502 matches
-
la comportamentul artistului în viața civilă, care în afara scenei (în fa-milie, între prieteni, pe stradă) preferă discreția, infirmând un lucru știut de toată lumea și anume acela că meseria de actor prin însăși condiția ei e una dintre cele mai expuse exteriorizării, plăcerii de a fi privit și de a te face privit. Dar refuzul tentației de a-ți converti existența cotidiană în spectacol nu poate fi propriu decât unei personalități foarte puternice, conștiente că harul și forța aparțin celor lăuntrice ale
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
sunt cele în care se recapitulează contextul literaturii române din perioada 1960-1990. În poezie, după faza proletcultistă se succed trei generații: șaizeciștii, asemănători ca atitudine prin elanurile lor creatoare și prin euforia noului început cu pașoptiștii, șaptezeciștii, mai ponderați în exteriorizarea eului, dar mai rafinați în expresie, și optzeciștii, a căror poezie face o binevenită sinteză între spiritul „natural” al primilor și cel „cultural” al celor de-ai doilea. În proză, romanul-roman peste care Marin Preda rămâne suveran este concurat de
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
înfiorate, un colocviu fratern cu veacurile de înaltă cultură, a văzului și a cugetului. * Unde ni s-au încrucișat privirile, pentru întîia oară? La Roma, înainte de sfîrșitul anilor ’60, în atelierul lui Nicodim de la Accademia di Romania. Scutit de facile exteriorizări, la oricît de explozive comoții admirative, îți transmitea de la început, spontan și ferm, încrederea în spița talentelor ce trebuie să răzbească. Nu-l părăsea o cuviință îngîndurată, moldoveneasca lui rădăcină originară nu se dezmințea în vertijul din Urbea incomparabilă. Trecea
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
Confesiunea e un procedeu literar pentru personajele sale, dar pentru el însuși, ca autor, e absurd și fără sens. Sunt chiar cuvintele acuzatoare ale diaristului intrigat: "Un jurnal e un lucru anost și aproape fără sens. Totuși, simt nevoia unei exteriorizări" (însemnare din 13 ianuarie 1927, prima zi a jurnalului, p. 17); "acest jurnal e o absurditate. (...) prezintă o imagine falsă și incompletă, în orice caz." (p. 24-25). Camil Petrescu e un confesiv profund sceptic. Scepticismul său are o dublă motivație
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
sunt disecate și rearanjate sub microscop" (Text din Umbria). Sau: "În Salonul numărul 6 cîlții se înfundă în goarna de purpură. / Și peste tot bîntuie malaria nopților albe, / inflația cuvintelor, fiere vărsată" (Prin venele desprinse). Este încă o probă de exteriorizare, id est de antilirism. Flegmatic asemenea oricărui creator în duhul unei demonii asumate, Liviu Georgescu aspiră către o expiere răsturnată, către dizolvarea antimistică în procesele inepuizabile ale materialității.
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
capacana căruia scriitorul - atît ca privitor, cît și ca actor - poate cădea cu multă ușurință, nu l-au interesat defel pe Opreanu. Pictura lui nu are nimic denotativ, nimic datat și nimic ostentativ. Ea este o eliberare energetică pură, o exteriorizare a tensiunilor lăuntrice în explozii cromatice care nu exprimă nimic altceva în afara propriei lor dinamici. Intr-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și ale copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei, cît și la
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
anume eveniment. Interpretarea lui Sir Neville Marriner a relevat tocmai acest aspect în ideea realizării unui contrast care să convină actualelor tendințe interpretative dar să și păstreze echilibrul caracteristic epocii, acea distincție și reținere specific engleze atunci când vine vorba de exteriorizarea trăirilor. Introducere și Allegro pentru orchestră de coarde op.47 - cu care a început seara - a avut drept țel final să etaleze virtuozitatea interpretului fie că este vorba de orchestră sau de cvartet de coarde și opusul apare ca un
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
iar, crezul, același în esență, dar nu identic modulat, când cu o voce înaltă, când în șoaptă, schimbând ambitusul, deschiderea, păstrând ori sacrificând delicatețea de lentilă a percepției până la strigăt. Drumul depistabil în poezia Magdei Cârneci ar fi chiar acesta: exteriorizarea unei simțiri introverte, deplasarea spre inteligibil și retoric a unei revelații tăcute, fără a se usca ori a-și pierde "nimbul mitologic" (Nicolae Manolescu). La cele două extreme s-ar putea situa, simbolic, două poeme (și nu neapărat doar acestea
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
