817 matches
-
distincții de curte reglează totuși viața cotidiană a palatelor noastre naționale... Fără îngeri, agili ca niște spirite fără corp, nu există istorie sfîntă. Existența lor face parte din dogmă, încă de la sinodul din Niceea care l-a proclamat pe Dumnezeu "făcătorul lucrurilor văzute și nevăzute". Și Ioan Paul II, restaurator al integrității credinței, ne-a reamintit de curînd că într-adevăr ei există (cateheza din 1986). Fără îndoială, creștinismul nu i-a inventat. Ei existau în Vechiul Testament. În religiile păgîne, de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Sunetul demiurg constrînge realitatea. Noi vom aduce la semnele scrise, medium rece, virtuțile împrumutate Verbului, medium cald prin riturile orale, cu formulele lor de imprecație sau incantație, binecuvîntare sau blestem. Nu de aici vine "farmecul" poetului? Murmurul vrăjit al rugii? Făcător de cuvinte, făcător de farmece. Orice schimbare, eveniment sau catastrofă naturală nu presupune oare intervenția unei cauze inteligente? Contra acestei credințe originale, terifiante, ne apărăm cu o contra-credință: cea cu care noi vom putea stăpîni natura și evoluția evenimentelor după
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
realitatea. Noi vom aduce la semnele scrise, medium rece, virtuțile împrumutate Verbului, medium cald prin riturile orale, cu formulele lor de imprecație sau incantație, binecuvîntare sau blestem. Nu de aici vine "farmecul" poetului? Murmurul vrăjit al rugii? Făcător de cuvinte, făcător de farmece. Orice schimbare, eveniment sau catastrofă naturală nu presupune oare intervenția unei cauze inteligente? Contra acestei credințe originale, terifiante, ne apărăm cu o contra-credință: cea cu care noi vom putea stăpîni natura și evoluția evenimentelor după voia noastră prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o valoare, nu s-ar putea explica nici cenzura, nici surîsurile, nici pîrjolurile, nici invitațiile la cină, omagii aduse de Prinți "puterii materiale a cuvintelor" (Edgar Poe). Trebuie să-i acuzăm pe despoți de idealism, pe cei care, luîndu-i pe făcătorii de idei drept potențiali incendiatori, îi plasează fie la Curte, fie în închisoare? Trei mii de ani de neliniște și de controale pentru nimic? E greu de crezut că Cetățile, Principii și miniștrii de interne își fac, de cînd e
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia, vol.II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.275,276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia, vol.II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.275,276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
orice calificare pozitivă, dincolo de toate perfecțiunile pe care oamenii și le-ar putea imagina 86. Ar avea deci o semnificație apropiată de a biblicului Q"dÄš, „sfânt, transcendent”. Semnificații de bază: desăvârșit, transcendent. 2.1.5.2. al-Sal"m: SOI „făcătorul de pace”; ASM „Cel Curat”; GG „Pacea”; Marr „Pax”; RB „le Salut”; DM „la Paix”; YA „the Peace”; Arb „the All-peaceable”. Apare numai în lista de nume din 59, 22-24, între al-Quddós și al-Mu’min. Este considerat un nume verbal
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
va avea o parte din el, iar cel care mijlocește intru rău, va purta răspunderea: Dumnezeu ia seama la toate.” (t.n.) Semnificații de bază: cunoscător, spre a răsplăți. 2.1.9. Creator 2.1.9.1. al-H"liq: SOI „făcătorul”; ASM „Făcătorul” (59, 24)/„Crea torul”; GG „Creatorul”; Marr „Creator”; RB și DM „le Créateur”; YA și Arb „the Creator”. Figurează ca atare în lista de Nume de la v. 59, 24; mai apare și în expresia ‚"liqu kulli šay’în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o parte din el, iar cel care mijlocește intru rău, va purta răspunderea: Dumnezeu ia seama la toate.” (t.n.) Semnificații de bază: cunoscător, spre a răsplăți. 