2,802 matches
-
celorlalte. Un fel anume de curiozitate Îl făcu să se apropie și să Încerce să vadă ce se Întâmplă Înăuntru. Fereastra nu părea să aibă perdele, poate și de asta strălucea așa. Părăsi drumul și tăie de-a dreptul peste fâneața din fața casei. Se auzi dintr-o dată un răcnet prelungit de femeie, din casa luminată. Se trezi că alergă fără voia lui peste fâneață spre gardul casei. Se propti de gard și se uită cu atenție prin fereastră. Mai multe femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
să aibă perdele, poate și de asta strălucea așa. Părăsi drumul și tăie de-a dreptul peste fâneața din fața casei. Se auzi dintr-o dată un răcnet prelungit de femeie, din casa luminată. Se trezi că alergă fără voia lui peste fâneață spre gardul casei. Se propti de gard și se uită cu atenție prin fereastră. Mai multe femei În vârstă se mișcau cu iuțeală prin casă. Sub fereastră stătea ghemuit un câine care gemea Încetișor, scheuna, scâncea, dar nu lătra la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
țiganilor - nimic!; un părinte se opărise când explodase cazanul de țuică și azvârlise În jur borhot fierbinte și aburi Încinși - să fie clar: era vorba de un cazan de stat, nu de unul ilicit; altuia Îi stricaseră niște ciobani venetici fâneața necosită și umbla prin judecătorii: avea nevoie de un mic sprijin moral din partea fiului care, deși la o vârstă crudă Încă, dovedea cumpănire de om trecut prin viață. A doua zi, imediat după ferchezuit și după ceaiul de dimineață cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se scuturase de cârmuirea străină În chiar anul În care, Într-un sat de la poalele munților, se născuse bunicul dinspre mamă al lui Ectoraș. Pentru că era cel mai mare dintre cei zece frați, pe când avea cincisprezece ani fusese luat de la fânețe și de la cozile vacilor și trimis În cel mai mare oraș al țării Într-o uzină unde se produceau locomotive. La douăzeci de ani se Întâlnise și se Însurase cu bunica lui Ectoraș, o femeie blândă, bolnăvicioasă și cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
brațului... După un timp, a început să recite, cu glas profund: A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Intrând în joc, l-am îngânat: Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele, Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. A privit la mine cu aceiași ochi calzi. --Să ne așezăm, fiule, și scoate cele cărți din ascunzătoarea lor. Aș vrea să stăm la palavre, dar... ceva mai altfel... Știu că imaginația ta e
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu vitele sau chiar cosesc iarba „di pe moșie și o aducu în târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu sunt țăranii, ci „dărvarii gospod i boierești”. Adică cei ce aduc lemne. De asemenea, „Simeni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bucurat totuși mereu de atenția voievozilor moldoveni. Așa se face că la 23 martie 1659 (7167) Gheorghe Ghica voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni pe Prut, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisacă, șase fălci de vie și pe deasupra scutește 12 poslușnici de toate dările. Da’ ia ascultă tu cum spune chiar vodă: „Au venit înaintea noastră ... părinții și rugătorii noștri... de la sfânta mănăstire Hlincea, și ni s-au plâns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
burta cerului cu franjurile aripilor, după care și le adună, se răsturnă cu capul în jos, în poziție de diamant, și căzu fulgerător asupra prăzii. Lovitura dată cu ciocul în capul victimei sună scurt și sec în liniștea albă a fânețelor. Stârniți de mirosul sângelui, copoii începură să latre. Marioritza își îndemnă calul spre locul în care căzuse potârnichea. Șoimul o aștepta acolo cu capul ridicat și ghearele înfipte în ghemul de pene și carne. Ciocul și zăpada din jur erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
delimitate prin graduri vii sau bariere de lemn. O întâmpinase Babic, umbra prințului. Merseseră în bucătărie și îi oferise o cafea fierbinte. Prin ferestre înalte văzuse curtea din spate cu grajduri, șuri, șoproane, dar și întinsele păduri din jur și fânețele. Babic îi arătase grajdurile cu cai, țarcurile câinilor de vânătoare, apoi o condusese la casa șoimilor. Două camere spațioase, uscate, bine aerisite, cu ferestrele spre sud, fără geamuri, doar cu zăbrele și obloane. Pe jos era un strat de nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
