710 matches
-
ar mânca-atâta jale; / De-aș trăi ca plopu-n munte, / N-aș avea doruri prea multe; / Da trăiesc ca plopu-n coastă, / Mi-i dor de dragostea noastră."122 Înstrăinarea manifestă a codrului nu anulează grija față de ființa umană. Martor la făurirea destinului, codrul se dovedește a fi un înțelept sfătuitor: "Mă duceam la râu sec / Doru mândrii să-l înec. / Numai frunza răchiții / O prins în glas a grăi: Nu-neca doru mândrii, / C-odată ț-a trebui."123 Înstrăinarea omului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tată. / Dincotro vântul va bate, / Tot m-a frige și m-a arde; / Dincotro vântul m-a-mpinge, / Tot m-a arde și m-a frige, / Nime-n brațe nu m-a strânge."211 Natura însăși devine antagonică în momentul "făuririi" destinului uman care este prevestit de elementele cosmice sau de formele teluricului: "Pasăre galbenă-n cioc / Rău mi-ai cântat de noroc; De ți-ar pica ciocul tău, / Cum mi-ai cântat tu de rău; / Că toată viața mea / Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te poți spăla, / De urât nu poți scăpa, / Că urâtul n-are leac, / Numai pânză și toiag / Și-o cruciuliță la cap!"214 Reprezentarea metaforică a norocului, ca întrupare a naturii, conturează spațiul antinomic al metamorfozelor sortirii. Prezentarea gradată a "făuririi" destinului, de la cadrul descriptiv, portretistic, la tonul invectivei care evocă norocul personificat, întruchipează stările existențiale,universale, ipostaziate, ipostaziate de alternanțele semantice afirmativ / negativ: "Frunzuliță ca bobul, / Mândră floare-i norocul, / Dar nu crește-n tot locul, / Nici nu-l are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui Visarion și printr-un alt mijloc revelator. Mă refer la felul în care regizorul a utilizat personajele oamenilor de rând, "gloata" shakespeareană. Visarion intuiește perfect că acest grup, deși nu trăiește efectiv istoria, reprezintă un factor absolut esențial pentru făurirea ei; el făurește ambiția istoriei; fără sprijinul lui mai totdeauna nestatornic puterea nu poate să existe. Mulțimea este cea care face regii. Chiar dacă cei mulți sunt victimele disprețuite ale istoriei, tot ei sunt și cei care fac victime. Fără ei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vrem, părăsirea iluminismului dogmatic, raționalist, în favoarea premiselor create de "iluminismul istorist" (vezi II, 1Ba). Acum, individul, nu omul în general, apare integrat într-un "proces istoric". Am zice mai mult: nu numai că este integrat, dar chiar contribuie decisiv la făurirea istoriei. Redescoperim aici ceea ce am numit vocația demiurgică a romanticilor. Am anticipat care sunt consecințele acestor istoricizări. O dată cu "istoricizarea istoriei" sunt puse sub semnul întrebării "modelele supraistorice capabile să garanteze a priori raționalitatea sau măcar inteligibilitatea procesului istoric". Pe de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
atît de mic c-ar fi putut scrie și pe un bob de orez. Cel mai bine ar fi dacă le-ar ascunde în mînecă sau în penar, iar de-acolo ar selecta-o pe aia potrivită. Dar încercarea de făurire a armelor n-a mers mai departe de înalbăstrirea a două foițe, exact decupate din caietul de teme. Dragonul cu șapte capete avea alte planuri. Se hotărîse să-și ajute băiatul în pregătirea tezelor. Pentru asta abandonase alte treburi, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
are forțe proprii ale sale, că are conștiința misiunii sale la gurile Dunării, că are bărbăția de a o putea îndeplini”. În continuare autorul, prezintă condițiile luptei pentru independență din a doua jumătate a secolului al XIX lea, arătând că făurirea statului național român în 1859, prin unirea Munteniei cu Moldova sub sceptrul lui Alexandru I. Cuza, și reformele ce i-au urmat pe direcția modernizării au constituit temelia cuceririi independenței.. Aceasta a rămas, în continuare, în jumătatea secolului trecut, țelul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
procesul de formare și dezvoltare a instituțiilor și concepțiilor politice din acest areal. Mai exact spus, într-o perioadă care ar putea fi cuprinsă între anii 1900 și 1944, societatea românească și-a constituit propria identitate națională. Acest proces de făurire a statului național unitar a urmat un traiect de cele mai multe ori sinuos și dificil de urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX lea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fi cuprinsă între anii 1900 și 1944, societatea românească și-a constituit propria identitate națională. Acest proces de făurire a statului național unitar a urmat un traiect de cele mai multe ori sinuos și dificil de urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX lea și începutul secolului XX. Din cadrul elitei intelectuale românești