417 matches
-
activitate de comunicare. Cele trei accepțiuni circumscriu de altfel dimensiunile semiozei, sugerându-se astfel statutul privilegiat al limbajului între obiectele de studiu ale semioticii. Pentru Algirdas-Julien Greimas 19, ambiguitatea termenului este cauzată, în bună parte, de utilizarea acestuia în aria extralingvistică, în special pentru desemnarea științei ca limbaj. Greimas consideră că "știința nu este limbaj decât în măsura în care acesta este înțeles ca loc de mediere, ca un ecran pe care se desemnează formele inteligibile ale lumii"20. Afirmația evidențiază dihotomia limbaj obiect
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu precizarea că nu se referă la "limbaje speciale", nici la "schimbări" în limbă, ci la moduri de a folosi limbajul, la modalități ale vorbirii, nu ale limbilor, și anume, la modalități subiective și, în același timp, orientate spre faptele extralingvistice, adică la modalități determinate de atitudinile adoptate de către vorbitori, prin intermediul cuvintelor, față de lucrurile desemnate"). * utilizarea limbajului în "discursuri"/"texte" politice, urmărindu-se eventualele trăsături lingvistice specifice unui astfel de text. În opinia lui Eugen Coșeriu, textele politice pot fi studiate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin trăsături specifice, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul expresiei și al efectelor urmărite. Discriminarea și descrierea tipurilor de limbaj nu se limitează la ansamblul particularităților lingvistice (fonetice, morfologice, sintactice, lexicale), trebuind să facă apel la date extralingvistice ale domeniului de cunoaștere în care sunt vehiculate. Atât factorii lingvistici, cât și cei extralingvistici concură la configurarea unor profiluri distincte, caracterizarea fiecărui tip de limbaj realizându-se, de regulă, prin raportare la trei elemente de referință: criteriul contextului, criteriul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
efectelor urmărite. Discriminarea și descrierea tipurilor de limbaj nu se limitează la ansamblul particularităților lingvistice (fonetice, morfologice, sintactice, lexicale), trebuind să facă apel la date extralingvistice ale domeniului de cunoaștere în care sunt vehiculate. Atât factorii lingvistici, cât și cei extralingvistici concură la configurarea unor profiluri distincte, caracterizarea fiecărui tip de limbaj realizându-se, de regulă, prin raportare la trei elemente de referință: criteriul contextului, criteriul emitentului și cel al conținuturilor. Înțelegând limbajul ca logos semantikos, concepție care postulează primordialitatea funcției
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Instrument al cunoașterii și comunicării de esență religioasă, limbajul religios se întemeiază pe recunoașterea unei lumi a sacralității, prin raportare la care se definește dimensiunea religioasă a ființei umane. Din perspectivă semantică, limbajul religios își află originea într-un "referent extralingvistic preexistent"99, un referent care eludează categoriile spațio-temporale de tip istoric, în încercarea de a construi o lume de esență transcedentală și de a institui o relație între om și sacru. În această viziune, cuvântul joacă rolul unui mediator între
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Limbajul juridic este terenul propice al proliferării enunțurilor performative, pentru că emitentul unui astfel de limbaj are autoritatea care face operaționale astfel de enunțuri. În domeniul comunicării juridice, "limba devine, dintr-un instrument pasiv de reflectare (sau de interpretare) a realității extralingvistice și, eventual, de influențare a interlocutorului, un instrument "activ" de transformare a realității (...). Prin acest stil (stilul juridic-administrativ, s.n.), limba provoacă transformări substanțiale în chiar planul ontologic al lumii obiective, în dimensiunile ei social-umane"101. Luc Silance concepe limbajul juridic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
natura specializată a procesului de cunoaștere și comunicare a cunoașterii, iar pe de altă parte, de finalitățile discursive, care impun o configurație particulară funcțiilor pe care le îndeplinește limbajul în actul comunicării. Constituirea limbajelor specializate este guvernată atât de factori extralingvistici (circumscriși istoriei politice și culturale a societății), cât și de factori lingvistici, vizând raportul limbaj comun-limbaj specializat. Istoricitatea limbajului determină mutații consistente, atât la nivelul variantelor înregistrate, cât și la nivelul trăsăturilor fiecărei variante în parte. Identitatea limbajului politic, ca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ecourilor ideologice înregistrate la nivelul grupului și al indivizilor 425, deoarece natura limbajului mediatic impune luarea în calcul atât a emițătorului, cât și a receptorului. Competența pragmatică a emitentului, definind capacitatea acestuia de a-și adecva discursul la datele contextului extralingvistic și la finalitățile manifestării discursive, determină selecția mijloacelor de exprimare și organizarea individuală a limbajului jurnalistic. În cazul publicisticii, conținutul informațional al mesajului este dublat de o accentuată componentă pragmatică care urmărește persuadarea publicului cititor, câștigarea adeziunii acestuia față de opiniile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
