1,075 matches
-
a i se mai 'scutura' frunzele 'nemiluite' de minciună, și pentru ca nu cumva tu însăți să intri într-o astfel de relație pe care ai putea-o astfel perpetua pentru tot restul vieții tale. Cel mai bine este ca din fașă să i se scuture "frunzele" care nu-i sunt necesare copacului și care pe deasupra îi mai cheltuie și din energie, vlagă, bani etc., nu pentru că, spre exemplu, copacii ar avea nevoie vreodată bani..:)) Bărbații când vor învăța sinceritatea și când
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
lume, dar, cu toate acestea, lăsându-ne în lacrimi! Pleacă azi la ceruri tributul unui neam: regina sa. Ni-l trimitem spre răscumpărarea istoriei de sub umbra vinei unui amar de timp. Lumina lină a veșnicei păci îl va lua în fașele razelor sale! O rugă urcă azi din partea noastră la ceruri, prin Regină; neîncetată iubire rămâne aici, în inimile noastre! Amintirea Majestății Sale Reginei Ana a României ne va fi eternă cărare călăuzită și lampadar sufletesc de acum înainte! Adio, iubită
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
sensibilitatea, podoaba tăinu- ită a demnității omenești, fac ca prozele sale răspândite prin publicații-le vremii să reție încă atenția și explică îndeajuns vizibila simpatie pe care autorul lor izbutise să o provoace, în ciuda extrem de scurtei lui activități, curmată în fașe de împrejurările atât de nesigure și agitate încât drama sa personală va deveni aproape un simbol pentru destinul tânărului creator răpus înainte de realizarea așteptată”. ( Geo Șerban: Bogdan Amaru, vol. „Ispita istorie”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, pag. 202). „A
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
griji, doruri, suspine. Prin a ei blândă povață, Lucruri bune te învață; De rele te ocrotește, Când greșești te dojenește. Plângi mereu cu ochii ei Și îți poartă pașii grei; Ea ți-e înger păzitor, Tu, lumina ochilor Și din fașă la mormânt, Tot copil, miracol sfânt. Mâinile-i sunt fermecate, Căci nimeni ca ea nu poate, Într-o inimă s-adune, Toată dragostea din lume. Referință Bibliografică: Mama / Teodora Noje : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1207, Anul IV, 21
MAMA de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347859_a_349188]
-
a discutat puțin cu bunicul apoi zâmbind s-a întors spre mine m-a mângâiat pe cap și a spus: - Nea Culiță asta este nepotul tău favorit despre care mi-ai vorbit cu atâta drag, iar atunci când era mic în fașa fiind bolnav mi l-ai adus să mă rog pentru el și cum mai plângea atunci iar tu erai atât de speriat că îți moare nepotul fetei tale cele mai mici. Nu ți-am spus că suflarea tututror ființelor vii
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
fân se furișează presuri, fazani și prepelițe sure, Iar sus pe plaiuri balonate, unde, doinele se torc de secole din fluier, Viața și moartea,la stâna din paiante, e una și aceeași pentru orice oier. De la bătrâni până la pruncul din fașă se bucură românul în armindeni, Simțind în fiece celulă cum viața primăvara palpită pretutindeni. E bucuria tuturor de cald, de cântec și de-un ocean de verde ... cred; Unde tristețea, durerea și urâtul pe drumul nostru continuu se pierd. ION
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
parcă de când lumea darcucearșafuri de un alb sclipitor. În stânga holului un birou din care nu lipsește computerul așezat, pe o lungă masă, alături de câteva cutii cu fișe medicale și un dulap în care se văd tot felul de sticluțe, micicutii, fașe și atele. Ușa din spatele holului dă în garajul familiei și intrarea în casace se vede din curte. La trecerea prin cabinet am avut impresia că mă aflu în dispensarul medical din satul copilăriei mele, din anii 65-70. În pragul camerei
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
asupra mea norocul cules de la rădăcina mea. Locurile natale vor purta amprenta degetelor Divinătății, din momentul în care eu am deschis prima oară ochii spre lume și-am făcut să tresară tot Universul la scâncetul meu de nou născut. Prima fașă legată de trupul firav pe care am destrămat-o când am pătruns în vâltoarea vieții, când pântecele meu și-a început creația. Satul natal păstrează același farmec irezistibil în fața timpului, este una din certitudinile vieții pe care nu mi-o
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