2.1.9. Creator 2.1.9.1. al-H"liq: SOI „făcătorul”; ASM „Făcătorul” (59, 24)/„Crea torul”; GG „Creatorul”; Marr „Creator”; RB și DM „le Créateur”; YA și Arb „the Creator”. Figurează ca atare în lista de Nume de la v. 59, 24; mai apare și în expresia ‚"liqu kulli šay’în „Creatorul a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este Plăsmuitorul întrucât El dă fiecărei fapturi formă, îi stabilește compoziția, dimensiunile, aspectul. Comentatori precum Ghaz"l mai adaugă și faptul că acest aspect este frumos 130. Semnificații de bază: făuritor, dătător de formă. 2.1.9.5. al-Bad‘: SOI „Făcătorul”; ASM „Făcătorul desăvârșit sal cerurilor și al pământuluiț”; GG „Ziditorul” (2, 117)/„Plăsmuitorul” (6, 101); Marr „Conditor”; RB și DM „Créateur”; YA și Arb „Creator”. Apare de două ori în Coran, în expresia Bad‘ al-samaw"ti wa al-’arð (2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
eventual, problema redării conotației de inedit. Traducerea ASM încearcă acest lucru adăugând „desăvârșit”, insă termenul e prea vag. Sugeram parafrază: „Cel care a pus început cerurilor și pământului”. Semnificații de bază: creator, inițiator. 2.1.9.6. al-F"”ir: SOI „făcătorul”; ASM și GG „Creatorul”; Marr „Conditor”; RB și DM „Créateur”; YA „the Maker”; Arb „Originator”. Apare și el doar în expresia F"”ir al-samaw"ti wa al-’arð (6, 14; 12, 101/102; 14, 10/11; 35, 1; 39, 46
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
son serviteur?”; DM „Dieu ne suffit-il pas à son serviteur?”; Arb „Shall God not suffice His servant?”. Dumnezeu este „de ajuns”: credinciosul nu are nevoie să recurgă la alt ocrotitor, la alt binefăcător. 2.1.11.8. al-Sal"m: SOI „făcătorul de pace”; ASM „Cel Curat”; GG „Pacea”; Marr „Pax”; RB „le Salut”; DM „la Paix”; YA „the Peace”; Arb „the All-peaceable”. După cum am mai spus, apare numai în lista de nume din 59, 22-24, între al-Quddós și al-Mu’min. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
14, 22, Abram îl numește ‘ElyÄn, „Dumnezeul cel Preaînalt”; tot astfel îl numește și Melchisedec, regele Șalemului, despre care se spune că era și „preotul lui ’Pl ‘ElyÄn”, cănd cheamă binecuvântarea lui asupra lui Abram și îl preamărește că pe „Făcătorul cerului și al pământului” (Gen 14,19). Aici apare limpede originea canaaneană a acestui titlu. La fel, în oracolele lui Balaam, sunt grupate laolaltă trei cuvinte canaanene pentru zeitate: ’Pl, Šaddai și ‘ElyÄn (Num 24,16). Că și ’Pl, ‘ElyÄn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1): „Te voi preamari Dumnezeule, Împărate, și voi binecuvânta Numele tău în veci de veci.” (t.n.) ori una colectivă: Yiœem"ƒ Yiœer"’Ql be-‘Os"yw / bnQy ȚiyyÄn yagiló be-Malek"m (Ps 149,2): „Să se veselească Israel de Făcătorul sau și fiii Sionului să se bucure de Regele lor!” (t.n.) Poate fi o chemare în ajutor adresată celui care are stăpânire peste toate: Haqeš>"h le-qÄl šawe‘ / Malek we’loh"y (Ps 5,3ab): „Ia aminte la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Blaj); „Cel ce ște-ța făcut” (Is), „da alcătuire” (Am 4,13), „Ziditorul” (Qoh 12,1) (BVA); „ziditorul” (Is 43,1); „a întocmit” (Am 4,13) (G-R); „Ziditorul” (Is 43,1), „a făurit” (Am 4,13) (BS); „Cel ce a făcut”; „Făcătorul” (Qoh 12,1) (C); ho poiesas (Is), ktízÄn (Am), ho ktísas (Qoh 12,1) (LXX); „creans”, „creavit” (Vg); „a créé” (BJ); „created” (RSV). Contexte: Koh ’"măr h"’Pl YHWH BÄrQ’ hašš"mayim we-nÄ”Qyhem Roqa‘ h"’"reț we-țe’ț"’Qh
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al universului vizibil (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.4. ‘OœQh: „Cel ce au făcut” (SC, Blaj); „Cel ce șl-ța făcut”, „Care șne-ța făcut” (Ps 94,6) (BVA); „Ziditorul” (G-R); „Ziditorul”, „Cel ce ne-a făcut” (Ps 95/94,6) (BS); „Făcătorul”, „Ziditorul” (C); ho poiesas (LXX); „Factor” (Vg); „le Créateur” (BJ); „the Maker” (RSV). Contexte: BayyÄm hahó’ yiše‘"h h"’":"m ‘al ‘OœQhó we‘Qyn"yiw ’el Qe:Äš Yiœer"’Ql tir’Qn" (Is 17,7): „În ziua aceea omul se
