4,085 matches
-
meu: șezi de-a dreapta Mea PÂNĂ CE voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale” (Ps. 109, 1) Oare aceasta înseamnă că, după aceea, Iisus Hristos nu va mai ședea de-a dreapta Tatălui spre a împărăți cu El? Iar dacă la Facere 8, 7 se zice că Noe a dat drumul corbului din corabie spre a vedea dacă a scăzut apa, și, zburând, corbul nu s-a mai întors înapoi PÂNĂ CÂND s-a uscat apa pe pămât, aceasta înseamnă că s-
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
meu stau invers de cum eram obișnuită. Soarele răsare dinspre soare-apune. Doar lângă ocean mi se pare că soarele străbate aceeași traiectorie ca la mine acasă. Mă uit la discul roșiatic cum urcă printr-un fel de ceață, aburi ca la facerea lumii, fiecare dimineață este un miracol, mă bucur cu toată ființa de spectacolul naturii, jumătate întâmplat aievea, jumătate zămislit de propria mea fantezie. Lucrez la spectacolul lumii cu ochii pictorului, cu urechea muzicianului, cu sufletul fragil al creatorului, cu mintea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sale crescură. Anunță organele în drept, dar în același timp își amintea de fostul magaziner, Moș Ghiuriță. De fapt, toți îi spuneau Moș Guriță, pentru că avea darul de a povesti orice întâmplare cu punct și virgulă, luând-o încă de la facerea lumii. Da, dar pe timpul lui era ordine, materialele nu lipseau, gestionarea acestora se făcea la milimetru și la gram, ca la carte. De multe ori îl bătea gândul să-i facă o vizită acestui fost slujbaș al său, acum pensionar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Am simțit că totul e gol și provizoriu. Cerul, negru ca smoala, semăna cu un vechi ciador străpuns de nenumărate stele strălucitoare. Se auzi cântecul muezinului. Chemarea necuviincioasă care te făcea să te gândești la țipătul unei femei în chinurile facerii - poate târfa era gata să nască. Geamătul unui câine se amesteca în sunetele chemării la rugăciunea de dimineață. Dacă este adevărat ca fiecare are steaua lui în cer, mi-a trecut prin minte, a mea trebuie să fie îndepărtată, obscură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
dar minunate, sub aspect profesional. Am apucat să mă plimb abia În a opta, după terminarea com petiției... Am văzut lucruri interesante, am cunoscut oameni importanți, am Învățat să fac și un altfel de teatru. Mi-au plăcut teribil cehii (Facerea lumii - montare excepțională, de umbre animate, În care corpurile interpreților , impecabil armonizate, se metamorfozau În gîndaci, dinozauri, girafe Adam, Eva, Șarpele, Diavolul etc.); un suedez, Staffan Björklund ( Bătrînul și măgărușul - one man showul unui octogenar de-o incredibilă vivacitate & ingeniozitate
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lipește de pereți! Nu cumva s-o Întreb cum stă cu teza, cînd va fi gata. Și nu e singura! De parcă le-aș vrea răul! Nu m-ar mira să mă și urască, deoarece o vorbă dea mea spune că facerea de bine e...complex al lui Oedip! Într-o seară, jucîndu-l pe Hamlet, celebrul Daniel Day Lewis a ieșit din scenă după 45 de minute și a refuzat să reintre. Motivul? Văzuse fantoma ...propriului tată! Gestul, dincolo de conotația psihiatrică, denotă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
suferi și nu ne vom mai îmbolnăvi. Să nu încetăm niciodată să visăm și să acționăm pentru o viață demnă și prosperă. Nu poate nimeni să ne oprească să dorim o viață extraordinară, pentru că este dreptul nostru suprem moștenit de la facerea lumii. Asta înseamnă că sufletul nu va mai fi un simplu spectator și va avea timp să-și revină în totalitate experimentând viața liber. Eu am fost conștientă că totul se va sfârși atunci când EU doresc asta și s-a
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
