416 matches
-
descoperind binefacerile mersului pe jos pe propria-i moșie, sub care sufletele se zbat în cămașa de forță, cu gura lipită cu scotch, încât nici Satan nu pricepe grafologia privirilor îndreptate spre Primărie. Așa că, în Brăila, impresia invaziei a fost fabulată de scriitorii anonimi ai orașului și de ziariștii locali. Doar prin sate se simțeau rezultatele acestei amenințări care putea declanșa oricând un conflict. Dovada o făcea fuga oamenilor cât mai departe de holde, fapt care dădu bătăi de cap proveniților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
martie, 2005 — Lui Titus Segovia nu-i mai dau nici un text, zicea ea, că ăsta-l strică, umblă după aplauze facile, copiază din filme, a luat și din Almodovar și a pus o scenă din film într-un spectacol, așa fabula nebuna, eu nici n-am văzut filmul ăsta, fata s-a pus rău cu toți regizorii de azi... Am frunzărit hârtiile alea, eu aș juca, i-am spus repede, piesa parcă-i făcută pentru mine, nu pentru prietena aia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
câteva clipe și ridică ochii spre cer, lăsându-se mângâiat de căldura blândă, după care intră Înapoi În magherniță. Viața de vagabond i l-a dat ca tovarăș pe bătrânul Kawabata...alături de el speră, visează, râde, se Întristează, filozofează, cârtește, fabulează, Înflorește, de cinci ani de zile... Noaptea s-a lăsat pe nesimțite și Antoniu ar vrea să-și continue cu voce tare istorisirea, dar Kawabata a adormit din nou, cu trupul acoperit de câteva straturi de zdrențe. I se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
De la...Casa de Copii! Și sorbindu-l din priviri, Zise: -Bine-i ca să știi, Mai sânt mici nepotriviri, Între părinți și ...copii! Vezi cum trăiesc ei? Frumos! Cum se comportă? Firesc! Apoi cu un glas duios: -Impotant că se iubesc! FABULE FABULA PENELOR Odată, târziu sau devreme, Discutau două...pene!: Pana de gâscă...toantă, Zise unei pene de...hârleț Harnic, dar...nătăfleț: --Sunt pana cea mai ...importantă ! Tu? Roabă! Sub opincă-ori...cismă; Noblețe eu am și carismă! Pentru că...toate Vechi ale lumii
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
râp-a-nnoptat, Și flămânzi, niște lupi l-au...mâcat! Atât a rămas, cuvenita..... Morală: Când ajugi foarte sus într-un...post, Petrece dar fă-ți pentru mâine...un rost; Ca să nu mori aiurea și-anost, Cum a murit berbecul cel..prost. FABULĂ TRĂSNITĂ Dintr-un sărăcuț de sat, Nu departe de Vaslui, Un băiat timid și frustrat, Ca vai de zilele lui! Plecă la o școală Profesională, Într-un mare oraș; Mereu fruntaș La învățătură, Mereu citea niscaiva Reviste, ziare, literatură, Cărți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
rămas tristă și goală! Ba nu! Conține-o... Morală: Sunt oameni care neștiindu-și măsura, Și mai ales că viața și politica-i dură, Dau și altora viața în joacă ,,de-a..dura", Urcând aiurea-n câte-o nouă..trăsură!. FABULĂ CU CÂINI ȘI CAI Într-o curte țărănească, De la poala unui plai, Se ntâmplă ca să trăiască, Doi frați câini și doi frați cai. Dintre multele-animale, Care își slujeau stăpânii, Greu muncind pe deal, pe vale, Supărați (des) erau ...câinii ! Foarte
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Acesta își face apariția punctual. Ieșim și ne plimbăm mai bine de o oră pe străzile inundate azi de soare. A. D. M. vorbește continuu. Îmi povestește diverse lucruri in-controlabile din perioada post-revoluționară în care, cum zice el, "a făcut" istorie. Fabulează? Spune adevărul? Dumnezeu știe. Eu n-am avut niciodată, ca el, sentimentul că am decis "evenimente". Am fost "martor" chiar și atunci când am zis "nu". Mi-a lipsit și dorința de a fi mai mult. Mă uimește, însă, certitudinea cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
se afla pe malul Rhenus-ului împreună cu tatăl său, în izolarea protejată a castrului. Drusus, pe atunci adolescent, își începuse fiecare povestire cu cuvintele: „Pentru ca amintirea să nu se piardă...“ Gajus citi un titlu care părea să anunțe o povestire, o fabula: „Istoria frumoasei noastre verișoare Apuleia Varilia, care își face pieptănături pline de fantezie, iubește bijuteriile și poartă veșminte de in brodate în Aegyptus“. Dar nu era o fabula. „Alaltăieri-seară, în fața multor prieteni, frumoasa Varilia a spus că, din cauza tăcerii temătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