baza unor criterii relativ misterioase) nici nu mai vorbim, începând cu premiul de debut și toate celelalte până la Premiul Academiei... Cel puțin așa trebuie să înțelegem din prezentarea făcută autoarei de către redactorul-șef al publicației, domnul Ioan Buduca. Dar iată exteriorizarea scriptico-debordantă a entuziasmului domniei sale apropo de capodopera bistrițencei Bradea (precedentul fiind creat, nu?, de alt bistrițean, Rebreanu...), virtuala revoluționatoare joycistă a romanului românesc și posesoarea premiilor enumerate mai sus: „așteptăm de mai bine de zeci de ani (?!), să apară o
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
și speculați - Valeriu Preda - sau de aceia care promiteau iar acum devin certitudini probând profesionalismul în roluri dificile: Ada Navrot, Cerasela Iosifescu, Alexandru Jitea, Ilinca Goia. Mi se pare că se desprind ușor din schema rigorii Dragoș Bucur, printr-o exteriorizare neacoperită, și studenta Ioana Calotă, prin îngroșări patetice. Totuși, nu se întîmplă deseori într-un spectacol ca interpretările să fie atît de apropiate ca valoare. Fiecare actor poartă două măști, un fel de Ianus cu două fețe: una întoarsă dominator
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
fenomenolog desfășoară metodic, ca într-un război de poziții, o redutabila argumentație anti-Nietzsche, descoperind polemic sensul superior al conceptelor "denunțate". Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma și perfidia. Absența exteriorizării acestora din diverse motive conduce adesea - uneori prea adesea, și prea fatal - la cangrenarea personalității unui individ ori a percepțiilor unei clase sociale. Nu voi incerca sa contrag în câteva rânduri un proces atât de complicat și de bogat în
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
a se distanța de ea: "însemnările" sînt simple note iar "intimitatea" lor e ceea ce se vede din trăirile ființei pe suprafața reflectorizantă a "zilei", a cotidianului. "Un jurnal e un lucru anost și aproape fără sens. Totuși simt nevoia unei exteriorizări. O operă literară mi-ar lua timp și mi-ar cere o sforțare de care azi nu mai sunt în stare. Va trebui totuși să înregistrez în note fie și agramate zigzagurile îndoielilor mele cotidiene. în conflictul acesta pe care
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
Spre deosebire de omul tragic, omul ridicol nu e capabil de eliberarea cathartică, aflîndu-se permanent în criză. În situația sa se constată o inadecvare între interior și exterior, o neconcordanță între fond și formă, pe cînd sublimul revelă depășirea formei de către fond, exteriorizarea plinătății de sine, „modul de-a fi în afară”. Ceea ce nu înseamnă că individul ridicol nu-și poate adînci complexul pînă la un strat tragic...
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
au evocat cu multă sensibilitate și fantezie universul muzical enescian, care dezvăluie apartenența autorului la matricea spirituală românească. Versiunea interpretativă se remarcă prin excepționala valoare expresivă și semantică. Frumusețea muzicii și sentimentul sublimului se degajă în cântul minunaților interpreți din exteriorizarea unor puternice trăiri și a unor stări sufletești de excepție, situate, cum spunea Hegel, “deasupra oricărei exprimări cu ajutorul finitului”. Nu știm dacă există un secret (sau poate un miracol) în reușita acestei colaborări artistice. Suntem convinși însă că Valentin Gheorghiu
Lansare discografic? by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
absolută: tocmai, nu este vorba de "doliu", ci de tristețea pură - fără substitute, fără simbolizare. 24 iunie 1978 În cazul doliului interiorizat, nu se manifestă niciun semn. Este împlinirea interiorității absolute. Toate societățile înțelepte au prescris și au codificat, totuși, exteriorizarea doliului. Neajunsul societății noastre prin faptul că neagă doliul. Paris, 31 iulie 1978 Locuiesc tristețea mea și lucrul acesta mă face fericit. Tot ce mă împiedică să-mi locuiesc tristețea îmi este insuportabil. 31 iulie 1978 Nu-mi doresc nimic
Roland Barthes - Jurnal de doliu by Em. GALAICU-PĂUN () [Corola-journal/Journalistic/7304_a_8629]
-
orice altceva, modul decent, civilizat și profesional prin care tînărul regizor a știut să răspundă încrederii acordate". Parcă am mai auzit formulă asta, dar să continuăm lectură: "cei doi protagoniști, cu personalitățile lor pregnante și cu capacitățile de interiorizare - si exteriorizare, cînd este cazul (sic!) - ieșite din comun au fost adevărați piloni de susținere nu numai ai personajelor, nu numai ai tramei (și ai conflictului) ci și ai debutului regizoral". Curată omnipotenta! Și mai departe: "Prin cele două personaje, prin cei
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
