583 matches
-
fost statuată în special de Legea nr. 18 din 1991 și de completarea sa prin Legea nr. 1 din 2001. La o primă analiză constatăm că, în continuare, tipologia exploatațiilor este neeconomică. Caracterul neeconomic îl ilustrăm pe două dimensiuni: după fărâmițarea proprietăților și eficiența temporală a acestora. Astfel, după Recensământul Agricol 2002, 92,78% din proprietățile individuale sunt alcătuite din suprafețe sub 5 hectare, cele mai multe cantonându-se în intervalul 0,5 - 4 hectare. Proprietățile individuale dețin 52% din cele cca 15 milioane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dramatică: față de 1989, utilizarea lor în 2003 a fost cu 70% mai redusă. „Scăderea cea mai accentuată a fost înregistrată la îngrășămintele potasice (cu 90% în 2002 comparativ cu 1990)”, precizează într-unul din rapoartele sale Banca Mondială. (Figura 12). Fărâmițarea excesivă a terenurilor agricole ne trimite la prima sursă a crizei rurale: legile rurale și aplicarea lor, în primul rând Legea nr. 18 din 1991 privind dizolvarea vechilor structuri de proprietate comuniste (în special a CAP-urilor), împroprietărirea și difuzarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a inspirat mai întîi de la monedele grecești ca *staterul lui Filip al II-lea al Macedoniei, dar foarte repede fiecare cetate interpretează modelul și își concepe propria monedă cu o simbolică personală, semn al suveranității poporului. Înmulțirea tipurilor monetare ilustrează fărîmițarea Galiei, dar este totodată o mărturie remarcabilă a artei galice. O țară atrăgătoare. Trebuie într-adevăr respinsă imaginea prea des reluată a unei Galii impenetrabile, făcută din păduri dese, din smîrcuri și drumuri impracticabile, a unei țări locuite de gali
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar el critica fragmentarea, nu diferențierea subiectului uman, faptul că diferențierea nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la fărîmițarea individului? Nu oferă ea și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele lor aptitudini și rosturi? în măsura în care conștiința rădăcinii ei transcendente e păstrată, a gîndi diferențiat persoana umană nu produce fracturarea, ci buna
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
necesare și mijloace mecanice pentru ca aceasta să devină performantă. E nevoie de o strategie corectă din partea statului, prin care țăranii să aibă acces la tehnica agricolă, pentru a se putea realiza o agricultură modernă. Aceasta este împiedicată și de fărâmițarea excesivă a proprietății, agricultura modernă având șanse de realizare numai pe suprafețe mai mari, de tipul fermelor sau asociațiilor. La toate acestea se adaugă și instabilitatea prețurilor agricole. Recenta punere în proprietate constituie totuși o premisă importantă pentru dezvoltarea acestei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
realizarea unei producții mari de tractoare, după 1990,intrarea aproape în colaps a industriei a avut consecințe grave asupra bazei materiale a agriculturii. La acestea s-a adăugat menținerea unor prețuri ridicate a mașinilor agricole, iar pe de altă parte, fărâmițarea proprietății și lipsa unor asocieri între producătorii agricoli a făcut imposibilă cumpărarea la scară mare a unor mașini și utilaje agricole, care să poată fi amortizate într-un timp relativ scurt. Serviciile de mecanizare ale comunei sunt asigurate prin secțiile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
3390 ha. Această situație e determinată de faptul că porumbul, alături de grâu este perceput ca o plantă cerealieră de bază în alimentația populației din regiune, la aceasta adăugându-se atitudinea conservatoare a populației rurale în ceea ce privește structura suprafețelor cultivate, dar și fărâmițarea fără precedent a proprietății. Până în 1990, producția de porumb boabe a cunoscut o creștere constantă, datorită îmbunătățirii calității soiurilor de porumb cultivate și unor agrotehnici corespunzătoare ( utilizarea de îngrășăminte, soiuri selecționate etc. Perioada postrevoluționară cunoaște o creștere a producției de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în proporție de 80 %, favorizau culturile pe suprafețe mai mari. Păstrarea mijloacelor tehnice a permis cultivarea în continuare până în 1995 a unor suprafețe cu pondere de cca. 1,6%-2 % din totalul suprafeței cultivate, dar pierderea mecanizării, lipsa utilajelor agricole, fărâmițarea proprietăților, a descurajat culturile pe suprafețe mai mari, acestea ocupând,începând cu anul 1996 până în 2000 ponderi cuprinse între 0,5-0,7% din suprafața cultivată. Paralel cu scăderea suprafețelor cultivate s-a înregistrat și o scădere a producțiilor obținute, remarcându
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