au făcut parte nenumărate și remarcabile personalități. Strădaniile acestei elite erau de a crea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unității naționale, dreptul ei legitim asupra Transilvaniei, semnătura delegației maghiare constituind o garanție și un angajament al respectării acestui tratat. La semnarea acestuia a participat și Alexandru Lapedatu, în calitate de consilier tehnic. Contribuțiile menționate, desăvârșite de participarea activă a lui la făurirea Statului Național Unitar l-au făcut recunoscut drept o autoritate în materie de înțelegere a problemelor drepturilor naționale ale românilor. Acestea au constituit propria valorificare a ideii de continuitate: ,,a clădi totdeauna viață nouă pe cea veche”. 30Odată încheiată activitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
procesul de formare și dezvoltare a instituțiilor și concepțiilor politice din acest areal. Mai exact spus, într-o perioadă care ar putea fi cuprinsă între anii 1900 și 1944, societatea românească și-a constituit propria identitate națională. Acest proces de făurire a statului național unitar a urmat un traiect de cele mai multe ori sinuos și dificil de urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fi cuprinsă între anii 1900 și 1944, societatea românească și-a constituit propria identitate națională. Acest proces de făurire a statului național unitar a urmat un traiect de cele mai multe ori sinuos și dificil de urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Din cadrul elitei intelectuale românești au făcut parte nenumărate și remarcabile personalități. Strădaniile acestei elite erau de a crea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unității naționale, dreptul ei legitim asupra Transilvaniei, semnătura delegației maghiare constituind o garanție și un angajament al respectării acestui tratat. La semnarea acestuia a participat și Alexandru Lapedatu, în calitate de consilier tehnic. Contribuțiile menționate, desăvârșite de participarea activă a lui la făurirea Statului Național Unitar l-au făcut recunoscut drept o autoritate în materie de înțelegere a problemelor drepturilor naționale ale românilor. Acestea au constituit propria valorificare a ideii de continuitate: ,,a clădi totdeauna viață nouă pe cea veche”. 30Odată încheiată activitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
are forțe proprii ale sale, că are conștiința misiunii sale la gurile Dunării, că are bărbăția de a o putea îndeplini”. În continuare autorul, prezintă condițiile luptei pentru independență din a doua jumătate a secolului al XIX lea, arătând că făurirea statului național român în 1859, prin unirea Munteniei cu Moldova sub sceptrul lui Alexandru I. Cuza, și reformele ce i-au urmat pe direcția modernizării au constituit temelia cuceririi independenței.. Aceasta a rămas, în continuare, în jumătatea secolului trecut, țelul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o specie aparte, aflată la granița dintre tălmăcire și creație originală. În ciuda contestărilor sau chiar grație publicității făcute de acestea, la mijlocul secolului trecut ele au oferit anticilor o nouă viață. Leopardi, care îmbinase din adolescență studiul asupra scrierilor vechi cu făurirea versurilor, admitea, la rândul său, în prefață la traducerea Eneidei că o calitate sine qua non a traducătorului de rime este cea de poet: Dacă nu ești poet nu poți traduce versurile unui poet adevărat opinie care se reflectă și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1848-1849 și formulată explicit de Nicolae Bălcescu 31, a mobilizat, în perioada imediat următoare, eforturile românilor, în direcția înfăptuirii programului minimal al revoluției în direcție politică și anume constituirea statului național, prin unirea celor două Principate extracarpatice, premisă esențială a făuririi României moderne. Într-adevăr, împrejurările politice ulterioare încheierii Convenției ruso-turce de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849), voită de semnatari a fi piatra funerară a revoluției române, au transformat Iașii într-un puternic centru de comandă pe frontul organizării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
romanesc, amestecînd încă o dată, în stilu-i elegant și inimitabil, eseu și ficțiune, făcînd să defileze pe sub ochii uluiți ai cititorului, personaje de primă mînă, precum Platon, Aristotel, Kepler, Galilei, Newton, Darwin, Einstein și mulți alții care au contribuit substanțial la făurirea viziunii noaste despre lumea în care viețuim. Ideile curg sub atenta și adesea amuzata supraveghere a "Bătrînului", dar și a celuilalt personaj, autorul însuși, rînd pe rînd indulgent, sever sau admirativ față de condiția umană. Dintre toate, poate că evidența relativității
