424 matches
-
în iunie"/ "ne-am văzut prin iunie". Construcțiile cu prin înseamnă nu numai "într-un moment neprecizat din intervalul...", ci și "parcă", "cred", "nu sînt sigur". Investigația formelor impreciziei nu e cu totul inocentă: oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
internațională - din franceză (acquis), spaniolă (macho), italiană (paparazzo) etc. Nu acceptarea în DOOM le va spori folosirea (autoarele spun explicit, în nota introductivă: "includerea lor în DOOM-2 nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora"), după cum, dacă din motive extralingvistice unele vor ieși din uz, nimeni nu va obliga ediții viitoare ale dicționarelor să le păstreze. Mentalitatea culturală românească este încă obsedată de monumental și etern; norma lingvistică e însă convențională și modificabilă în timp. DOOM-ul include dintr-o dată
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
Rodica Zafiu Unele dintre antonomazele constând în transformarea unei denumiri comerciale în termen comun (desemnare generică pentru un anumit produs) se dovedesc rezistente, altele sunt efemere. Unele sunt răspândite internațional, altele sunt specifice unei limbi, pentru că depind de factori extralingvistici: evoluția pieței, a importurilor, circulația mărfurilor, dominația și eventualul monopol al unor producători. În română nu s-au impus scotex, kleenex sau bic, dar sunt puternice scotch (a lipi cu scotch) xerox (a face xeroxuri, a xeroxa), adidas (cu pluralul
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
în limbajul colocvial, pentru care selectarea desinenței -e sau -ule depinde de terminația numelui - în consoana sau în -u: Emile, Tudore, Răzvane, Victore - dar Radule. În contextul publicisticii umoristice, singura deviere pe care o aduc aceste vocative este de natură extralingvistica sau cel mult sociolingvistica: ilustrînd adresarea amicală către personalități politice, prezentate de obicei publicului, în discursul oficial, prin numele de familie. Variații ale acestei strategii presupun folosirea unor hipocoristice - fixate de uz pentru persoana în cauză sau nu, în ultimul
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
10); ,să le ascultăm pe alde Loredana, Sandu, Stanciu și alte țațe" (Cronica română = CR, 21.2.2003) etc. Aceeași semnificație poate apărea și atunci cînd este menționat un singur nume de persoană: situație în care doar contextul și cunoștințele extralingvistice comune interlocutorilor decid dacă atitudinea negativă privește un prototip uman sau mai curînd o persoană anume. În enunțuri generalizante și cînd numele aparține unei persoane publice, asociate stabil cu o anume categorie (profesională, morală etc.), e mai curînd vorba de
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
de Constantin Fântâneru, și mai puțin o proză ficțională ce împrumută stilul confesiunii, ca în romanele lui Camil Petrescu. Faptele și întâmplările sunt recreate dintr-o perspectivă predominant comportamentistă, așa cum s-au produs în circumstanțe referențiale. între ficțiune și realitatea extralingvistică se interpune filtrul unei instanțe narative ce-și asumă rolul de narator și de personaj principal în narațiune. Naratorul știe tot atât cât știu personajele imaginate și nu poate da nici o explicație evenimentelor înainte ca ele să fie elucidate chiar
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
abia îi cresc colții" (ib.), "cât de fioros este leul greu?" (România liberă ). Jocul omonimiei produce oricum efecte comice: "tăierea zerourilor din coada leului " (Adevărul ). Ca de obicei, ne abținem de la previziuni, mai ales într-un domeniu în care condiționările extralingvistice sînt majore. Deocamdată, formula leu greu are succes; nu putem însă ști ce se va întîmpla cu ea după introducerea noii monede. Putem doar bănui că va dispărea cu totul odată cu leul însuși, dacă lucrurile merg în direcția deja stabilită
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
așa rezumate și trunchiate cum apar ele în revistă - se poate lesne bănui, după stenogramele ședințelor de acest fel deja publicate, că aceste „discuții” aveau o amploare mult mai mare și că erau importante, ca în orice discurs oral, semnalele extralingvistice de tonalitate, gestică etc. - dau o altă dimensiune problemelor.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5460_a_6785]
-