500 ha (506 ha în 1985, 492ha în 1986, 406 ha în 1987), având ca sursă de apă cele trei iazuri construite pe una din văile satului Iazu - Nou, cu un luciu de apă de peste 60 ha. Punerea în proprietate,, fărâmițarea proprietății și desființarea celor două ferme legumicole din cadrul fostului C.A.P. Șipote a determinat scăderea de aproximativ 10 ori a suprafeței cultivate și, respectiv, a producției de legume (de la 337 ha și 8737t în 1988, la 32 ha și, respectiv
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ei. Căci nu există o rațiune umană, unică, să dea norme universale plăsmuirilor, în locul lui Dumnezeu, ci rațiuni individuale, fiecare devenindu-și normă proprie, deosebită de la ins la ins. Descentralizarea culturii moderne, adică ruperea ei de centrul spiritual religios, înseamnă fărâmițarea ei în varietăți individuale, lipsite de sensul superior al unității spirituale. Noi am văzut că această unitate spirituală, a cărei expresie sensibilă cu stilul, o dă disciplina Bisericii. Dogma universală își pune pecetia pe stilul istoric. Cultura modernă însă se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
destinul de dincolo de lume, care îi deschidea o perspectivă spirituală magnifică pentru însăși creațiile lui și pipernicit ca într-o carceră, în condițiile de timp și spațiu terestru. Autonomizarea tuturor formelor culturii moderne, adică descreștinarea lor, a dus la această fărâmițare a ei, la această urâțire a creațiilor care nu mai sunt luminate de un ideal superior, la această scădere de nivel și zbatere într-un gol imens și fără sens. Cauza crizei în cultura modernă trebuie căutată în adânc, în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar el critica fragmentarea, nu diferențierea subiectului uman, faptul că diferențierea nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la fărîmițarea individului? Nu oferă ea și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele lor aptitudini și rosturi? în măsura în care conștiința rădăcinii ei transcendente e păstrată, a gîndi diferențiat persoana umană nu produce fracturarea, ci buna
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de vreo 700 de ani s-o numească moldovenească, iar valahii s-au obișnuit s-o numească românească”. Așadar, valahii și moldovenii au o limbă literară comună, pe care o denumesc în mod diferit, în spiritul specificului local tipic pentru fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o Evul Mediu. La vremea sa, Istoria Moldovei a fost combătută de Costică Asăvoaie și Vitalie Josanu, după ce, cu câtăva vreme în urmă, istoricul basarabean Ion Eremia descoperea „caracterul de foileton
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o necesară reîntemeire s-a produs în fapt odată cu filosofia lui Husserl și Heidegger. Ireductibilă, deci, la un debut temporal ("act ireductibil la simpla apariție în timp"), a fonda "constă în a structura cu ajutorul unor anumite forme, în a depăși fărîmițarea primară, pentru a ajunge la principiile unificatoare", acelea prin care ființa și spiritul captează cotidianitatea informă a vieții empirice. "Orice fondare, mai preciza J. Russ în definițiile formulate la începutul cărții, este salvatoare, căci ea actualizează categorii spirituale inedite". Mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în apropierea căruia prospera, în loc să alerge către necunoscut, către nou, către ravagiile la care duce pofta de analiză. După ce a sfărîmat unitatea paradisului, și-a dat toată osteneala s-o sfarme și pe cea a pămîntului, introducînd un principiu de fărîmițare ce urma să-i distrugă ordinea și anonimatul"121. Ca fractură și fisură a ființei, id est: ca individ (o noțiune ambiguă azi), cu un deficit de existență față de Creator deoarece el spune "sînt cel ce nu sînt", cu privilegiul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1. În felul acesta au luat naștere două "Europe", ale căror destine vor fi permanent diferite. Dar aceasta nu are importanță. Dincolo de numeroasele diferențe, principiul unității sălășluiește în spiritul europenilor. Născută din exemplul roman, ideea de Imperiu este prezentă în fărîmițarea medievală, întărită de conștiința forței unificatoare a credinței creștine, aceasta dă naștere unor tentative în care intenția a biruit realitățile. Imperiul lui Carol cel Mare sau Sfîntul-Imperiu de naționalitate germanică, vestigiu al unității pierdute, dăinuie și inspiră politica statelor. În
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Madrid și de la Viena, vor încerca, în termeni mai noi, să-i reia proiectele. Fără ca visul pierdut al unității să dispară cu totul, o altă realitate tinde să se impună începînd cu secolului al XlV-lea, cea a entităților naționale. Fărîmițarea în mici unități fizice face să se impună treptat statul-națiune2 ca o realitate trăită înainte de a fi gîndită. Acesta este format sau dominat de un popor avînd conștiința, prin limba sa, identificarea cu un suveran, prin obiceiuri sau tradiții, că
