aceste echivocuri, nu pot face din moralistul nostru un nihilist absolut, ci mai degrabă „un credincios fără măntuire” ce exteriorizează „mai curănd o credință fără religie” (S.B.): „Nu e deloc ușor să vorbești despre D-zeu, cănd nu ești nici credincios, nici ateu: și chiar asta e drama noastră, a tuturor, inclusiv a teologilor, că nu putem fi nici una, nici
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
22 și reducționism, îndreptate la adresa teoriilor sale, Durkheim nu restricționează spațiul destinat sacrului doar la domeniul religiosului, ci îl lărgește și spre zona socialului, argumentând această tendință prin existența unor religii, precum budismul sau jainismul, în care sacrul nu se exteriorizează prin prezența divinității, așa cum se întâmplă în creștinism bunăoară. Durkheim este precaut cu privire la o serie de noțiuni precum cele de supranatural, mister, magie, zeu sau divinitate, unele apărute destul de târziu în istoria religiilor, și care, în opinia sa, nu sunt
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Activitatea Cerului""60, creează acea "ruptură de nivel", prin care omului i se oferă posibilitatea să treacă dintr-o lume în alta, din sfera profană în cea a sacralității. În același fel, Eliade, pentru care sacrul apare camuflat în profan, exteriorizându-se prin hierofanie, vorbește și despre un timp sacru, conotațiile temporale asimilate acestei categorii permițându-i omului religios să retrăiască periodic nostalgia creației primordiale. Prin amintirea momentului Creației, plasat în timp ab initio, omul rememorează totodată calitățile sacrului de a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
religioase ale lumii funcționează o serie de imagini specifice, care scot în evidență substratul de sacralitate al experiențelor creatoare umane. În lumina acestor idei, celelalte două elemente esențiale ale modelului ideal descris, mitul și simbolul, determină creația artistică să-și exteriorizeze semnificațiile intrinseci în temerara sa încercare de atingere a desăvârșirii (prin dobândirea caracterului sacru 91). Ca elemente primordiale, arhetipurile pot mijloci între lumea spirituală și cea materială, între sacru și profan, legând în mod natural domeniul sacrului de anumite zone
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
elaborase niciodată vreun plan cu privire la ei. Fu cuprins brusc de o neliniște intensă. Senzația că amintirile celuilalt se infiltrau atât de subtil printre ale lui era tulburătoare, sugerând existența unui conflict inconștient. Memoria reprimată a lui Trask căuta să se exteriorizeze. Era oare posibil ca personalitatea savantului să irumpă așa de puternic, punând stăpânire pe conștiința lui Marin? Cu acest gând obsedant în cap, Marin intră într-o cabină telefonică și sună la Societatea "Plăcerea". Răspunse o voce feminină. După ce Marin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
cumplit de plăcută.. fericirea ce o căutau în celălalt se întinsese și se întoarse în văluri asupra lor. Obosiți își reveniră, ea a început încet să-l mângâie duios. Întârzia voit, continuând să-și afle liniștea în repaus gradual. Își exterioriză sentimentele încântată și repeta toropită, - Iubitule! îi plăcea cum arată acum femeia aceasta cu ochii încărcați de dragoste, însă nu vru să se recunoască cucerit și își spuse nervos, - Nici nu distinge clar cine se află în fața ei, puteam fi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
contagioase, în timp ce corupția este „prozelită”, caută „complicitate” și vrea „să recruteze” activ în starea de păcat. Este necesară și o diferențiere între corupție și viciu, deoarece, într-un oarecare sens, este în natura viciului să se manifeste și să se exteriorizeze, în timp ce corupția trăiește din simulare pentru a căuta să „salveze aparențele”. Tot astfel și Papa Francisc s-a oprit asupra diferenței dintre „a păcătui” și „a scandaliza”. Diferența, a spus el, constă în faptul că „cine păcătuiește și se căiește
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
biroul meu. Ticălosul a furat și copia de pe hard-disk, a șters fișierul și discheta de rezervă. Am avut bănuielile mele, se uită el la mine și ridică din umeri. Știm că fața noastră e prea lipsită de expresie ca să mai exteriorizeze ceva. — O vreme am fost puțin cam paranoic. Îi testam pe toți Încercând să găsesc vreo fisură. Adică, toate chestiile alea pe care ți le-am zis despre bietul Inglis, de parcă mi-ar păsa cu cine și-o trage. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
că nu există devenire (progres) decît acolo unde există mișcare, tensiune, contradicție. Aceasta este rațiunea heraclitiană a lui panta rei: "totul curge". Ipoteza spinoziană că Dumnezeu își are toate cauzele în sine, sau dialectica hegeliană a Ideii Absolute care se exteriorizează în lumea creată spre a se întoarce îmbogățită la sine, corespunde principial acestei creatoare deveniri. Faptul că exterioritatea va îngădui, prin multiplele sale manifestări ulterioare, și pe aceea a "răului valoric", devine în acest context o chestiune secundară. Altfel spus
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
parte. Conduita verbală a copilului este influențată de conduita verbală din copilărie păstrează particularitățile specifice acestei vârste în decursul acestei vieți. Cunoașterea unui număr mare de cuvinte și a formelor gramaticale nu este suficientă. Elevul trebuie să știe să-și exteriorizeze gândirea proprie, să înțeleagă și să se facă înțeles cu ajutorul cuvintelor. Funcția socială a limbii impune claritate, precizie, conciziune, expresivitate, corectitudine. Cine vorbește, vrea să fie înțeles, cine ascultă, vrea să înțeleagă. Vorbim nu numai pentru a ne comunica gândurile
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]