șerbia - nici cuvântul, ei știindu-se de când se știau: răzeși, dacă nu: mazili, Italianului cu pricina i s-a dăruit, prin ukaz, un sat: Mana. I s-au dat “ În folosință veșnică, lui și urmașilor lui”, nu doar pământul (ogoare, fânețe, vii, pășuni, păduri, iazuri); nu doar, să zicem: „pământul de sub case” - ci, după modelul rusesc (nu devenise acea jumătate de Moldova gubernie, botezată: „Bessarabia” - de cartografii francezi..?) - și sufletele... Frumos spus: suflete - ceea ce dovedește, dacă mai era nevoie, bunul-suflet al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a fost tăierea pădurilor. S-au apucat să radă Codrii Orheiului! Dar nu ca omul: ca Rusul! De la margine de tot, fără alegere: copac bătrân, tânăr, tufan, tufă, tot-tot. Ni se rupea inima, pădurea nu-i lan de grâu sau fâneață - și nu numai pentru că nu crește la loc Într-un an - dar ne-am zis: Rusul cară la el, peste Nistru, tot ce-i cade sub mână, o fi simțind că n-are să facă mulți purici pe la noi... Au venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
remarc că fatalitatea a fost totuși mai puternică decât caracterul lui Jean: emisiunea Toaleta duminicală luă ființă în cele din urmă. În cadrul ei se regăsiră, sub oblăduirea parfumată a doamnei Renata Georgescu-Bălin, politica românească, arta balcanică, moda internațională și taraful Fâneața din Ususău. Și astfel, pe nesimțite, țara deveni dependentă de transmisiile astea insolite. Oamenii începură să strângă rândurile: români lângă români, unguri lângă unguri, țigani lângă țigani. Poziții marcante s-au înregistrat împotriva sclaviei, fumatului și a muzicii de cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
clopotnița de zidu, deasupra pridvorului. Biserică are forma corabiei cu un singur turn ce servea pentru clopote. Biserică are împrejurul ei că proprietate 20 prăjini pământ îngrădit cu sârmă care e deteriorată. Din acest pământu: sunt 5 arabile și restu fâneața. Altă avere nu mai posedă, Cărți: Liturghier,Minei, Triod, Penticostal, Apostol, Ceaslov, Psaltire, Moliftelnic, Panahida, Catravasier” (Revista Elanul, nr.25 - octombrie 2003, p.19) Biserică este situată în afara satului, deoarece în vremea când a fost construită în jurul ei se află
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
peisajele. Fiindcă trecutul este leagănul gândurilor poetului, nici copilăria nu putea fi eludată, fiind parte a acestei lumi pierdute, însă de neuitat, care-și trimite în prezent mesageri, fragmente de imagini auditive, olfactive, dar, mai ales, vizuale: coacerea porumbului în fânețe, carele împovărate cu roadele câmpului care se întorc în sat, toamne arămii, mori măcinând timpul, atmosferă uneori bucolică (la care face apel chiar și pentru a defini actanții procesului de creație: cioban gânditor / rezemat într-o bâtă / stă condeiul plecat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Țara Leșească în al optul(ea) an”... și a “dat... svintei măn(ă)stiri Vatoped la Svânta Goră”: satul Voșca, în ținutul Sorocei, împreună cu soru-sa, do(a)mna Safta. Apoi satele: “Vasilcăul... și Cereșnovățul cu loc de prisacă, și cu fânețe, și cu pomeți și cu rediul Cereșnovățul”. La acestea se adaugă și “giumătate de sat de Stângăceni, ce să cheamă acmu Pohrebeni, pre Soloneț... și satul Movileni cu hălășteu, în ținutul Iașilor... și un hălășteu, în ținutul Iașilor... cumpărat,... de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
rândunelele, plus piuitul puilor de curcă din ogradă, clopotele și toaca bisericii din deal, lipăitul pisicilor în tava cu lapte, scârțâitul carului, rotirea linguroiului în ceaunul cu mămăligă, ca să nu mai spun de îmbătătoarele ore ale vipiei de la prânz, în fâneață, când începe simfonia elitrelor, a lăcustelor, cosașilor, greierilor, într o fierbinte tăcere asurzitoare. Pur și simplu, închizi ochii și aștepți să-ți iei zborul. Să vă mai spun de divin-odihnitorul susur nocturn al ploilor prin burlane și pe acoperișul de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
