3,343 matches
-
și industria alimentară, care acoperă 18,5% din cifră de afaceri a decilei de putere Cifra totală de afaceri a companiilornoduri este 920,64 mil. euro. Caracteristicile specializării Grad foarte mare de inegalitate a acoperirii activităților Industria energetică și cea extractiva a cărbunelui sunt domenii de specializare a județului, acoperind 64,5% din cifră de afaceri a decilei de putere Activitățile de comerț acoperă 24% din cifră de afaceri a decilei de putere Mai rețin atenția specializările în activitățile de fabricare
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
specializare este dată de cele 12 companii din industria construcțiilor metalice, din care face parte și companialider SEWS România SRL. Activitățile de comerț acoperă 29,8% din cifră de afaceri a decilei de putere Trebuie menționată și compania din activitatea extractiva a cărbunelui, Compania Națională a Huilei Petroșani, cu risc potențial mare, ale cărei performanțe trebuie monitorizate Cifra totală de afaceri a companiilornoduri este 1.718,37 mil. euro. Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate a acoperirii activităților Dominante sunt activitățile
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
specializare este dată de cele 12 companii din industria construcțiilor metalice, din care face parte și companialider SEWS România SRL. Activitățile de comerț acoperă 29,8% din cifră de afaceri a decilei de putere Trebuie menționată și compania din activitatea extractiva a cărbunelui, Compania Națională a Huilei Petroșani, cu risc potențial mare, ale cărei performanțe trebuie monitorizate Caracteristicile specializării Grad foarte mare de inegalitate în acoperirea activităților -Activitățile dominante sunt cele din industria alimentară și agricultură, care acoperă 46,9% din
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
de componente auto - industria alimentară acoperă 37,2% din cifră de afaceri a decilei de putere . Compania E.ON Energie România, reprezentând industria energiei electrice și termice, este lider regional Semnificative mai sunt activitățile din transporturi terestre și din industria extractiva, cu ponderi de 9,9% și respectiv 9,3% din cifră de afaceri a decilei de putere Cifra totală de afaceri a companiilornoduri este 18.201,65 mil. euro. Caracteristicile specializării Grad mediu de inegalitate a acoperirii activităților Activitățile din
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
de componente auto - industria alimentară acoperă 37,2% din cifră de afaceri a decilei de putere . Compania E.ON Energie România, reprezentând industria energiei electrice și termice, este lider regional Semnificative mai sunt activitățile din transporturi terestre și din industria extractiva, cu ponderi de 9,9% și respectiv 9,3% din cifră de afaceri a decilei de putere Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate a acoperirii activităților Activitățile de comerț acoperă 40,7% din cifră de afaceri a decilei de putere
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
activitățile din industria energetică și anexe: - 35 Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat 6 prezente; - 38 Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile 9 prezente; activitățile din industria extractiva: - 05 Extracția cărbunelui superior și inferior două prezente; - 06 Extracția petrolului brut și a gazelor naturale două prezente; c) Analiză a impus acceptarea unui nou concept în administrația la nivel județean: monitorizarea performanțelor economice ale unor companii-noduri de mari dimensiuni
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
și instalații 1; - 31 Fabricarea de mobila 1; În cinci județe activitățile-lider sunt din agricultură și industria alimentară: - 01 Agricultură, vânătoare și servicii anexe 3; - 10 Industria alimentară 2; În patru județe activitățile lider sunt din industria energetică și industria extractiva: - 35 Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat 3; - 06 Extracția petrolului brut și a gazelor naturale 1. e) Abordarea regională la nivelul configurației actuale a avut scopul de a demonstra câteva schimbări
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
că este vorba despre mari investitori (vezi Nokia), fie despre investitori străini de talie mică și mijlocie; se observă că cele mai mari ponderi, peste media la nivel național, în anul 2011 s-au înregistrat în ramurile industrie, respectiv industria extractivă și prelucrătoare (alimente, băuturi și tutun, fabricarea calculatoarelor, a altor produse electronice, optice și electrice, mijloace de transport, mașini, utilaje și echipamente), energie electrică, termică, gaze și apă; se constată că în agricultură, în anii 2010-2011, ponderea ISD a cunoscut
