358 matches
-
militar Spleny (1775) au înregistrat prezența a trei popi în satul Calafindești din Ocolul Vicovilor. Dintr-un document de danie din 22 iunie 1778 aflăm că unul dintre cei trei preoți, Vasile, și jupâneasa lui, Sanda, au dăruit Mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Solotrucu din Vama, zestrea Sandei, fata lui Ion Hasnăș din Câmpulung Moldovenesc. a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775 și avea hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie). Biserica avea dimensiunile de 20 metri lungime și 8 metri lățime
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
scris românește: Barei), sat pur românesc (Purus Val[achicus]) erau doi preoți uniți: popa Iuon și popa Gheorghe. Tot atunci, sunt conscrise: o biserică, o casă parohială, 30 de familii unite, teren al bisericii arător de 20 de cable și fânaț de 14 care de fân. Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la care slujea un preot unit. Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul Bisericii, Țintirimul Romănesc, sau se pomenește de averea preotului român (olah pap), care avea teren în Valea Șoimi și La Gruiețe. La 1848, Bărăiul este chiar
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor păstrate datarea este veridică. Între anii 1724-1725, cu ocazia unei vizite canonice, se arată că la Fânațe „biserica este acoperită cu șindrilă”. Din anul 1752 avem o altă semnalare despre această biserică, informație repetată și în 1786, deci putem considera anul 1796 doar o consemnare a datei când s-a terminat refacerea vechii biserici. Pictura bisericii este
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
Iisus”, scene dominate de culoarea verde, preferință a pictorului. Peretele vestic al naosului are ca temă centrală „Învierea morților” pentru Judecata de Apoi. La capătul de jos al peretului se poate citi pisania lăsată de pictor: „ Această sfântă biserică a Fânațului sau zugrăvit din cheltuiala sfintei biserici și din ajutorul satului, fiind birău Sabo Nat și chitor Boc Petru. Eu zugravul Micula (Mihail) din Mociar, octombrie 30 zile 1832”. În biserică se găsesc două sfeșnice mari și un candelabru lucrate din
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
a monumentelor istorice sub codul LMI: . Localitatea Feiurdeni din județul Cluj este situată la 15 km nord de Cluj-Napoca, având ca vecini la sud localitatea Câmpenești, la nord localitățile Pădureni (Făgădauă) și Măcicașu, la vest localitatea Borșa și la est Fânațele Clujului. În trecut, satul era locuit în marea majoritate de români, fiind înconjurat de păduri și dealuri înalte. Prin mijlocul satului trece un pârâu numit Pârâul Feiurdenilor, ce se varsă în Someșul Mic la Apahida. În timpul stăpânirii maghiare localitatea Feiurdeni
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genulul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone cu iarbă, unde de obicei pasc ierbivori (în special oi și cai), de la câmpie până la munte, din (aprilie) mai până în noiembrie. Primul micolog care a descris buretele a fost renumitul om de știință Carl von Linné
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
ambitus redus, cu profil ascendent, în valori ritmice egale: <poem> „Iene-Iene, Caloiene, Ia cerului torțile Și deschide porțile, Și pornește ploile, Curgă ca șuvoile, Umple-se pâraiele printre toate văile, Umple-se fântănile, Să răsară grânele, Florile, verdețele, Să crească fânațele Să-s-adape vitele, Fie multe pitele”.</poem> sau pe melodie de bocet local, cu formă liberă improvizată: <poem> „Iene, Caloiene! Tinerel te-am îngropat, De pomană că ți-am dat, Apă multă și vin mult Să dea Domnul ca un sfânt
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]