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
eu l-aș vedea mai puțin ca pe un joc postmodernist în opoziție cu un scop modernist, cum pretinde Hassan, ci mai mult ca pe un joc cu un scop. Lucru valabil pentru toate opozițiile sale: postmodernismul este procesul de făurire a produsului; este absență în cadrul prezenței, este dispersatul care necesită o centrare pentru a fi dispersat, este idiolectul care dorește să fie, dar știe că nu poate, codul dominant; este imanență negând și totuși tânjind după transcendență. Cu alte cuvinte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2006, p. 137. Scrierile lui H. de Lubac (10) și P. Johnson, Intelectualii, 2012, ne pot ajuta să depășim scepticismul asociat cu suspiciunile asupra moralității diverșilor autori recunoscuți ca valori. 21. a) V.G. Childe, Făurirea civilizației, traducere din engleză de F-E. Condurache, Editura științifică, București, 1966. b) V. G. Childe, De la preistorie la istorie, traducere din engleză de F-E. Condurachi. Editura științifică București, 1967. 22. a) I.H. Crișan, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Editura Albatros, 1986
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
susțin și ne ajută apoi a luat cuvântul prietenul nostru Petru Bighiu („laudă-mă gură, că țioi da friptură”, el fiind autorul raportului din care cităm n.n.) (...) care a arătat însemnătatea zilei de 10 noiembrie și de lupta tineretului pentru făurirea Federației Mondiale, lupta tineretului spaniol, grec, indonezian, chinez etc. care luptă pentru libertate (...)”. De aici deducem că războiul suprem pentru făurirea Federației Mondiale a început cu bătălia de la Vaslui, nemaipunând la socoteală că tinerii spanioli, greci, indonezieni, chinezi, etc. au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
autorul raportului din care cităm n.n.) (...) care a arătat însemnătatea zilei de 10 noiembrie și de lupta tineretului pentru făurirea Federației Mondiale, lupta tineretului spaniol, grec, indonezian, chinez etc. care luptă pentru libertate (...)”. De aici deducem că războiul suprem pentru făurirea Federației Mondiale a început cu bătălia de la Vaslui, nemaipunând la socoteală că tinerii spanioli, greci, indonezieni, chinezi, etc. au primit cu siguranță mesajul mobilizator al tov-ului P. Bighiu, din estul României ocupate de ruși. Cum nu puteau lipsi nici tovarășele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
gogonate?! Al doilea dialog: „Arghir (adresându-se lui Dumitru) - Și intelectualii? - Dumitru: Și intelectualii. Oare guvernul acesta nu reprezintă și pe intelectualii din țara noastră, cărora le-a dat, pentru întâia oară, posibilitatea să ia parte cu tot elanul la făurirea unei vieți mai bune poporului?”. Cam acestea au fost auspiciile sub care s-au desfășurat alegerile din 1946, câștigate în județul Vaslui de BPD cu peste 75% din sufragii. Adevărat fost-a acest scor aproape incredibil?! Cei mai mulți susțin că nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
putem aprecia că „afacerea” a fost una profitabilă pentru statul român. În fond, o parte din acești bani au finanțat, spre exemplu, atât educația națională cât și marile războaie ale modernității românești, ce au dus la câștigarea Independenței și la făurirea României Mari. După cum putem observa, în plan concret, mult discutata legislație restrictivă la adresa evreilor a produs efecte aproape insesizabile. Ne aflăm, astfel, în fața unei situații paradoxale, sintetizată magistral de istoricul Hary Kuller în următorul citat: „deși,la suprafața epidermei organismului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care s-au transformat în timp în mit. Se impune însă observația că Vlad Țepeș nu este practicantul acestor ritualuri, ci doar inspiratorul lor, corupătorul, în fapt agentul satanic care îi influențează/ispitește pe ceilalți. În afara acestor teme principale, la făurirea imaginii satanice a lui Vlad Țepeș mai concură și alte aspecte care au rezonanță și relevanță în mentalul colectiv al epocii (...) Domnul român, asociat cu marii schingiuitori ai creștinătății însetați de sânge cum au fost Irod, Neron, Dioclețian și alți
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mîna stîngă nu înceta să claxoneze, căci era destul de dificilă ieșirea din Paris [...]. Mai reprezentativă pentru acest gen de descriere este descrierea scutului lui Ahile, analizată ceva mai departe (p. 181), unde descrierea obiectului înseamnă de fapt reprezentarea procesului de făurire a acestuia. Sinteza celor trei moduri descriptive 1) Descrierea realistă poate fi schematizată, oricare ar fi modul de justificare, sub forma unei sintagme generale, de tipul celei propuse de Ph. Hamon în 1981. 2) Și tot în Ph. Hamon (1981
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]