piardă...“ Gajus citi un titlu care părea să anunțe o povestire, o fabula: „Istoria frumoasei noastre verișoare Apuleia Varilia, care își face pieptănături pline de fantezie, iubește bijuteriile și poartă veșminte de in brodate în Aegyptus“. Dar nu era o fabula. „Alaltăieri-seară, în fața multor prieteni, frumoasa Varilia a spus că, din cauza tăcerii temătoare a bătrânilor, tinerii nu știu nimic despre viața Liviei, Maștera. A spus că vrea să ne-o povestească, iar eu o transcriu aici. Când Maștera, acum în vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
precoce antrenat sexual printr-un incest cu sora sa; în nr. 75 al aceleiași publicații, textul „Fantome“ al lui Filip Corsa (discutat deja anterior) este prezentat ca un „fragment din romanul Crucișătorul M.O.B”. Jacques G. Costin își subintitulează „fabula” Bîrna și paiul: „Proect de roman pentru sfîrșitul săptămînei engleze”. „Absint anonim, proza experimentală erotizantă și „toxicomană” a lui G. Mănciulescu (necitat de nici un comentator al avangardei noastre), șarjează caricatural stereotipiile prozei „înalte” și a literaturii „clasice” de dragoste, lansează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
clasice și mai ales în baza folclorului. A lua fabula, descîntecul, doina, a le încărca de imagini și viziuni turburi sau măcar de colori, a le scoate însă din orice mișcare utilitară, iată metoda. Descîntecul se face o cantilenă grotescă, fabula o etică simulată de imagini”. Regăsim aici punctele de vedere ale artiștilor expresioniști de la Gîndirea, ale „primitiviștilor” moderni, ale lui Ion Vinea și Marcel Iancu, Lucian Blaga și Ion Barbu. „Absurditatea” alăturărilor din capitolul „Dadaiști, suprarealiști, hermetici” al Istoriei... apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și mineral”. În fine, prin lentila estetică modernistă a autorului „Cursului de poezie” producțiile urmuziene se văd ca niște simulacre ludice placate pe vid: „A avea aerul că povestești fără să povestești nimic poate duce la un epic pur”. „Caz-limită”, fabula „Cronicari” e privită din perspectiva unei estetici puriste, conform căreia „poezia este un mod ceremonial, ineficient de a comunica forma goală a activității intelectuale. Ca să se facă înțeleși, poeții se joacă, făcînd ca și nebunii gestul comunicării fără să comunice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și ironic într-un organism rigid și „oficial”. De astă dată, vîrstnicul comediant își readucea în atenție amicul sinucis, folosindu-se de o strategie „la pachet”, adaptată rigorilor epocii. Sub masca bufonă a memorialisticii și a portretisticii bonome, el reproduce fabula „Cronicari” alături de fragmente ample din „Algazy & Grümmer”, „Pîlnia și Stamate”, „Ismail și Turnavitu”, reia cîteva pasaje din articolele interbelice de susținere a lui Urmuz, iar către finalul cărții citează integral propria-i piesă nonconformistă, Capul de rățoi. Prudent, memorialistul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unu. Tălmăcirea în limba germană era semnată de Leopold Koskh, pe atunci socrul lui Victor Brauner. Ilarie Voronca îl va „populariza” pe autorul „Fuchsiadei” într-o conferință la Sorbona iar Mihail Cosma/Claude Sernet îi va traduce în limba franceză „fabula” „Cronicari”. În timpul unei călătorii la București (iunie 1933) a suprarealistului francez Léon Pierre Quint, autor al unor microromane asemănătoare schițelor urmuziene, Sașa Pană îi înmînează acestuia un exemplar din opera lui Urmuz: „discuția s-a centrat un timp și asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale artei poetice tradiționale”. (Nota bene, în versiunea românească a lucrării lui Gustav Réné Hocke Manierismul în literatură, Ed. Univers, București, 1976, Nicolae Balotă completa antologia de texte manieriste din literatura europeană cu două poeme de Ion Barbu și cu „fabula” „Cronicari”...) Între sincronism și protocronism - noile metode critice Ultimul deceniu al „Epocii Ceaușescu” este dominat de două mari „bătălii culturale”: avem, pe de o parte, conflictul dintre adepții naționaliști sau național-comuniști ai protocronismului și adepții „internaționaliști” ai umanismului estetic occidentalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Apocalipsă, denumită mai târziu de contemporani, , adică după numele creatorului ei, ca să se deosebească de Apocalipsa după Ioan, cea din Biblie, care, dacă e să fim drepți, este fumată și răsfumată demult. Nici nu a trebuit ca nea Grigore să fabuleze ceva, a luat materialul de-a gata, fiindcă noi deja suntem în plină Apocalipsă. În zilele noastre, când țara aceasta, cândva frumoasă și înfloritoare a ajuns pe mâna unei cete de netrebnici, lacomi, servili, incompetenți, dar dotați la perfecție cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