elementele de interdiscurs etc.). Un concept cheie în abordarea pragmatică a limbajului politic eminescian este contextul comunicativ care înglobează, într-o accepție amplă, atât datele de natură lingvistică (vecinătăți lingvistice, strategii discursive, dimensiune intertextuală), cât și pe cele de natură extralingvistică (politica editorială a publicațiilor la care scrie Eminescu, specificul publicului țintă, finalitățile scrisului jurnalistic, referențialul politic reprezentat ș.a.). Investigarea publicisticii lui Mihai Eminescu nu poate face abstracție de mediul germinativ al textelor, de contextul istoric și socio-cultural al epocii și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
face abstracție de mediul germinativ al textelor, de contextul istoric și socio-cultural al epocii și nici de rolul și specificul presei în această perioadă. Majoritatea pragmaticienilor atribuie conceptului de context accepțiuni largi, care înglobează atât componenta lingvistică, cât și cea extralingvistică. Potrivit lui Hermann Parret 427, contextul integrează cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. În analiza publicisticii eminesciene, avem
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă de conținut (A2) are în vedere unitatea semantică, i.e., gradul de compozabilitate al unei CFC. Cât privește fixarea externă, aceea de natură situațională (B1) privește capacitatea CFC de a se referi la realitatea extralingvistică și, mai ales, adecvarea anumitor semnificați la anumite situații comunicative și utilizarea anumitor formule fixe pentru a executa acte de vorbire concrete, în timp ce fixarea externă pozițională (B2) are în vedere poziția și funcțiile proprii unei CFC într-un anumit text
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bun început într-un proiect de semantică lingvistică și culturală, "nu doar considerând limbajul din punct de vedere "autonom" și/sau "intern", ca prim eșalon cultural în sine, dar și reconsiderându-l ca un reflex sau "oglindă" a întregii culturi extralingvistice"174. Tocmai din acest motiv, cei mai străluciți reprezentanți clujeni ai științelor umaniste din perioada interbelică - Sextil Pușcariu în lingvistică și Lucian Blaga în filozofia culturii - anticipează în bună măsură demersul și achizițiile integralismului lingvistic 175. Această relație va deveni
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
concluzii parțiale cu privire la anumite deficiențe ale cercetării lingvistice a textemelor, atât în plan românesc, cât și în plan internațional. Din această perspectivă, ținem să subliniem următoarele aspecte privind stadiul actual al studierii acestor unități ale "discursului repetat": a) Persistența criteriilor extralingvistice în numeroase abordări care pretind să utilizeze o perspectivă lingvistică în analiza textemelor. O atare suprapunere se constată în unele explorări paremiologice de factură tematică, dar mai ales în majoritatea demersurilor cognitiviste, a căror consecință este confuzia între semnificate și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dar există în mod virtual, ceea ce e "posibil", adică ceea ce poate fi creat după regulile funcționale ale limbii." Pentru Coșeriu, nivelul de referință al semanticii structurale îl reprezintă sistemul (opozițiile funcționale), și nu norma, care poate varia în funcție de diverși factori extralingvistici. 4.1.3. Prin urmare, sistemul este acela care, grație opozițiilor distinctive, determină semnificatul lexical al unui cuvânt, care constituie tipul de "conținut" vizat de lexematică. Cu toate acestea, semnificatul lexical nu este singurul tip de semnificat dintr-o anumită