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
imobiliare (-97 milioane de euro), transporturi (-72 milioane de euro), alte activități (-12 milioane de euro), hoteluri și restaurante (-10 milioane de euro) și intermedieri financiare și asigurări (-5 milioane de euro). Industria a înregistrat sold nefavorabil în cadrul ramurilor industriei extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În anul 2011, sectoarele cu sold pozitiv al balanței comerciale au fost tot industria (+3.995 milioane de euro) și agricultura, silvicultura, pescuitul (+329 milioane de euro). Pe principalele activități economice ale industriei, sold favorabil s-a înregistrat în industria extractivă și în industria prelucrătoare, în următoarele subramuri: mijloace de transport; metalurgie; textile, confecții și pielărie; fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă; fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice; mașini, utilaje și echipamente. Agricultura, silvicultura, pescuitul reprezintă a doua ramură
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cea mai mare parte a revenit industriei prelucrătoare (+930 milioane de euro), pe seama subramurilor: fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (+437 milioane de euro), mijloace de transport (+343 milioane de euro), metalurgia (+326 milioane de euro) și industria extractivă (+176 milioane de euro). Din păcate, un fapt îngrijorător este că există ramuri și subramuri de bază care importă mai mult decât exportă, și anume: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice (-250 milioane de euro), energie electrică, termică
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
secundar, primatul aparținând investițiilor domestice. Potrivit opiniei noastre, abordarea primatului și a rolului investițiilor străine directe nu se poate generaliza, astfel că cea mai potrivită abordare este a analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats), dezagregată sectorial. Investițiile în sectoarele extractiv și bancar comportă o discuție și o analiză separate, având în vedere că impactul lor asupra economiei se manifestă într-un mod cu totul special și că însăși problema expatrierii profitului, generală pentru toate investițiile străine directe, capătă specificitate care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în comunitățile rurale, în contextul unei economii de tranziție incapabile să îi angajeze integral, pare să fie un factor semnificativ favorabil angajării constructorilor rurali într-o migrație internațională circulară, în țări cum ar fi Spania, Italia, Ungaria. Muncitorii în industria extractivă, muncitorii în industria alimentară și șoferii reprezintă alte trei grupări ocupaționale semnificative pentru categoria în discuție. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Structura lucrătorilor manuali rurali, ne-navetiști (RNm), pe categorii de ocupații 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Tabelul \* ARABIC 3. Structura lucrătorilor manuali rurali, ne-navetiști (RNm), pe categorii de ocupații 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții 24,3 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 13,2 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 16,0 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 17,0 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 14,9 81 operatori la instalațiile fixe și lucrători asimilați 7,1 82 operatori la mașini, utilaje și asamblori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
martie 2002. * Coduri Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88 Per total, ocupații neagricole la nivelul populației rurale ne-navetiste (781.924 de persoane la data recensământului din 2002), ponderea majoră în ocuparea curentă revenea populației care lucra în construcții, industrie extractivă și metalurgică (24%). Cel de-al doilea segment important al populației neagricole ocupate local era reprezentat de persoanele angajate ca muncitori sau vânzători în sectorul comercial (15,9%). Populația navetistă din rural, cu destinație urbană (aproximativ trei sferturi din total
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sau vânzători în sectorul comercial (15,9%). Populația navetistă din rural, cu destinație urbană (aproximativ trei sferturi din total, navetiști) sau rurală este caracterizată prin diversitate ocupațională de nivel ridicat. Nucleul principal îl formează persoanele ocupate în construcții și industria extractivă, urmat de muncitorii din industria alimentară și de conducătorii auto. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcți 19,6 93 muncitori necalificați în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcți 19,6 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 5,4 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 7,9 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 11,6 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 10,1 82 operatori la mașini, utilaje și asamblori de mașini, echipă 6,1 81 operatori la instalațiile fixe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