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și Polonia. În Europa de nord, statele scandinave, chiar dacă nu reușesc să se unească, își afirmă identitatea, în sfirșit, suveranii germani nu mai sînt de acum înainte capabili să-și impună autoritatea în Italia, care cade în anarhie și în fărîmițare politică. ■ Contrastînd cu această prăbușire a marilor edificii imperiale, Europa occidentală vede triumfind statul național 31, prevăzut cu instituții stabile și eficace, care asigură autoritatea suveranului. Spania, care termină recucerirea peninsulei distrugînd în 1492 ultimul stat musulman, emiratul Granadei, devine
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dar totodată și o renaștere. La est: dispariția Imperiului bizantin De mai multe secole, Imperiul grecesc de la Constanti-nopol constituia un zid de apărare împotriva presiunii turcilor. În 1204, zdruncinat de jefuirea Constantinopolului de către cruciați, acest zid continuă să slăbească în urma fărîmițării Imperiului în principate autonome. Dacă sub domnia lui Mihail al VlII-lea Paleologul, Imperiul bizantin oferă toate aparențele unui stat în plină renaștere, în realitate el intră într-o epocă de decădere. Este adevărat că Mihail al VIII-lea recucerește
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
afirmarea spaniolă Italia, care a fost principala miză în lupta dintre Pontificat și Imperiu după dispariția lui Frederic al II-lea Hohenstaufen (1250), este practic eliberată de sub dominația împăraților germani. Dar, supunerii față de împărați îi urmează, timp de șase secole, fărîmițarea politică. Luptele dintre Pontificat și Imperiu se prelungesc din această cauză în mod anacronic, prin expedițiile în Italia ale împăraților Henric al VII-lea (1312) și Ludovic de Bavaria (1328-1329), sau prin luptele ce au loc în interiorul peninsulei, între Guelfi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu vecinii. Nici acest conflict, nici protestele pontificale nu știrbesc o prosperitate comercială bazată pe relațiile sale cu Orientul și cu paginii. În timp ce în Europa centrală Sfîntul Imperiu cedează treptat locul formațiunilor naționale, iar în Italia acesta este înfrînt de fărîmițarea politică și teritorială, Europa occidentală scade, constituindu-se statele naționale care, împreună, fac eforturi să sfarme vechile structuri medievale pentru a le înlocui cu instituții capabile să le asigure stabilitatea și eficacitatea. La sud, peninsula iberică oferă un exemplu impresionant
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt împărțiți între catolici și protestanți. Revoluția spirituală de la sfîrșitul secolului al XV-lea și din secolul al XVI-lea a dat oare o lovitură mortală existenței unei Europe unite? Fără îndoială, ea contribuie la consolidarea particularităților naționale și la fărîmițarea politică a continentului. Dar, contribuie totodată și la crearea identității europene. Cu excepția nuanțelor aparținînd tradiției naționale, uma-nimul, Renașterea și Reforma au fost mișcări europene. Aceleași probleme s-au pus de la Oxford la Cracovia, de la Paris la Florența, sau de la Roma
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Și dacă răspunsurile sînt diferite ca formă, ele își au rădăcinile în aceleași izvoare: îndepărtarea concepției medievale despre lume, revenirea la antici, esteticul ca modalitate de cunoaștere a divinității.și căutarea unei religii epurate, capabilă să răspîndească credința adevărată. Dincolo de fărîmițarea politică, ia naștere o civilizație îmbogățită de caracteristicile naționale. Capitolul 7 CAROL QUINTUL ȘI ULTIMA ÎNCERCARE DE UNIFICARE A EUROPEI CREȘTINE ■ După moartea lui Frederic al II-lea și eșecul noțiunii de .imperiu, Italia ajunge la fărîmițare și devine (la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
credința adevărată. Dincolo de fărîmițarea politică, ia naștere o civilizație îmbogățită de caracteristicile naționale. Capitolul 7 CAROL QUINTUL ȘI ULTIMA ÎNCERCARE DE UNIFICARE A EUROPEI CREȘTINE ■ După moartea lui Frederic al II-lea și eșecul noțiunii de .imperiu, Italia ajunge la fărîmițare și devine (la sfirșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea) scena înfruntărilor dintre regii Franței și concurenții lor europeni. Titlul imperial, disputat de prinții germani, este inexistent în fapt pînă la alegerea, în 1519, a lui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
glorioasă întrupase, în timpul Evului Mediu, amintirea Romei. În primii ani ai secolului al XVI-lea, otomanii își instalează tabăra chiar la granița teritoriilor ce constituiau patrimoniul familiei imperiale de Habsburg. Două aspecte ilustrează profunda decădere a Europei după prăbușirea Bizanțului: fărîmițarea Italiei și lipsa de putere a împăraților. Fărîmițarea și războaiele din Italia Patrie a ideii de Imperiu, încarnată succesiv de împărații romani și de papii din Evul Mediu, considerată de către cei mai mari cezari germanici de la Otto al III-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]