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
poiesas (LXX); „Factor” (Vg); „le Créateur” (BJ); „the Maker” (RSV). Contexte: BayyÄm hahó’ yiše‘"h h"’":"m ‘al ‘OœQhó we‘Qyn"yiw ’el Qe:Äš Yiœer"’Ql tir’Qn" (Is 17,7): „În ziua aceea omul se va uita spre Făcătorul sau și ochii i se vor întoarce spre Sfanțul lui Israel.” (C) (vezi și Is 51,13, la 3.1.10.3). ‘OšQq d"l hQrQp ‘OœQhó ó-mekabedÄ ƒonQn ebyÄn (Prov 14,31; cf. 17,5): „Cel ce obijduiește pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul meu.” (C) Bo’ó...niberek"h li-pnê YHWH ‘OœQnó (Ps 95/94,6): „Veniți... să îngenunchem înaintea Domnului, Făcătorul nostru.” (t.n.) (vezi și Am 4,13 - la 3.1.10.1) În toate aceste contexte, ‘OœQh, participiul prezent al verbului ‘"œ"h, „a face”, este sinonim cu BorQ’ și cu YÄțQr. Însă ‘"œ"h este verbul cu sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
contexte, ‘OœQh, participiul prezent al verbului ‘"œ"h, „a face”, este sinonim cu BorQ’ și cu YÄțQr. Însă ‘"œ"h este verbul cu sfera cea mai largă, incluzând orice acțiune, indiferent de cine ar fi săvârșită. Traducerea lui ‘OœQh cu „Făcătorul” transfera întreaga semnificație a acestui nume, în vreme ce traducerea cu „Ziditorul” adaugă o componentă metaforica. De aici s-a încetățenit în limba română și termenul „zidirea” pentru a desemna întreaga creație; însă acest termen nu are corespondent în Biblia ebraica și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în care Biblia descrie crearea lumii. Totuși, aceasta metaforă s-a tocit și nimeni nu se mai gândește, cînd aude cuvintele „Ziditor” și „zidire” cu sens de „Creator” și „creație”, la acțiunea concretă de a construi. Semnificații de bază: creator, făcător (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.5. ’"b: „Părinte” (toate traducerile românești, cu excepția lui C: „Tata”); pater (LXX); „pater” (Vg); „Père” (BJ); „Father” (RSV). Singurul text în care este utilizată metaforă tatălui pentru a-l numi pe Dumnezeu-Creatorul este Is 64
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Pl neq"mÄÖ hÄpa‘: „Dumnezeule al răzbunărilor, Doamne, Dumnezeule al răzbunărilor, străfulgera!” (t.n.) „Răzbunarea” este un aspect al dreptății lui Dumnezeu, care pedepsește răutatea, asuprirea, dând satisfacție dreptului și săracului prigonit. Semnificație de bază: cel care pedepsește pe făcătorii de rele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.11.6. ’Ql gemulÄt: SC și Blaj: text diferit; „Dumnezeu este Cel ce le dă răsplată” (BVA); „Dumnezeul răsplătirilor” (G-R, BS); „un Dumnezeu care răsplătește” (C); LXX are un text foarte diferit; „Deus ultor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Sfanțul”. 4.1.7. al-Sal"m (2.1.5.2. și 2.1.11.8.) și Š"lÄm (3.1.16.7.). Numele biblic poate fi considerat sinonim cu cel coranic doar dacă acesta din urmă este interpretat că „Izbăvitor, Făcător/Dătător de pace”. 4.1.8. al-‘Al (2.1.5.3.)/ al-Muta‘"l (2.1.5.4.) și ‘ElyÄn (3.1.6.2.)/ r"m we niss"’ (3.1.6.3.), respectiv ho hýpsistos (3.2.1.1.9
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
când e vorba de numele divine cu sensul de creator unic. Dintre ele, doar al-‚all"q nu-i poate fi aplicat decât lui Dumnezeu, asemenea biblicului BÄrQ’. Toate aceste nume sunt cel mai adesea traduse în limba română cu „Făcătorul”; tradiția traducerilor biblice a încetățenit și numele metaforic „Ziditorul”, iar traducerile din Coran nu se tem să folosească și termenul mai nou și mai propriu „Creatorul”. 4.1.18. al-Muœawwir (2.1.9.4.) și YÄțQr (3.1.10.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]