2,023 matches
-
unor ființe abstrase din prezentul social, navigând printre semnele de întrebare ale propriului lor interior într-o celulă, poate să aibă o valoare literară, ea are totuși o semnificație individuală și documentară. Plonjând în eul lor intim, oamenii și-au făurit arme, ori biete cârje, spre a-și obloji rănile (și ale celor din jur). O anumită oralitate era inevitabilă, după cum inevitabilă era și rima - aproximativă de multe ori - canoanele ei fiind impuse de condițiile memorizării” (pp. 237-238). Toate relele se
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Mitică a început să-și schimbe cursul și să șerpuiască sinuos pe cărările necunoscutului... Aici l-a întâlnit pe Nichita Tomescu, un avocat din București care reușise să scape din ghearele comuniștilor și pornise în lumea largă pentru a-și făuri o nouă viață.. De cum l-a remarcat pe nea Mitică, Nichita l-a privit îndelung cu ochi scrutători și ageri, căutând să-i pătrundă ființa; s-a apropiat de el și l-a întrebat: „De unde ești?”. „Din zona Sibiului” - i-
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
al spiritualității neamului românesc menit a deschide porțile unor noi cercetări. CARTEA ANULUI 2013: «COLUMNA LUI TRAIAN - MONUMENT UNIC AL ETNOGENEZEI ROMÂNILOR» S-au împlinit 1900 de ani, de când, la Roma, împăratul Traian a inaugurat Columna (12 mai 113), monument făurit de Apolodor din Damasc, stârnind admirația contemporanilor și a posterității. Marcând evenimentul, profesorul Ionel Cionchin a publicat volumul Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor, Editura Eurobit, Timișoara, 2013, 496 p. „Columna lui Traian, replică dusă la Roma a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
o speranță udă ziua în care am înțeles absolutul poteci de lumină mântuie sufletul o pâine morala strâmbă să omori e necesar de vreme ce îți e bine ucizi ca inchiziția cu legea în talere o ploaie tristă ca și gândurile mele făurite în urgia clipelor se usuc lacrimi crunte pierd tot ce am astăzi însă îl câștigi tu iubire miresme dulci și negre cuprind zile și nopți și-mi ascult muzică cu tine în gând ultimul cuvânt ce a căzut iubesc gol
DOR DE SOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364264_a_365593]
-
mușcă lumina din corpul tău susur de crânguri ți-e vorba păcatul iadul chinul mă trezesc din vis când îți ating genunchii învăț abecedarul îmbrățișărilor pentru a putea pătrunde în tenebrele sufletului tău am adunat neîncrederea ereticului și mi-am făurit o armură împotriva spaimei care mă privește uneori ca pe un dușman valuri de umbre valuri de năluciri aruncă marea în splendoarea argintului ei peste gândurile mele te iubesc lorelai când zbori într-un cer visceral obscur cățărată de cornul
LORELAI ŞI MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364254_a_365583]
-
gârbav, Când ne strigă Iașul, Clujul, Chișinăul grav bolnav... Nu salvăm țara, române, Nici de înșine,-ntratât Ne-am stricat și frica-n sân e Un păcat, cel mai urât...! Nu salvăm țara cu firea De îndurător baljin Fără-a făuri Unirea! La vechi neam, un nou destin! Referință Bibliografică: Nu salvăm țara cu... țara (manifest) / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
clipa din urmă. Se mai remarcă dintru început, folosirea licențelor poetice (l-ai poeziei porți de aur). Iată, chiar din prima poezie, autorul își expune Crezul poetic: „Să-i fiu cuvântului, tălmaci și faur”. Ce poate fi mai edificator? Să făurești poezia, s-o tălmăcești pentru cei ce nu i-au aflat bogăția și tainele! Chiar dacă, autorul, din pudoare, crede că scrierile lui vor fi socotite „istorii”, după mentalitatea vremii. Parcurgând paginile, din respect față de autor, n-am vrut să schimb
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
nopțile când luna o privesc, Pe care-o adora în versuri Eminescu, Gândindu-mă că poate ai să mă iubești și tu. Dacă m-aș fi rugat atât, pe cât te-am iubit, Și câte visuri cu tine-n gând am făurit În nopțile cu luna argintie, Drumul spre inima ta n-ar fi durat o veșnicie. Mi-ar fi fost rai, tu înger între stele, Ce-și picură încet o lacrimă-ntre ele. Nu-mi vei fi stat în minte, mi-
TREI LUCRURI (II) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368297_a_369626]
-
