1,572 matches
-
tot așa și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia pierzaniei. Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudă cu înțelepciunea lumească, cei care se fălesc cu barba lor, cu mantaua și cu toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor; că, dacă ar vedea în ele pietre, nu le-ar socoti dumnezei! Se izbesc unii de alții
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
producție. În anul 1998 concernul german Sudzuker AG Mannheim, unul din cei mai mari producător de zahăr din Europa, a achiziționat un pachet mare de acțiuni, de pînă la 49%, a cinci fabrici de zahăr din Moldova: Alexăndreni, Drochia, Dondușeni, Fălești și Glodeni. Mobilul acestei achiziții Îl constituia idea de a forma o companie mare În baza consolidării celor cinci, care va corespunde cerințelor internaționale ale competitivității. Rezultatele acestei investiții vorbesc de la sine: au fost stinse toate datoriile celor cinci fabrici
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
au fost create Întreprinderi adiționale care se preocupă de prestarea serviciilor tehnice cultivatorilor de sfeclă; (iv) Întrepriderile cu restanțe financiare mari au fost transformate În Întreprinderi-leaderi În producția zahărului din Republica Moldova, astăzi fiind - S.A. Sudzucker-Moldova: Drochia-zahăr S.A., Fabrica de zahăr Fălești S.A., Fabrica de zahăr Dondușeni S.A.. Acest exemplu vorbește doar În favoarea direcționării atenției statului asupra posibilităților de atragere a capitalului investițional străin În economia țării. Pentru intensificarea și stimularea fluxurilor de capital străine În statele cu economia În tranziție este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
assurer cette dame que votre voyage valait bien la peine si nous en jugeons par le plaisir et l'interet scientifique que nous avons éprouver à vous voir et à vous entendre". Vezi, am și eu cu ce să mă fălesc! Am fost felicitat de marele Bain și de savantul Galton (un fel de om din neamul Darwinilor). Galton a vorbit după mine și a adus fapte care ilustrează părerile mele. A apărut o dare de seamă în Times, și azi
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
râdă, i se lumina fața arătându-și șiragul alb și regulat al dinților. Era într-adevăr frumoasă. Cu bătrâna Zoița, soacră-sa, mama lui Ion, cu care împărțea trebile casei, se înțelegea destul de bine. De baștină, din Șuletea, bătrâna se fălea cu satul ei... altădată Brăițenii de sus, sat străvechi răzeșesc. Era unul din pâlcul de sate înșirate colo și colo, pe dealurile Fălciului, acoperite cu păduri nesfârșite de fag și gorun... „...Aproape de Brăițeni, povestește ea, se aflau altădată, demult, Tăcuța
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răzeșimea și dragostea de vatră strămoșească, înseamnă a elogia statornicia firii românești. A vorbi doar de Șuletea, mai înseamnă a elogia o limbă românească limpede ca apa de izvor... frumoasă, pentru că este vie și curată. Avea toată dreptatea să se fălească, cu satul ei... ... Deși adunase ani că le pierduse numărul, cum spunea ea, era încă o femeie vrednică. Dacă o întrebai de fecioru-su, Ion, ea răspundea: - Ei, îi mort... îi mort! Da‟ cini ești mata, ha?! face ea bănuitoare, și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
baba mea, care mă judecă! răspunse bătrânul, îndemnându-și boii. Dar, unde te-a trimis tat-tu? Dar, ce mă mai socoți un băitan, bade Vasile? Iaca am și eu spre douăzeci de ani. Acuși, o să joci la nuntă! se făli Mihai. Am de gând să plec să-mi caut un rost ! Și taică-tu știe? întrebă mirat moșneagul. D-apoi cum! El m-a îndemnat, răspunse mai puțin hotărât băietanul, ferindu-se de căutătura vicleană a moșneagului. „Tii, ista nu
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
luni au dat faliment și s-a dus averea pe apa sâmbetei și s-o Întors moșu În sat și râdea lumea de el și umbla cu capra pe câmp, În straie nemțești și era gras și rumen și se fălea la lume că ce burtă mare are el, da’ ei ziceau: „Zii, mă, omule, foale! Ba burtă se zice, mă proștilor” și Burtoi l-au poreclit și noi În sărăcie cu capra la gardul casei mâncând frunze de acăț. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