active în funcție de sectoarele economiei naționale. Tabelul 4. Distribuția populației curent active în funcție de ramuri ale economiei naționale în România, 2002 Ramuri ale economiei naționale Cifre absolute Procente Agricultură, silvicultură, vânătoare 2 270 066 25,6 Piscicultură 6 298 0,1 Industria extractivă 165 525 1,9 Industria prelucrătoare 2 042 946 23,1 Energie electrică și termică, gaze și apă 195 892 2,2 Construcții 525 241 5,9 Comerț și reparații-service 888 343 10,0 Hoteluri și restaurante 137 001 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
economiei naționale, 2003, 2005, România* Ramuri economice Venit mediu brut ($) Venit mediu net ($) Venit mediu net ($) Venit mediu net ($) 2003 sept. 2003 sept. 2005 feb. 2005 feb. Agricultură, silvicultură, vânătoare, piscicultură 132,1 102,5 216,9 171,0 Industria extractivă 400,5 276,3 452,3 344,8 Industria prelucrătoare 178,7 131,9 272,6 214,3 Energie electrică și termică, gaze și apă 298,4 211,5 448,0 344,1 Construcții 186,7 137,3 261,1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
7 ori mai mari decât lucrătorii din agricultură și 2,5 ori mai mult decât media pe economie. Aceștia sunt urmați de angajații din domeniul poștei și telecomunicațiilor, respectiv din domeniul informaticii, dar este surprinzător că și lucrătorii din industria extractivă dispun de venituri de aproape două ori mai mari decât venitul mediu. Venitul mediu a crescut substanțial după un an și jumătate, în februarie 2005, venitul mediu brut crescând cu 55%, ajungând la 318,4 $, și cel net fiind mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
factori naturali Aceste rezerve au o sferă limitată, Însă faptul că ele există obligă la sesizarea și determinarea efectelor produse de valorificarea lor atunci când influențează anumite activități. Acești factori acționează asupra productivității muncii În ramuri industriale, cum ar fi: industria extractivă, exploatarea forestieră, unele subramuri ale industriei alimentare, producția de energie electrică (hidrocentrale), agricultură etc. Pentru punerea În valoare a unor asemenea rezerve, sunt necesare acțiuni pentru: aplicarea unor tehnologii noi care să valorifice superior și cu costuri minime rezervele existente
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
la finele anului sau a situației patrimoniului la un anumit moment de pe parcursul acestuia? Dezvoltați ideile. • Identificați companiile comparabile pentru un butic amplasat în București, într-un cartier periferic (Militari), între blocuri. • Identificați companiile comparabile pentru o companie din industria extractivă (extracție petrol), cu sediul în Abu Dhabi. • Evidențiați cheltuieli cu caracter anormal pe care le puteți regăsi în contul de rezultate al unei companii. Probleme și studii de caz 3.1. Ce sumă veți deține (în termeni reali) după un an
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
pentru cheltuielile cu investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de zece ani; − amortizarea clădirilor și a construcțiilor minelor, salinelor cu extracție în soluție prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanțe minerale solide și cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor și care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum și a investițiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
rețeaua de localități din bazinul trotușean să înregistreze 215 așezări, între care trei municipii și patru orașe, iar 183 de localități aparțin exclusiv județului Bacău. În ultimele două secole, pe lângă agricultură și silvicultură, s-a dezvoltat o rețea a industriei extractive și prelucrătoare (Dărmănești, Dofteana, Agăș, Zemeș, Onești, Borzești), iar din 2002, Slănic - Moldova și Târgu Ocna au fost declarate stațiuni turistice de interes național. Cum era și firesc, încă din secolul al XIX-lea, Valea Trotușului a cunoscut și o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cei aparținând lui Terras (Poamă tirază), ai lui Seibel (vin de Zaibăr) și cei ai lui Couderc (Poamă cudercă). Au producții mici de struguri și acumulări reduse de zaharuri, încât vinurile obținute sunt de calitate slabă (grad alcoolic scăzut, slab extractive, lipsite de aciditate sau excesiv de acide). Zona de cultură a hibrizilor direct producători vechi europeni, la noi în țară este în sud, la câmpie. c. hibrizii direct producători înnobilați (soiuri cu rezistență biologică complexă). Dintre creațiile care s-au impus
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]