de o bogăție onomasiologică uimitoare (hrisoave, izvoade, catastife, răvașe, țidule, pravile, arătări, așezăminte, bugete, nizamuri, norme, rezoluții, danii, diete, tocmeli etc.), a condus-o pe cercetătoare deseori la confluența mai multor domenii de cercetare și, implicit, la relevarea unor aspecte extralingvistice deosebit de interesante. Interpretarea nuanțată a faptelor de limbă pare să depindă destul de mult de implicații socio-economice, politico-istorice, juridice sau culturale. Perioada aleasă pentru cercetare (1711-1821) se dovedește a fi suficient de întinsă și de bogată în documente variate pentru a
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
de unii specialiști pentru a nota un r lung, uvular, retroflex). DOOM înregistrează ambele variante, dar o preferă - corect, cred eu - pe prima; rrom e o formă neobișnuită în ortografia românească și pare să fie aleasă de unii din motive extralingvistice, tocmai pentru a marca mai clar distincția fața de familia lexicală a lui român. Rom este termenul oficial, politic, preferat de majoritatea membrilor etniei, impus în documentele oficiale, în defavoarea unor denumiri atribuite din afara comunităților de romi. E, cum se știe
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
B. Buică, p. 208; apud. Stănică, Popa, Popovici, p. 52) Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română. Și totuși, nu îi recunoaște limbajului mimico-gestual decât un nivel extralingvistic, adică nu are nici o legătură cu limbajul verbal, „materializarea” unică prin excelență a lingvisticului spre deosebire de dactileme, considerate a fi forma manuală a acestuia din urmă, alăturându-se celorlalte două forme, orală și scrisă. (2001, Stănică, Popa, Popovici, p. 55) Mariana
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
ie a ordinii sociale ?i obiect de analiz? a acestui proces; aici, cercetarea se intereseaz? de efectele contextului asupra coeren?ei ?i inteligibilit??îi schimburilor verbale (�indexicalitatea�). O dat? cu �sociologia cognitiv?� (Cicourel, 1973), vor fi studiate ?i procedeele interpretative extralingvistice (Chomsky) care permit �competen?a interac?ional?� a locutorilor. Violent atacat? de c?tre Lewis Coser �n numele AȘA �n 1975, etnometodologia va urma o carier? �nfloritoare �n SUA, unde se va r?sp�ndi spre coasta de Est, ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nouă orientare în „construcția națională”, pornindu-se de la necesitatea îmbogățirii limbii moldovenești cu cuvinte general acceptate printre moldovenii din Basarabia. La 28 februarie 1938 alfabetul latin era interzis din nou pe cuprinsul întregii URSS. Aceasta are din nou un caracter extralingvistic, marcat de mutațiile ideologice care se produceau la nivelurile superioare ale conduceri politice de la Moscova, unde se relua vechiul curs față de minoritățile naționale. Este de fapt începutul acțiunii împotriva cosmopolitismului, care va continua și după război. Tot acum Serghievski, membru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
GENURILE DE DISCURS considerînd poemul, teatrul, romanul, cu sub-genurile respective ca fiind genuri ale discursului literar; editorialul, faptul divers, reportajul fiind genuri ale discursului jurnalistic etc. Este vorba de forme discursive reglate la un nivel de intricație a lingvisticului în extralingvistic pe care îl plasăm provizoriu în afara cîmpului lingvisticii textuale propriu-zise. Tipologiile sînt orientate către discursuri și genuri discursive; astfel, ele nu permit ca descrierea să fie luată în considerare la modul general. Cel mult ele pot să abordeze problematica poeziei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de lucrări extrem de serioase (vezi supra, 1.3). 4. METODA DE CERCETARE 4.1. Ca orice lucrare dedicată dinamicii limbii actuale, cartea de față examinează, în fond, dinamica limbii în funcțiune, "pe viu", cu dependența și motivațiile ei intra- și extralingvistice, precum și cu determinările discursiv-pragmatice și textuale. O asemenea temă nu se poate aborda decât dintr-o perspectivă funcțională, singura capabilă să asigure examinarea fenomenului lingvistic în mișcare, ca activitate și ca proces. Perspectiva funcțională este, prin natura ei, interdisciplinară, căci
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
