403 matches
-
FĂT-FRUMOS, revistă de literatură și folclor apărută la Suceava între ianuarie-februarie 1926 și septembrie-decembrie 1933, apoi la Cernăuți între ianuarie-februarie 1934 și mai-iunie 1940, între iulie-august 1941 și iunie 1944, și la Râmnicu Vâlcea între iulie și decembrie 1944. Editori erau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei adăpostesc texte puternic polemice, conforme unei atitudini antimoderniste: „Vitrina cărții”, „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Bibliografie”, „Proză științifică”. În consonanță cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea fizică este o complinire a frumuseții morale". (Ion Rotarii) Prin îmbinarea lor, autorul anonim a reușit să simbolizeze pe românul dintotdeauna
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
grefează explicit pe această convingere a mamei, îndreptată exclusiv spre universul infantil, redescoperit cu uimire și inocență, dar mai ales cu nedisimulată tandrețe. Receptorul textelor și, de multe ori, actantul eroicelor istorii... domestice rememorate în poeme precum Inventatorul de cuvinte, Făt-Frumos din lapte, Ce visa un somn, Pijama cu pis-pis, Inventatorul de cuvinte ori Secrete de vindecare este chiar fiul Matei ("Cât să numeri 1-2-3,/ îți explic cine-i Matei:/ Un băiat cu idei / Galileo Galilei!"), căruia mama cu veleități poetice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ideologiei comuniste ca mitologie" (Lucian Boia) sînt utile, cred, citarea, din păcate selectivă, din motive de spațiu, a cîtorva autori: Al. Zub, Mituri istoriografice în România ultimei jumătăți de secol; Petre Guran, Colectivizarea, între mit și realitate; Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu iederă, precum și culoarea ștearsă și melancolică a cerului n-ar sta mărturie că ne aflăm într-un ținut ploios. Castelul a fost într-adevăr înălțat de un geniu, dar el a venit din Italia și se numește Primaticcio; un Făt-Frumos și-a adăpostit într-adevăr dragostele aici, dar era rege și se numea Francisc I. Însemnul său, salamandra, își scuipă aici flăcările, pretutindeni. Ea sclipește în mii de exemplare pe bolți, puzderie de văpăi ca stelele pe cer. Susține capitelurile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doua subclasă, include textele în care eroul ("făgădașul", "zălogul", "izbânda", "dragul", "nădejdea", "ce ai mai scump") este promis zmeului, diavolului, străinului în schimbul câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit [Pop-Reteganul], Împăratul Verde pleacă la luptă lăsându-și împărăteasa însărcinată singură. Ca să învingă în luptă, îi face o promisiune Craiului Zmeilor: "Al tău să fie lucrul acela care azi nu e al meu și-n casa mea nu se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moș înlocuiește odrasla mult dorită [Argeș, Oprișan, II]. Același lucru se întâmplă în Poveste cu uncheșu și baba. Povestea porcului fermecat [Canciovici], aici, uncheșul pornește la drum și aduce un purcel înnămolit în lac. Noaptea, purcelul se transforma într-un Făt-Frumos, întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele înfăptuite de părinți în existența lor, participă la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din grădină, Făt-Frumos, mai întâi primul costum, "câmpul cu florile", își lasă părul pe spate și strică toată grădina; a doua oară probează costumul "cerul cu stelele", procedând la fel. Fata împăratului este martora acestor întâmplări. În timpul derulării unei vânători, Făt-frumos îmbracă hainele "cu soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în umeri" și repetă isprăvile anterioare; fata de împărat îi dă un pumn cu bani grădinarului, pentru a nu-l certa pe argat. Împăratul se hotărăște să-și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână, și după acela s-o dea împăratul." Fata-l lovește cu mărul pe argat. Alte variante ale acestui basm sunt Făt-frumos cu părul de aur [Ispirescu] și Povestea lui "Nu știu" [Vasiliu]. Dacă în prima variantă, apare o scenă identică de desemnare a soțului, în cea de-a doua sunt trei secvențe prin care fetele împăratului își aleg partenerii prin lovirea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
152, r. 36 37 : „Dăscălul Iordache rămăsese acum pe jos, era a cincea roată la car.” în momentul în care calitățile unei persoane sunt declasate de ale alteia, se realizează o ierarhie valorică ce elimină pe cel mai puțin pregătit. FĂT-FRUMOS, FIUL IEPEI p. 154, r. 24 26 : „Mamă, de-acum înainte mă duc să-mi caut niște tovarăși după gândul meu, ca să fac și eu vo ispravă în lume.” maturitatea unui fiu este dovedită în momentul în care decide săși
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
89 O întrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie ....................................90 Răspuns la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de cătră domnul Ioan Pop Florantin ............91 Postume ..................................................... ...........................................94 [Fragment de autobiografie]....................................... ......................................94 Făt-Frumos, fiul iepei ..................................................... ............................94 Dragoste chioară și amoriu ghebos ..................................................... .................95 Azi am bani, azi am parale............................................... ...............................96 Cunoaște-te pre tine însuți............................................... ..............................96 Poezii populare............................................. ............................................97 Rostiri, zicători, cuvinte.............................................. ................................98 Corespondență ..................................................... .....................................99 ANEXĂ Repere biografice........................................... ...................................111 În loc de concluzii............................................ ........................................119 BIBLIOGRAFIE......................................... ..................................................121