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alte semne, asocieri stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților. În rest, o parte dintre acestea se referă la asocieri privind lucrurile, și nu la unități lingvistice ca atare."310 Un exemplu de configurație "extralingvistică" este acela împrumutat de la Charles Bally: "Cuvântul "bou" ne duce cu gândul: 1) la "vacă, taur, vițel, coarne, a rumega, a boncălui" etc.; 2) la "arătură, car, jug" etc.; în sfârșit, 3) poate să sugereze, și sugerează în franceză, ideea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bou" (și imaginea sa), nu cuvântul bou e acela care sugerează ideile de forță, de rezistență etc.; și el le sugerează în comunitatea franceză, nu în (limba) franceză, așa cum afirmă Bally"312. Însă nu toate configurațiile asociative au un statut "extralingvistic"; unele dintre ele (acelea caracteristice "discursului repetat") constituie "fapte de limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să confirme faptul că textemele diasketice sunt niște unități fixate și "repetate" nu doar în tradiția unei colectivități, dar și în aceea a unei limbi "istorice". Din acest motiv, ele nu trebuie confundate cu simplele "aserțiuni generice" bazate "pe cunoașterea extralingvistică și pe atitudinile și credințele despre "lucruri"", care ascund "caracteristici și evaluări adesea declarat subiective" și pe care Coșeriu le-a exclus din sfera semanticii "idiomatice"353. Asemenea aserțiuni ("spaniolii sunt cinstiți/ cavaleri/buni luptători", "catalanii sunt negustori/muncitori/ harnici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pragmatem A ⊕ B în L este o sintagmă fixată [set phrase] compusă din două lexeme A și B astfel încât semnificatul A ⊕ B nu este construit nerestricționat - deși e construit în mod obișnuit - pe baza unei ConceptR date (a unei situații extralingvistice SIT pe care vorbitorul vrea să o verbalizeze) în afara semnificaților ₍A și B₎ ai lexemelor ₍A₎ și ₍B₎ din L. [₍A ⊕ B₎ este o sumă obișnuită a lui ₍A₎ și ₍B₎, dar nu poate fi înlocuit prin niciun semnificat (total
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modurile posibile ale operei; 3) codurile normative construite de o școală literară, ansamblu de reguli practice a căror aplicare devine obligatorie". Relația dintre poietică/ poetică este aproximată ca fiind cea dintre nivelul lui "a face" (în greaca veche: poiein), nivel extralingvistic, și nivelul lui "a spune despre a face", nivel lingvistic. Specificitatea mesajului (operei artistice), urmînd îndeaproape terminologia propusă de Valéry, are trei nivele: "1) nivelul producerii operei; 2) nivelul operei ca atare, ca obiect produs spre a fi consumat; 3
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
drept condiție preliminară pentru delimitarea exactă a lingvisticii limbilor particulare. Am avea nevoie de o lingvistică [anume] care să ne spună ce principii ale gândirii sunt valabile pentru vorbirea în general și în ce constă cunoașterea lucrurilor, adică cunoașterea realității extralingvistice, valabilă, la rându-i, pentru toate limbile și pentru toata vorbirea. Am avea nevoie, în special, de o lingvistică skeologică [...], adică de o lingvistică a "lucrurilor", o lingvistică [anume] care să ne spună care este contribuția cunoașterii generale a lucrurilor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuvinte și lucruri nu mai apare la fel de facilă și în practică. Studiind lexicul, trebuie să ne întrebăm tot timpul, pentru fiecare caz în parte, "ce este dat de conținuturile limbii ca atare și ce se datorează, în schimb, experienței lumii extralingvistice" (Coseriu, 1970, p. 189). Dar la ce se referă, mai precis, aceasta "cunoaștere a lucrurilor"? Coșeriu oferă unele lămuriri: nu ar fi vorba aici de "cunoașterea ocazionala și situaționala a stărilor de lucruri", ci de "cunoașterea lucrurilor în mod universal
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
total nedeterminate. În interpretarea compuselor lăsând la o parte posibilele fixări prin normă trebuie distinse, mai exact, trei faze în mod rațional succesive și care corespund contribuției sistemului limbii, cunoașterii generale și cunoașterii "actuale" a lucrurilor și a stărilor lucrurilor extralingvistice. În cazul germ. Holzkiste, se știe că pentru sistemul limbii germane este vorba doar de o "cutie" care are de-a face cumva cu "lemnul"; dar apoi avem o restricție dată de cunoașterea generală a lucrurilor: anumite posibilități ("de lemn
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de "studiul faptelor unei limbi ca fiind motivate de cunoașterile (idei, convingeri, concepții, ideologii) despre "lucruri"; deci și despre stratificarea socială a comunităților și despre limbajul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunt la fel de bine reprezentate cu ajutorul legăturilor dintre triunghiurile întregi sau ale anumitor laturi ale lor sau ale spațiilor goale dintre ele. 36 Eugeniu Coșeriu deosebește mai multe tipuri de semnificat: (1) semnificatul lexical, care corespunde acelui CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]