transmis imaginea în transă poetică. A treia poezie, fără titlu, scrisă și compusă de Nicolae Labiș, pe care Covaci o aprobă doar prin iscălitură, este o mărturie totală despre suferință. Aici apare imaginea surprinzătoare a poetului sugrumat cu propria-i fașă de prunc, atârnat cu capul spre adâncul genunii și cu picioarele invers, spre cer: Mă doare tot: visul, cuvântul, somnul, viața și vântul. Mă doare cel pe care îl iubesc. Bogat și sărac. Mă doare haina, mă doare cămașa, Mă
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
capul spre adâncul genunii și cu picioarele invers, spre cer: Mă doare tot: visul, cuvântul, somnul, viața și vântul. Mă doare cel pe care îl iubesc. Bogat și sărac. Mă doare haina, mă doare cămașa, Mă doare scutecul, mă doare fașa, Fașa aceasta a fost prima funie Ce m-a sugrumat, dar acum E un ștreang în adâncul genunii Ce mă spânzură invers spre cer. "Pasărea cu clonț de rubin" - manuscris „Iată, acesta este omul care a văzut Adevărul" Semnificația acestei
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
spre adâncul genunii și cu picioarele invers, spre cer: Mă doare tot: visul, cuvântul, somnul, viața și vântul. Mă doare cel pe care îl iubesc. Bogat și sărac. Mă doare haina, mă doare cămașa, Mă doare scutecul, mă doare fașa, Fașa aceasta a fost prima funie Ce m-a sugrumat, dar acum E un ștreang în adâncul genunii Ce mă spânzură invers spre cer. "Pasărea cu clonț de rubin" - manuscris „Iată, acesta este omul care a văzut Adevărul" Semnificația acestei obsedante
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
o dai, Că nu-i o dictare a minții înșelatoare, Și nici dintr-a grandorii ‘mică favoare’... Mintea-i prima ce minte simțirea pură, Îngramădind vise în nebună adunatură, Spintecând candoarea din inimi o alungă, Simțiri-le umane's din fașă-n străpungă... Sunt unii ce dintre a orgoliu-i se-nbată, Azi beau prea mult, dar nesațiul îl arată, A doua zi caută iar ce ieri nu le-a ajuns, În pre’multa mareție orgoliul e străpuns... Din vina trecutului mai
DICTAREA MINŢII... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346922_a_348251]
-
Parohiale Roșiuța de mine Zmaranda Băciescu și sora mea Floarea G. Copăcescu, donată și în amintirea scumpilor părinți Grigore și Masrioara, pentru sufletele noastre și Dumnezeu să îi învrednicească pe slujitorii Sfântului Altar, ca să aibă dragoste de Sfintele Slujbe în fașa credincioșilor, și Dumnezeu să aibă în paza credinței. Amin. Donată astăzi 26 octombrie 1968, duminică - Dumnezeu să ne aibă în paza lui. Ionică Osnaga, Cantor, Roșiuța.Mineiul lunii Ianuarie, ediția 3., în zilele Miron Cristea , Tipografia Cărților Bisericești din Sfânta
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
pe treptele scării până la prima platformă. Brancardierii râdeau în continuare. - Iaca, acum trebuie să mergem la ortopedie, ți-ai rupt piciorul! Dacă e bal, bal să fie! Vasile stă acum în pat, internat. Are piciorul în ghips, legat cu o fașă, atârnat de tavan la patruzecișicinci de grade. Citește ziarul. Guvenanții anunță măsurile de austeritate. I se va tăia și lui douăzecișicinci la „sulă”, pardon, la sută, din salariu. Și nici banii de la Mitică nu i-a mai văzut! Dar ce
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
cultivă memoria mamei sale, dar o încadrează într-un context familiar, în locul în care autoarea însăși s-a născut și în felul acesta s-au ivit și alte poeme, gen pastel, gen evocare, amintire. Capacitatea de expresie este încă în fașă, ea fiind rezultatul sărăciei de limbaj și a lipsei unui stil format, viguros, propriu. Dar acest lucru nu trebuie să descurajeze, dimpotrivă. Cu multe lecturi și cu decantarea a ceea ce este surplus în textele poetice, poeta își va găsi un
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
mâinile brăzdate de timp și cu privirea adâncită de gânduri... Îți simt brațele de iederă ce mă strâng de fiecare dată cu harul lor părintesc. Îți văd sanctuarul sufletului în care m-ai așezat din prima clipă când am desfăcut fașa lumii și te-am atins cu degetele mele micuțe, chiar înainte de a-ți rosti numele:-Tată! De fiecare dată când dorul de-acasă îmi scrijelește lumina ochilor, îmi îngenunchez lacrimile pe treptele recunoștinței și te strig; Iar tu-mi săruți
TATĂLUI MEU... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348293_a_349622]
-
ultima zăpadă, Să bem, pe săturate, plânsul ei; În licărirea sumbră de lampadă, Pe umeri, să ne crească ghiocei. Sămânța nemuririi să se zbată În carnea trupului - trufașă Și gemete din noi or să răzbată Prin mugurii ce plâng, în fașă. Într-un copac, la margine de lume, Vom înflori când un drumeț pribeag Ne-o scrijeli, lăsându-și al său nume Și, dintr-un ram, va rupe un... toiag. Referință Bibliografică: Să ne-ngropăm în ultima zăpadă / George Safir : Confluențe