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu, „A fost odat” de Șt. O. Iosif. Motive: 1. al elementului care-l ajută pe eroul pozitiv să izbândească; 2. al somnului; 3. al păsării căreia i
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
al treilea-l cerură, / Și ni-l dăruiră / Cu un veșmânt lung, / Lung până-n pământ. / Pe poala vestmântului, / Scrisă-i luna cu lumina / Și soarele cu căldura. / În cei doi umerei, / Doi luceferei. Câteșinouă mările, / Trece Ion oștile. / Iar Ion făt-frumos, / El să fie sănătos / Ca un trandafir frumos."200 În structura magică tradițională a urăturii de Malancă, luna este supusă unui ritual al reîntoarcerii în matricea apelor, tocmai pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și incertitudinilor, analizând, de exemplu, visele, căutând noi deschideri intelectuale, supunându-te unor teste de proiecție... d) Tranzitele lui Neptun la Venus Conjuncție Dispoziție: Deosebit de visător și romantic, subiectul aflat la vârsta la care poate iubi vede peste tot numai Feți-Frumoși sau prințese de basm. Idealul afectiv nu i s-a părut niciodată mai aproape și e gata să creadă că totul e posibil. Adesea, Își descoperă o pasiune artistică. Evenimente: În cazul cel mai fericit, poate fi vorba de o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria Bârladului ..............................................3 55 Însemnări medicale....................................... .....356 Îndrumări pedagogice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Catehismul cel mare, Istoria naturei sau a firei, Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, în fine comentariul său de cinci sute de pagini la Țiganiada i-a fost restrâns de editură la un sfert. În 1969 a publicat un roman, Făt-Frumos desculț. SCRIERI: Făt-Frumos desculț, București, 1969. Ediții: Gh. Șincai, Opere, I-IV, introd. edit., pref. Manole Neagoe, București, 1967-1973, Cronica românilor, I-III, pref. Manole Neagoe, București, 1978 (în colaborare cu Manole Neagoe); Școala Ardeleană, I-III, introd. Romul Munteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
o mândră masă acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte un singur mărgăritar mare; iar boierii ce ședeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roșie, erau frumoși ca zilele tinereții și voioși ca horele" (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (b) " Din belșugul de verdeață / Cărăbușul de aramă / vine din turnătoria / verii, să-l luam în seamă. // Zgomotos ca o reptilă / Printre vreascuri se avântă, / să arate că-i din lumea / celor ce nu prea cuvântă." (Lucian Blaga
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
n-avea grijă!" (Frații Grimm, Hänsel și Gretel) (b) ,,Mai ales una, chiar în grădină la mine, într-o salcie pletoasă, cânta... Doamne, Dumnezeule!... De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-apoi mai are când vede?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (e) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (f) " Apoi de! n-a învățat toată lumea carte ca d-ta! Zice mam'mare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gâtlejul de flămând ce era." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (e) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (f) " Apoi de! n-a învățat toată lumea carte ca d-ta! Zice mam'mare și iar sărută pe nepoțel și iar îi potrivește pălăria de mariner." (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (g) "Ieși, Soare, din'chisoare / Că te-așteaptă-o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
hainei ei albe atingeau din zbor nisipul pustiei. Mergeau așa de iute, încât i se părea că pustiul și valurile mării fug, iar ei stau pe loc. Și numai încet se auzea motanul mieunând din câte șapte capetele." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (i) "Și copiii o și despicară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune lăutarilor să zică și cuparilor să umple cupele cu vin și-om lega frăție de cruce pe cât om fi și-om trăi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) " Nu e adevărat, răspunse Neghiniță râzând, omul spune mai puțin decât gândește. Dacă nu-ți șopteam eu că copacul uscat nu mai dă de la rădăcină, cine știe ce-ai mai fi spus... Baba se făcu ca para
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Făt-Frumos. Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. Făt-Frumos o izbi pe ea și o băgă-n pământ până în genunchi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă), sunt reperabile propoziții (El se repezi după casă., propozițiile din cadrul frazelor), fraze (A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare!; Baba
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]