băieții despărțiți printr-un zid de cărămidă, la băieții bându-și laptele din sticlele care li se distribuiau mai nou, la cum mușcau dintr-un măr pe care aveau voie să și-l ia dintr-un coș, iar eu mă făleam cu cutia albastră de pilule din vremea când tata își pierduse vederea. Voiam atât de mult să am ochelari, exact ca Emmanuel, un băiat grăsuliu care știa să citească, și le arătam tuturor cutia, afirmând că trebuia să înghit pastile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
europene“. Nimeni nu se pricepe atât de bine la lucrul de calitate ca nemții, ceea ce se poate vedea și la mașinile de etichetat. În fața garajului nostru, însă, stătea un Studebaker, un „vapor“, mai ceva decât ditamai sănioiul cu care se fălea tatăl lui Felix, ăla cu pârghii cromate de împins. Mașinile americane erau totuși mai sigure, asta îi dădea senzația că ar avea mult material în jurul lui, chiar dacă avea dezavantajul, după cum recunoștea rușinat, că n-ar putea să treacă prin fața nici unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ieși doamna Tonks și îmi făcu semn s-o urmez. Nu-l cunoșteam pe domnul McGanny, directorul general al editurii, și nu știam la ce să mă aștept. În primul rând, m-a luat prin surprindere somptuozitatea biroului lui: se fălea cu fotolii de piele și o imensă fereastră cu vitralii care dădea spre parcul local. Cât despre tip, i-am dat între cincizeci și șaizeci de ani: avea o față de cal - poate de rasă, dar cam slăbănoagă și șireată - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ridică poșeta. — Ți-am adus ceva. Era o conservă cu șuncă. Poftim! zise el, rostind cuvîntul pe tonul acela drăgăstos, tachinînd-o, ca atunci cînd spusese doamna secretară elegantă, iar cînd domnul Mundy intră șchiopătînd, aducînd tava cu ceai, o ridică fălindu-se cu ea: Uite, unchiule Horace! Uite ce ne-a adus Viv. Pe tavă era deja o bucată de carne de vită. O adusese data trecută. — Drace! exclamă domnul Mundy. Ne-am ajuns, nu crezi? Traseră tăbliile mesei și aranjară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ore pe care și le petrecea acasă. în același timp însă, nu era niciodată în stare să-și refuze fratele. Așa că fusese de acord. Dar, la scurtă vreme după aceea, aflase, într-un mod dureros pentru el, că Edi se fălea printre cunoscuți că are talent la desen. Era într-o seară când trecuse pe la ei o fată care îl iubea - îl adora, ce mai! - pe Edi. Edi întârziase, era - evident - cu Anda. Fata se așezase pe un scaun în sufragerie
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
răspundă celorlalți la întrebări. Eduard se aruncase cu patos și cu uitare de sine în pielea ce lui care fusese. Trăncănise cu ei, așa cum făcea odinioară, le povestise cu emfază despre accident și despre recuperare, despre lecțiile de înot, se fălise cu mușchii bine lucrați în ultimele săptămâni și cu bronzul care deja îi acoperea corpul ca o platoșă solară și îi deschidea nuanța ochilor cenușii înspre un azuriu nefiresc, de care era conștient. Precum bănuise, era tratat ca un erou
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
zice nimenea că au fost răi români, mai fericiți decât noi, cari am fost meniți să ajungem zilele acestea de ticăloșie, în care țara se înstrăinează pe zi ce merge în gândire și-n avutul ei, și când toți se fălesc de a fi români fără a mai fi. Uimitoarea putere a frazelor, împrejurarea că mulți dintre liberali erau chiar copii de-ai lor, cari așteptau numai ca ei să închidă ochii pentru ca să bată la tălpi averea moștenită, credința că cei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu produc în economia nației nici măcar valoarea unui capăt de ață; pe când țăranul, care singur produce întreg substratul vieții noastre economice, nu are nici un glas care să-l reprezinte pe el, să vorbească în numele lui. Și când voim a ne făli și a ascunde cu vălul gloriei mizeria acestei generații fără razim moral și intelectual, atunci cu ce ne vom făli decât cu vitejia personală a aceluiași țăran? El merită într-adevăr să intre în triumf în Sybaris, el care în mijlocul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