în modul niciodată justificat după înțelegerea umană, și cu Anamaria, îmbrățișând, de asemenea, o diversitate de stări spirituale. În prezent locuiește la răspântia geografică unde s-au lipit una de alta istoria și legenda, în Vrancea. Câte mituri s-au făurit aici!... Puține sunt drumurile și așezările țării, care să amintească mai mult de istorie. Oricât sunt în măsură înnoirile structurale să înfățișeze totul schimbat, artiștii țin contra și nu lasă tradiția, cultura sătească, folclorul muzical, creația populară, portul popular să
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
de natură să uimească prin multitudinea nuanțelor pe care le oferă. La aceasta se adaugă din belșug și sensibilitatea creatorilor, diferențiindu-i ca stil și mesaj transmis oamenilor pentru a-i face părtași la aceste frumuseți create de Dumnezeu sau făurite de mâna omului. Volumul de față, expresia cea mai înaltă a trăirilor poetei, aduce în prim plan misterul Creației universale transpus în cuvinte, atât cât permite înțelegerea umană a fenomenelor. În aceeași măsură, poeta are un adevărat cult pentru istorie
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
nimeni altul, / Stăpân și nestăpân pe glie. // Îmi ești bunic, poți fi nepot, / Ești tatăl meu și fiu poți fi, / Eu te cinstesc așa cum pot / Și versul te va nemuri.” Dar poeta nu se oprește doar la bărbații care au făurit istoria țării, ea închină versuri și marilor savanți și călători pe toate meridianele, care au purtat steagul românesc pe unde i-au dus pașii. Așa a fost savantul Emil Racoviță care a ajuns în călătoriile sale cu vasul Belgica, până la
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
toți oamenii; de altfel, simplul fapt, sau faptă de a trăi de multe ori e un act de vitejie și—pentru a putea trăi--ca să poată suporta realitatea creată de lumea din jur și de Dumnezeu avea nevoie de realitatea făurită de el însuși, avea nevoie de amăgiri, avea nevoie de un vis. Puterea de a ne crea visele prin care putem rezista e diferită de la om la om, ca și puterea de a suporta realitatea. O viață trăită fără vis
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
cale de izbândă a neamului românesc decât calea pe care o îndreaptă și continuă Regele uns de Dumnezeu! Are față de Majestatea Sa Regele Mihai un respect de soldat gata oricând să zidească din pieptul său crenel de cetate și să făurească din cuvânt urale de chemare la trezire. Rar sunt în spațiul public tv personalități care să vorbească în uniform patriotism despre țară și Rege, cu atâta tărie interioară și atâta sinceritate (printre ele, Cristina Țopescu). Ce poate înnobila mai mult
MIHAI GÂDEA. BINELE, PESTE STAREA DE ASISTARE ŞI CONTEMPLARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368062_a_369391]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > POEZIE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Erai atunci o pace Lin coboară anii prin zilele albastre - Eu îți spuneam într-una și nici voiai s-auzi; Făureai lucidă alte mari dezastre, Iar azi le porți sub tâmplă și cu ochii uzi. Trasasei totu-n noaptea când ai plecat niciunde, Iar eu spuneam c-afară mai ninge și e ger. De-nlăcrimarea ta, azi nu te poți ascunde, Ori
POEZIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366857_a_368186]
-
să aibă o minte sănătoasă, frumoasă și luminată, decât fiind un om bun! Omul bun nu are nevoie de stăpânirea științelor la culmea lor, pentru că bunătatea îmbogățește cu știința omeniei la culmea ei! Așa este Maria Burcă, al cărei portret făurit prin puterea cuvâtului ar rămâne neterminat dacă n-ar avea combinate în el culorile sufletești. Pelerină, cum e umanul rost al fiecăruia, pe calea vieții acesteia finite, Maria Burcă și-o va prelungi dincolo de hotarul pământean pentru că lasă în urmă
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
atare lume a derizoriului, a nimicniciei, a inconsistenței și absurdului, se deschide, peste sufletul rănit, greu de amintiri sumbre, sfâșiat de dorul casei și al satului de altădată, veșnicia, clară, statornică, liberă, neîntinată: 10 când munții coboară peste ape norii făuresc din vise eternitatea. (A se vedea și 51, 56, 65 etc.) De aici, din reveria acestei nesfârșiri, decurg profunzimile lumii de jos. Precum în acest catren memorabil: 44 am un păianjen în casă, tata i-a țesut pânză la geam
