356 matches
-
și funcționării industriilor evreești (determinarea caracterului evreesc al întreprinderilor făcându-se de Ministerul Economiei Naționale); grădinile imobilelor urbane și terenurile neconstruite; terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în întindere de cel mult 2000 m.p.; cerealele și fânațele cumpărate cu acte cu dată certă; mobilierul și obiectele casnice din imobilele expropriate; Luarea în posesiune a imobilelor expropriate urma să se facă prin delegați numiți de Ministerul Economiei Naționale sau de prefecții de județ ceea ce s'a și executat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure, fânaț îndestul, cu mori în apa Bârladului cu meșteșugu nemțesc” (subl. n.), deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că, în urma acțiunii de partaj între moștenitorii familiei beizadelei Grigore Suțu, se scoate la vânzare, prin licitație, moșia Umbrăreștilor cu anexele ei. Descriindu-se componentele imobilului propus spre valorificare, se enumeră, printre altele: „1.700 fălcii pământ arabil, 50 fălcii fânaț, 180 fălcii emașuri și 29 fălcii grădinărie de verdețuri” (subl. n.), restul de pământ fiind „îmbrăcat cu pădure tot pe lângă apa Bârladului”. Peste numai 2 ani, în 1893, Cartea de hotărnicie a moșiei Umbrăreștilor făcută de inginerul hotarnic C. F.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Pomezeu Ghiorac Curtuișeni Ginta Cusuiuș Gola Tășad Delani Grui Dicănești Gurani Diosig Gurbești Dobricionești Gurbești-Căbești Dolea �� Hidiș Drăgănești Hidișel-Dobrești Drăgești Hincești Dumbrava Hinchiriș Dumtirăvip Hirsești Dușești Hodiș Fegernic Hodoș Fegernicu Nou Hotar Felcheriu �� Ianca Mică Feneriș Ianoșda Finiș Incești Fînațe Ioaniș Fughiu Izvoarele Galoșpetreu Josani Gepiu Leheceni Gheghie Lelești Ghenetea Lunca Sprie Ghighișeni Luncșoara Girișu Negru �� Lupoaia Girișul de Criș Lupoaia Dumbrava Grădinari Marvhaz Groși �� Meziad Gruilung Mierag Gurbediu Mihai Bravu Gurbești Spinuș Olcea Haieu Orvișels Hidișel de Jos Oșand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]