SĂ NE-NGROPĂM ÎN ULTIMA ZĂPADĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348397_a_349726]
-
Și ce-am mai înțeles? Că, o dată cu această revistă - IZVOARE CODRENE - deja ieșită pe piață, a luat ființă, acolo, în ,,Asuajul nașterii sale”, și un ansamblu folcloric, cu același nume! Fiind vorba de o ,,naștere spirituală”, de un ,,prunc în fașă”, doresc acestuia (a se înțelege acestei reviste), mulți ani sănătoși, întru slovă, vin și mai adaug! Startul de pornire în lumea scriituri, a fost dat de: prof. Viorica Naghiu - bună păstrătoare, dar și culegătoare de folclor, un om delicat, care
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Emanuela a trecut în revistă lista cu tot ce trebuia să ia a doua zi la spital: pachetele cu hăinuțe, o bucată mare de pânză albă, necusută, nefinisată sau brodată, numită "Crâșma" (simbolizând curăția sufletului pruncului celui nou botezat) și fașa pentru legat copilul, prosop și săpun pentru preot, prosop pentru moașă, vin, ulei, o iconiță... Pentru băița copilului pregătise tot ce era necesar: prosop, ulei pentru bebeluș și șampon, costumaș, păturică, pernuță, jucărioare, scutece. Preocupată să-i pună în cădița
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
Surpriza a fost mare, am primit încurajări, m-am simțit descătușat și am continuat. Am avut și remușcări legate de ideea năstrușnică, acum așa mi s-a părut, de a rupe gândurile așternute altădată pentru nimeni. Proza zăcea încă în fașă, dar fără o determinare care să mă convingă. Știam că scriam ușor, dar erau rapoarte de cercetare seci, chiar dacă conțineau frânturi importante din sufletul meu. Emilia Țuțuianu: Cum ai ajuns să scrii despre locurile copilăriei, despre Basarabia? Boris David: Și
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
fazan sau o prepelița și când colo e o nenorocita de lebădă, buna de nimic”. Vietatea diafana se mișcă rănită în praful drumului, îndurerata și tristă. Tristă. Tristă de furia omului asta pe care l-a păzit de când era în fașa, să nu i se întâmple nimic, să nu pățească ceva rău. Tristă pentru lovitură de picior, nu de durere, doar de gestul asta plin de răutate, plin de cruzime. Văzu în ultima clipă mașină care venea în viteză în timp ce omul
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
Pe ulița ce traversează de-a lungul și de-a moartea România, căutând omenia, am trecut în această dimineață, devreme, pășind agale, la braț cu istoria scrisă în binecuvântări și blesteme. Undeva înainte l-am văzut pe Ștefan copil în fașă, cu pinteni și cu cravașă, purtând într-o mână o cruce de lemn și-n cealaltă un paloș pe care scria un vers eminescian și-un îndemn. M-am oprit puțin, preț de-un veac, la o casă în care
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
aproape cu brațele tale Strivesc zorii zilei cu ochi de pierzanii Adorm înserarea în trista minciună Mi-e viața o noapte sub clarul de lună Ajută-mi tristețea s-adoarmă-n litanii Părinte duhovnic e camera goală În patu-așteptării alarma e-n fașă Pictată-s cu mine azi parcă o goașă Stă trează-n perete și bea rânduială. * Părinte Duhovnic prea mare-i lucrarea Mă caut pe mine în locuri ciudate Nu-s visul nici boala sunt azi visătoarea Din Lumile-nalte în
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
prăjituri pentru personalul din spital, așezându-le pe o masă special aranjată în acel colț al încăperii. Tot acolo, au așezat pahare de unică folosință pe o tavă și sucul. Emanuela a prins crijma în jurul lumânării, legându-o cu acea fașă roz. Cristina, Andrei și Ionuț, au venit tiptil să-i șoptească Emanuelei că au sosit “părinții” fetiței și că stau, undeva, pe hol..., sprijiniți de un calorifer. Emanuela a ieșit să vorbească cu ei. S-a apropiat și s-a
ÎN MÂNA DESTINULUI...(3) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375964_a_377293]
-
încheie în variații (sonuri) psalmice căutarea înfrigurata de sens, de culoare, de lumină. Se păstrează rimă, se accentuează sentimental singurătății și al percepției religioase: „ Te caut de-o viață în tăcere-adâncă/ și-n ritm de fulgere-ți citesc abisul;/ din fașa fostu-mi-ai lumină visul/ și-n vâltoarea furtunii tu mi-ești stâncă//și mii de vieti prin nopți te caut încă!/ lumină clipei veșnice - deschisul/ spinosul drum spre cer ni-l da Trimisul/ în timpul ce pe șine se mănâncă
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]