studio o să ia foc de n-o să mai poată să-l stingă nici cu pompierii. Abia își termină Cap de Piatră intervenția în care ne informează de existența unor grupuri fanatice care luptă pentru Geniu, că îl urmează Copoiul care fabulează despre teroriști și Mortăciune cu amintiri din disidența sa zbuciumată. Santinelă, trebuie să mă crezi pe cuvînt că nici nu știi ce-ai pierdut. Dacă aș fi știut că o să meargă totul strună, pe cuvîntul meu că aș fi făcut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Doamnei (un deal cât un munte, aflat În preajma noastră, pe care rareori se aventura cineva până sus) și ne dăm drumul pe versantul celălalt, abrupt (ce se termina, de fapt, Într-o râpă adâncă, despre care cei din partea locului ziceau, fabulând, că "n-are fund"). Dacă ești un spirit credincios, cum te pretinzi, vei zbura! i am mai spus Într-o doară, glumind și zâmbind satisfăcut. Milu s-a uitat la mine Într-un fel ciudat, apoi a țipat scurt și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
am refuzat și pe acel „...ache de la Interne“. Și mai târziu, când au venit alții, i-am refuzat. Argumentam că eu sunt prozator (începusem să public și să cred, într-adevăr, că sunt așa ceva) și mi-era teamă să nu fabulez. Le-aș fi dat cine știe ce scenarii construite de imaginația mea. Și chiar, de-a binelea, îmi era frică. De-asta nici nu-mi place să bârfesc. Mă trezesc imprevizibil și, chiar vorbind despre un altul, adeseori îl înconjur cu fanteziile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vestea ca pe un blestem asupra omenirii. La fel de periculoase ca drogurile ? Nu-mi vine să cred urechilor. Inevitabil, fac o comparație cu secvența anterioară de știri și nu reușesc să văd prea multe legături. Dar dacă totuși ?... Și încep să fabulez. Îmi aduc aminte de poșeta pe care am încasat o în cap de la o trecătoare plinuță, în Central Park, acum vreo zece ani, pentru că mi aprinsesem o țigară. Good old times, acum plinuța ar fi probabil în pușcărie, pentru port
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aș încerca să-ți povestesc nici nu aș ști cu ce să încep. Începe cu ce-ți vine în minte prima dată! Mi-am amintit ceva, însă mă tem că ai să râzi de mine sau ai să crezi că fabulez!... Cum să râd? Spune! Chiar mă faci curioasă. Pare absurd, dar e adevărat... Când eram elev în clasa a cincia elementară, ca nebunul, mă îndrăgostisem de o fată de aceeași vârstă cu mine. În fața ei mă fâstâceam de nu mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
caimac... Un zâmbet timid le lumină pentru câteva clipe fețele. Apoi toți șase își îndreptară privirile spre Ghibercea. Cu un tremur aproape imperceptibil al mâinii, Pantazi apucă ceașca și sorbi pe îndelete, cu încîntare. - Exact ca pe vremurile bune... Dar fabula cu satul fără bătrâni, adăugă întorcîndu-se către Ghibercea, mă pune pe gânduri. Dacă m-ați adus cu un avion special înseamnă că lucrurile s-au încurcat rău de tot. Și pentru că, pe vremuri bune, se spunea că am iarba fiarelor
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vă supărați, majestate, dar eu aș dori o altă sabie. - Ce fel de „altă sabie”? s-a încrâncenat pretendentul la tronul Franței. Fata a povestit despre ce era vorba. Cu toate că moștenitorul a crezut din nou că mintea fetei fabulează, a dispus, totuși, să se procedeze așa cum ceruse ea. La biserica Sainte-Catherine-de-Fierbois, în spatele altarului, a fost găsită sabia pe care o dorea proaspătul ostaș. Faptul l-a uimit și mai mult pe Charles. Fiind găsite în acel loc mai multe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Sunt ca adevărați paznici ai răului ce vor să întunece și să dezechilibreze stările unor lucruri bine așezate. Purtătorii acestor poveri nu pot suporta postura în care se află cuplul în discuție și întețesc un foc, chiar dacă acesta abia scânteiază, fabulând povești viclenite, punând pe jar buna conviețuire. Această dorință sadică de a ridica la rang de principiu un fapt divers ce ar putea trece neobservat, ca o ploaie de vară, poate leza trăinicia unui cămin. Dar cum Sarsailă se află
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
născut, repetă ea... ca să mă răzbun pentru toate îndurările mele, profitând de învălmășeala momentului, ți-am schimbat băiatul cu al unei țigănci care născuse doar cu câteva minute înaintea ta... - Nu, nu cred, nu te cred în stare de așa ceva, fabulezi!... - Acesta este adevărul! Crud, e drept, dar e adevărul adevărat care mă încriminează. De aceea te-am chemat să-ți mărturisesc marele meu păcat. Nu cred că mă poți ierta! Dacă în clipa asta ai avea tăria să mă ierți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]