totul. 8 decembrie 2011 Amintiri cu blană, vânătoare și somn Nu știu cum vă umpleți dumneavoastră minutele de dinaintea alunecării în somn, dar la mine devine cu amintiri din copilărie și de pe munte. Aproape invariabil urcușuri pe coame, dealuri, stânci, cutreier de păduri, fânețe, peșteri, iazuri, fie vară, fie iarnă. Toate, alături de-o puzderie de detalii domestice din epoca preșcolară. Precizez: nu vorbesc de orele de insomnie sau de adormirile panicate, adesea eșuate și nervos reluate, care-ți bubuie-n tâmple iritările, umilințele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie...Ș-am socotit... ș-am ales ș-am trimis pe boiariul nostru Tudosie Dubău vtorâi logofăt...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânețe să fie de odaie sfintei mănăstiri... Vălet 7179 (1671), august 6.” La sfârșitul acestui răspuns, am rămas pe gânduri, într-o ușoară derută. „La ce te gândești, dragule?” Nu sunt lămurit cu spusa lui Duca: „ș-am început ș-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domniia mea m-am milostivit și am miluit pre sluga noastră, pre Gurbet armașul, cu tot locul ce este la Penișoară și cu tot viinitul ce s-ar alege, ca să aibă a lua de a zecea din pâine, și din fânețe, și din grădini, și din tot locul cu tot viinitul, pentru că iaste a domnii mele dreaptă ocină și moșie.” „Nu-i de mirare, fiule, pentru că voievozii își creșteau odraslele în spirit de stăpân peste tot ce îi înconjura.” Câteva clipe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu trunchiuri de brad sau de fag, precum și carele, cu loitre înalte, ce aduceau fânul ori otava din livezile de la poalele muntelui. De o parte și de alta, garduri de nuiele, întărite de tufe de mărăcini vii, separau drumul de fânețe. Pe locurile unde pământul nu era strivit de roțile carelor, nici amestecat cu bolovani, creștea iarbă, bună de păscut, cât permiteau ferigile care năpădeau părțile mai umede. Existau și mici poieni, unde puteam întîrzia mai mult, iar după ce depășeam livezile
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ca și stăpânul; Cine vrea, poate s-o vadă Vara, când se strânge fânul. Are dinți, dar n-are gură, E din fier a ei dantură; Numai coada e de lemn. S-o cunoașteți, vă îndemn Să vă duceți prin fânețe Când țăranii-și dau binețe Și polog după polog Ei adună fânu-n stog. Nu e cal și nu e bou, Fie vechi sau fie nou, Ori bătrân sau tinerel, Trage plugul după el De cu zori și până-n seară, Fie
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Și viclean din cale-afară, Fără-onoare, neam și țară, Și altul, tot lepădătură, De prin stepe-adunătură, Pe român îl pizmuiră, Și așa se sfătuiră; Pe la un apus de soare, Pe-al nostru baci să-l omoare, Că are pășuni întinse Și fânețe necuprinse, Și păduri cu umbra deasă, Și o mândră mai aleasă; Și mai are înalți munții, Și har îndărătul frunții, Are Dunărea și Marea Asta-i toată supărarea! Câinii noștri-i otrăviră, Caii noștri îi goniră, Și ca fiarele turbate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
geometrizau întinsul chilim. Fundul zării se întunecase și se putea ghici o pânză deasă de sălcii din care ieșea un mic fruct sclipitor. - Acolo e biserica, arătă Pascalopol cu biciușca. Cu cât se apropiau de lanuri, cu atât miriștile și fânețele se împestrițau. Toată pânza era stropită cu albăstrele, sau cu galbene flori de sunătoare. Otilia nu mai înceta de a arăta cu mâna în dreapta și în stânga, pretinzând a distinge o floare dintr-un miliard. Câteva berze își plimbau pașnice picioarele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Potențialul poluant al exploatării este detaliat în anexa 1, iar datele incluse în aceasta provin din studiul de impact care menționează clar faptul că, în urma funcționării investiției: - suprafața de teren neproductiv va crește de la 5% inițial, la 64,4%; - suprafața fânețelor va scădea de la 60% la 29%; - pădurile după defrișare își vor reduce suprafața de la 17,7% la 5,6%; - zonele carstice cresc ca suprafață de la 12% la 64,3%. Aceasta este amprenta unui proces tehnologic care va permite statului român
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
fac ca relația entropie/negentropie să fie mult supraunitară în defavoarea mediului și a oamenilor. Practica României este bogată în asemenea cazuri, exemple: - există un potențial de 3,33 milioane de hectare de pășuni și 1,53 milioane de hectare de fânețe naturale, potențial care a permis de-a lungul secolelor și mileniilor supraviețuirea populației din zonele de deal și munte. În anii ’80, statistica înregistra 6,5 milioane de bovine, 11 milioane de porcine, 15,5 milioane de ovine. După 20-30
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]