economice, nu are nici un glas care să-l reprezinte pe el, să vorbească în numele lui. Și când voim a ne făli și a ascunde cu vălul gloriei mizeria acestei generații fără razim moral și intelectual, atunci cu ce ne vom făli decât cu vitejia personală a aceluiași țăran? El merită într-adevăr să intre în triumf în Sybaris, el care în mijlocul veacului al nouăsprezecelea, ce pentru noi însemnează domnia frazei și a pospăielii străine, reprezintă încă cu aceeași bărbăție frumoasele pagine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate împrumuta sub orice condiții voiește etc. Cu toate acestea Camera trecută a votat o lege contra cametei și contra înstrăinării pământurilor sătenilor. Iată dar măsuri reacționare diametral opuse principiului suprem al liberalismului si măsuri cu cari partidul liberal se fălește. Dar destul despre aceasta. Noi prevedem că orice bun român va deveni cu timpul mai mult ori mai puțin reacționar. Asprimea luptei pentru existență va aduna neapărat împrejurul unor idei pozitive pe oamenii de bine în contra acelora al căror ideal
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Chirilă, R. Duda, E. Cadiu (Brașov). O contribuție meritorie au avut în decursul timpului E. Balan, N. Pogolșa, I. Conțescu - Chișinău, T. Tabunșcic, I. Iovcev - Transnistria, Vasile Pruteanu - Bălți, Mircea Guțu - Edineți, P. Ababii - Drochia, M. Bejan - Soroca, E. Belinschi - Fălești, Dumitru Ghivireac - Herța, Z. Foltea, V. Arteni - Nisporeni, precum și colectivele de români, vlahi, aromâni din Voivodina, Albania, Valea Timocului. 1990 Agenda activităților - Cu prilejul Anului Nou 1990 am avut onoarea să fim felicitați de Prof. S. de Sèze, președintele Academiei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și nația română s-așază cu drept cuvânt între națiile Europei. Tonul devine moderat, realist și el își găsește cea mai potrivită expresie într-o formulă ca aceasta ce aparține tot lui Kogălniceanu: O literatură de care să ne putem făli și înaintea străinilor. Venind în întâmpinarea acestui program, Gh. Asachi publică o culegere de Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie (Jassy, 1859), fiind pătruns de ideea că: prin muse și-a virtutei dorul dulce și fierbinte În noi lumea să cunoască strănepoți
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de a se umfla și enervantă este încăpățânarea salariului de a rămâne încremenit în... fluturaș. Codruț 14 mai 2006 Dragă Codruț, Așa-zisa creștere a nivelului de viață, combinată cu pura tendință a bucureștenilor de a arăta, de a se făli, a adus pe străzile acestui oraș un nou flagel: motocicliștii. Cu cât fac mai mult zgomot, cu cât sunt mai violenți în trafic, cu atât mai bine. Sunt peste tot: on peut pas y échapper. Mulți dintre ei utilizează motociclete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
să rămână o permanență. Problema Eminescu animă și agită spiritele. Ceea ce înseamnă că poetul național, cel care a recuperat pentru literatura română "romantismul înalt" nu are un rol muzeal și este, indiscutabil, mai mult decât un brand cu care ne fălim ori, dimpotrivă, pe care îl contestăm aprig. Bibliografia eminesciană se îmbogățește vertiginos, campaniile de resemnificare (de pe baricade adverse) nu fac decât să mențină treaz interesul pentru operă și om. Această revigorare, pe măsura schimbării orizontului de așteptare, se datorează atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îs? nu, vacile pe deal, e drept că mici de depărtare, rățuște ori fofoloci de gîscă erau rîndurile la Stolniceni, și ele sînt rățuște? de unde vin rățuștele, di la mari? iaz mare cu coada strecurată printre dîmburi, ațeia-i casa noastră? Fălești, aceea-i casa noastră? bluză de mamă, ți-ai asortat-o cu ochii copilului, recunoști vîrsta întrebărilor albastră, unde-i casa nuastră? toți păgînii depind de centre urbane, ele de spitale de psihiatrie, gorgan pe culmile spre sud sistemul istoric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
era atunci la Școala de Pediatrie de la Tecuci și de avantajul de a avea rude în acest oraș. Când m-am văzut cu șapcă de licean și cu număr la mână abia așteptam să mă duc acasă și să mă fălesc în fața colegilor. Nu am reușit să-i impresionez, ei aveau uniforme noi și foarte frumoase. Am stat o perioadă la gazdă, la rudele noastre Smărăndița și Petru Ivan. Aveau doi copii: Lizica și Puiu-Mihai. Lizica era studentă la Iași, la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
era Limbric-ul cel mai isteț de la Eric cel Roșu încoace. Ce mai citea băiatul ăsta! Ce de-a cărți înghițea, ce de-a limbi străine boscorodea! Iubea pădurea și a dat la Silvicultură, la Brașov, intrînd primul. Toader se fălea la toată lumea: Familia Limbric se naște din cenușă, ca pasărea Pheonix. Primul an de studiu Salvatore l-a terminat cu 10 pe linie. Vine acasă și Toader îl pupă, îl mîngîie. Micul geniu dă însă cu măciuca: Tată, îmi voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]