și textuale. O asemenea temă nu se poate aborda decât dintr-o perspectivă funcțională, singura capabilă să asigure examinarea fenomenului lingvistic în mișcare, ca activitate și ca proces. Perspectiva funcțională este, prin natura ei, interdisciplinară, căci, în afara conexiunilor intra- și extralingvistice, urmărește conexiunile gramatică - pragmatică, subordonând întreaga activitate lingvistică rolului jucat (funcției avute) de faptul de limbă în procesul de comunicare. De aici decurge și interferența celor două perspective, sistemică și discursiv-pragmatică, perspective care se întrepătrund curent în numeroase articole ale
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
număr limitat de elemente care sînt utilizate constant în diverse combinații. Stiința lingvisticii ar trebui să prevadă toate combinațiile posibile de elemente și condițiile realizării lor. Hjelmslev va postula existența a două categorii de substanțe: * la nivelul semnificatului substața realității extralingvistice; * la nivelul semnificantului substanța masei sonore. În ambele cazuri limba structurează substanța într-o formă: * la nivelul semnificatului organizează semnificațiile și valorile; * la nivelul semnificantului asigură sistemul sonor ne-cesar exprimării în acea limbă. Din cele 4 nivele: * substanța conținutului (realitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sînt: * semnificantul (representamen la Peirce, simbol la Ogden-Richards); * semnificatul (interpretant la Peirce, referință la Ogden-Richards) și * realitatea denotată (referent la Ogden-Richards, obiect la Peirce). Modelul saussurian a contribuit la evacuarea realului în afara limbajului, constituit astfel ca domeniu închis (în raport cu realul extralingvistic) și omogen din punct de vedere teoretic (cei doi termeni ai semnului fiind de natură psihică). Dar introducerea noțiunii de referent lărgește sfera semnului (semnul saussurian era semnul lingvistic prin excelență) și poate da seamă de funcționarea oricărei practici semiotice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice). Glumele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
jocuri de cuvinte, ambiguități sintactice infra i, ii, iii), fie la nivelul infrastructurii pragmatice (în acest caz avem de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată la cea literală (infra iv, v, vi). Glumele extralingvistice pun în evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor comportamentale) 7.4. Sens fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și la o mare varietate a registrelor stilistice, în acord cu tipul de text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu, selecția anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poate satisface nevoia generală și absolută de a se simți în lume ca la el acasă, doar prin creația artistică. II.1.2. SEMNUL POETIC PREDICAȚIE ȘI DEVENIRE "Semnul poetic" a fost definit în opoziție cu semul lingvistic, în funcție de realitatea extralingvistică, reală, empirică (semnul lingvistic), imaginară (semnul poetic): "semnul poetic nu mai trimite la realitatea înconjurătoare, empirică, așa cum o face semnul verbal, ci la o realitate imaginată, în funcție de o semnificație generală pe care semnul poetic o degajă".15 Definirea poeticității presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
expresii, Wittgenstein desemnează elemente constitutive ale sintaxei logice a limbajului, și anume acele elemente pentru care stau numele. Ishiguro apreciază că deși pentru Wittgenstein obiectele nu sunt entități care ar exista în afara gândirii, ele sunt, ca semnificații ale numelor, entități „extralingvistice“, dar nu și independente de limbaj. Autoarea atrage atenția asupra unui pasaj dintr-o însemnare a lui Wittgenstein din 23 mai 1915: „Dar și asta pare să fie sigur, că noi nu deducem existența obiectelor simple din existența anumitor obiecte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
inteligibilitatea, lungimea frazelor, parantezele făcute, utilizarea și frecvența cuvintelor cheie, decalajul dintre intențiile explicite și cele implicite formulate de profesor etc. constituie dimensiunea semantică a discursului didactic. Pentru a înțelege referința tematică, să definim mai întâi referentul unui cuvânt: obiectul extralingvistic pe care acesta îl denotă sau termenul modern pentru lucruri privite ca fiind ,,denumite" sau ,,semnificate" de cuvinte. Relația care leagă cuvintele de referenții lor poartă numele de referință. Un cuvânt este neautonom din punct de vedere referențial: îi putem
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]