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
ce, tiptil Se cuibărește-n mintea ta senină, Îți răscolește dorul și, subtil, Iubirea ta o convertește-n vină. Căci vină e, când gândul tău e-oprit De un alt gând, ce nu îți aparține Și invadează tot ce-ai făurit, Ce ai clădit, o viață și mai bine. Cine sunt eu? Sunt raza din apus, Ce îți coboară-n liniștea târzie, Să-ți lumineze visul nepătruns, De vraja ce se-ascunde-n poezie. În poezia care te-a-nrobit Și-n lumea ei te
CINE SUNT EU ? de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367678_a_369007]
-
E ceva așa de complex, încât nu știu dacă o putem cuprinde... Eu sunt fericită când știu că în familia mea este totul în regulă, când există sănătate și când mi se îndeplinesc visele, idealurile pe care mi le-am făurit... Dar vezi, eu pot să fiu fericită și cu o floricică, pe care o primesc. Fericirea este un fenomen atât de complex și de deplin. Dar dacă lipsește, să zicem, din coaja unui ou - care poate fi asemuit, oarecum, cu
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
lume a Europei. Prin ei și prin înaintașii noștri România a fost întotdeauna parte integrantă a bătrânului continent, fără a înceta vreodată să se oprească sau să ezite să-și poată folosi energiile, în corelație cu lumea europeană, pentru a făuri binele și a crea armonia etniei-om a Europei. Ei au făcut ceea ce noi din interior nu am putut face,și nu merităm să fim condamnați pentru că eram constrânși și supuși tăcerii însă ei au arătat lumii că materia cenușie
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
în mână. Își aduse aminte și de cei de la petrecere care izbucniră în urale și aplauze, fiindcă profetul îi condamnase și pe dânșii de multe ori în predicile sale ca fiind cei care petrecând alături de Irod uitaseră de poporul oropsit, făurindu-și o realitate a lor în care Dumnezeu și legea nu aveau loc iar fiecare dintre ei căpătase în loc de inimă, o piatră. Așa îi mustrase Botezătorul. Îi reveni apoi în minte Irodiada cu figura ei mândră, cu o nedisimulată bucurie
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
părinții săi, educația sănătoasă primită într-o familie de oameni simpli dar cinstiți și nu în ultimul rând anii petrecuți într-o lume diferită de cea în care s-a format în tinerețe, au făcut ca nea Mitică să-și făurească din țăranul român un model de viață: „Dacă scriu bine nu se datorează faptului că am trăit între intelectuali, ci faptului că am trăit între țărani”, afirma cândva un mare scriitor francez, iar eu sunt în totalitate de-acord cu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
Plecat din Sebeșul de Sus la o vârstă la care alți tineri încă dezleagă tainele cărților bucurându-se de frumusețea anilor lipsiți de griji, nea Mitică a continuat lupta cu viața, zbătându-se din răsputeri ca în exil să-și făurească un rost și iată ca a reușit, ba mai mult, și-a îndeplinit promisiunile făcute pe tăcute către bunii și părinții săi, neuitând de unde a plecat, neuitându-și neamul și locul ce l-a dăruit pe astă lume cu dragoste
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
care își oferă ajutorul, la dorința lor, va fi menționat în carte. “Le stil c’est l’homme” Pentru Ionatan Piroșca versurile pe care le plăsmuiește sunt o exprimare a întregii sale vieți. Nu l-a “ajutat” nimeni, niciodată să făurească stihuri, ci s-a trezit pur și simplu făcând acest lucru de îndată ce a deprins literele. Avea doar opt ani când a așternut primele rime pe hârtie, fără să știe că se apucase de ceva special, de o activitate complexă. Poeziile
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
-o. În decursul unei lungi vieți, atâția au venit la inima Mea, încât moartă chiar, aș dori să mai poată veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria și bucuria... Vreau să odihnesc acolo, în mijlocul frumuseților făurite de Mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Și cum acolo se găsește inima Mea eu nu vreau să fie un loc de jale, ci dimpotrivă, de pace, și de farmec, cum a fost când eram în viață. Încredințez copiii
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]