decide calitatea obiectivului de a fi de portret ori de peisaj, de tăioasă precizie sau de artistic flou, la fel primele probe ale unui Jurnal edifică dacă ai de-a face cu un subiect întors către sine sau de exuberantă exteriorizare, care se iubește sau se respectă, care se cunoaște sau se caută, neliniștit sau echilibrat, ca un memorialist ce se răsfață sau se detestă, se dezvinovățește sau acuză, se exhibă sau se învăluie, evoluează între sau dincolo de bine și de
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
lui Beethoven prindem firul fanteziei creatoare, dela strigătele primăverii atât de plastic sonorizate în opus 31, Nr. 3, până la cutremurul cataclismal al Appassionatei și măreția opusului 111. Acest drum pe care-l face compozitorul din tehnicile unghere ale sufletului până la exteriorizarea expresiei, interpretul îl va face deandoaselea, întorcându-se dela textul dat, la misteriosul argument creator. Deaceea un profesor trebue să încerce să desvolte imaginația elevului pentru ca interpretarea lui să nu fie o problemă tehnică, un scop concret și să nu
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
bine cu toată lumea reușind să creeze o stare națională de relaxare și de eliminare a suspansurilor. Astfel, Ion Iliescu, în calitate de senator, de fost președinte al României, și de actual coleg într-ale pesedismului cu Mircea Geoană, într-un moment de exteriorizare corectă a trăirilor ceva mai intime, a spus reporterilor despre acesta, părintește, că este un prostănac. Apelativul în cauză nu a dat deloc rău la televiziune din moment ce, băgându-l în context pesedist, Haralampy a constatat: -Apoi, mă, bade, schiuzmi, prostănacul
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
exactă a mai multor elemente", înainte de a semnifica "obiect real, palpabil," așa cum îl înțelegem noi astăzi. Arta concretă este, așadar, o alcătuire severă, o structurare în care prevalentă este ordinea rațională și nu tentația afectivă sau orice altă formă de exteriorizare emoțională. La o analiză mai atentă, lipsită de orice prejudecată născută din experiențe directe sau livrești, lucrurile se limpezesc, însă, chiar în absența acestor utile argumente de ordin filologic. Pentru că, în pofida oricărei percepții comune, cu adevărat concretă este doar geometria
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
cinematografice televizate în care, până începe filmul propriu-zis, se ucid câteva zeci de inși sau, în cazul cel mai fericit, personajele se dedau la niște păruieli de parcă ar fi români la împroprietărirea din '90. Și în continuare. În acest context, exteriorizarea răutăților, jignirilor, iar în condiții prielnice, grelele sudalme ardelenești și chiar câte-o ciomăgeală, reprezintă tipul telespectatorului modern, cu acces la cunoștințe televizate și realizări cinematografice cu priză la marele public... Așadar, revenind la sentimentalisme: mai zilele trecute, când Corneliu
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
atunci de destinul său personal, de educația lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ieșire din centrul ființei. Este caracteristic că în lumea modernă munca indică o activitate exclusiv exterioară. De aceea, prin ea omul nu se realizează, ci realizează.” A se înțelege că munca adevărată ar necesita nu numai munca „exterioară” ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu sunt chiar așa de departe una de alta. Nebunia ca rătăcire prin lume și îndepărtare de sacru este accentuată și de apropierea ei de moarte. M. Foucault crede că nebunia e o prezență a morții. nebunia, care-și găsește exteriorizarea în urât, fie în înțelesul ei de figură tragică, fie în cel de conștiință critică, e moarte. Nebunul e purtătorul morții. Dacă leproșii erau purtători ai morții fizice, nebunii, care le iau locul în stabilimentele spitalicești, sunt mesageri ai morții
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
sau urât ține de această nevoie a ființei umane de a se apropia de sacru. Nu forma exterioară este cea care dă adevăratul înțeles al frumuseții, ci imboldul interior după care cineva apreciază ceva drept frumos sau urât. În orice exteriorizare materială sau spirituală apreciată drept frumoasă există o aspirație către absolut și o căutare a refacerii legăturii cu armonia, elemente ce vor determina pe cel ce privește, să le resimtă ca frumoase. Este normal ca aceleași lucruri să fie considerate
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
ce-i de tot râsul în treaba asta? Că ești vânzător, fără să știi. Hans Saner nu i-ar fi răspuns niciodată prietenului său ca Charley în Moartea unui comis-voiajor. Poate că ar fi gândit oarecum asemănător, dar singura lui exteriorizare a fost acel „Ha!“ rămas neschimbat în scurgerea anilor, la care se adăuga un dat din cap și observația că azi nu mai e cazul să aștepți recunoștință de la nimeni. Iar tata se simți lăsat oarecum cu buza umflată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]