lună jumate a fost dat afară. "E drept, fără a pretinde anularea din punct de vedere estetic a acestor lucrări, țin să precizez că multora din ele le lipsește esența. Dacă e să aruncăm o clipă gîndul spre capitolul întîi, Facerea, din Biblie și să extindem metafora, aș reformula-o: metafora celor cinci foi de viță: două la ochi, două la urechi, una la gură. (Spun foi de viță, care-s și mai mari, neavînd foi de smochin la îndemînă). În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o includă în vreo viitoare piesă de teatru despre medici, că inginerii, despre care tot scrie dînsul, n-au de la cine lua ciubuc... Vă vine să glumiți, doamnă, dar puneți-vă în locul meu... Imposibil! face Maria un gest categoric. La facerea mea, Dumnezeu a economisit niște lut, să adauge unora chiar mai mult decît este nevoie... Ochii lui Mihai se întîlnesc cu ai Mariei și primul gînd este să se repeadă spre ea, s-o sărute pe gură aici, în curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
umane pe roata sa de olar, apoi le dă viață. Conform mitologiei egiptene, oamenii sunt indispensabili zeilor care se hrănesc cu ofrande. Potrivit Bibliei, omul a fost creat de Dumnezeu. Adam și Eva au fost primii oameni creați de Dumnezeu. Facerea lor este descrisă în Biblie în primele trei capitole din Cartea Genezei: "Dumnezeu a creat omul și femeia după chipul și asemănarea Sa". În legendele mitice ale Chinei, ființele umane au fost create de zeița Nüwa, care avea corp de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și ceața la fel de bine cum s-ar putea să nu apară nicicând, un fel de plapumă nevăzută îi acoperă ca bolta unei peșteri, apoi se retrage ca și când nu ar fi fost scornită vreodată, totul redevine tundră și nemișcat ca la facerea lumii, numai că acum nu mai e nevoie de nici un cuvânt, e de ajuns să existe o mână, un braț, să se desfacă o palmă, iar degetul mare și cel arătător să-l înșface pe general, să-l rotească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
afirmă: „Cred că există motive întemeiate pentru a sugera că Era modernă s-a încheiat. Astăzi, multe lucruri arată că străbatem o perioadă de tranziție, când, se pare că ceva este pe cale de dispariție și altceva se află în durerile facerii. Este ca și cum un lucru s-ar destrăma, s-ar descompune și s ar epuiza, în vreme ce un altul încă nedefinit, s-ar ridica din ruine.” Același autor P.P. Negulescu, sublinia în cartea sa că: „Lumii deznădăjduite de astăzi îi trebuie un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Întreaga viață... CÎnd o femeie are un copil, Își uită visele. El o privi Îndelung. În cele din urmă tăgădui: - Tu, nu... Pe tine nimeni nu te va face să uiți. Așa te-ai născut și așa vei muri. Durerile facerii o apucară după-amiază și strigă ore Întregi, asudînd și zvîrcolindu-se, plîngînd, rugîndu-se și Înjurîndu-l pe „blestematul monstru respingător care o făcuse să conceapă alt monstru care voia s-o omoare dinăuntru”. Iguana Oberlus stătea tăcut, În așteptare, Încercînd să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În simțiri. Numai că În sinele său nu află altceva decât năluca visului și a deșteptării, a aceluia de dinainte și de după, În sinea sa nu află nimic decât bezna aceea bălmăjită care, de bună seamă, fusese Înaintea creației, Înaintea facerii, când Domnul Încă nu despreunase somnul de trezie și veghea de vis. Și de n‑ar fi fost trandafirul din inima sa, de n‑ar fi fost dulcele nume al Priskăi, dacă amintirea ei nu i‑ar fi fost pecetluită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
bucuria trupului său care se despuiase de Învelișul muced, vâscos al beznei, era o desfătare copilărească a pielii, a măruntaielor și a oaselor, o bucurie a oaselor, o bucurie animalică, o bucurie de amfibie, de reptilă, când trupul, În durerile facerii, se slobozește de pielea zoioasă, de Învelișul muced, de pojghița vârtoasă a negurii vremurilor, ce iese prin pori, jilavă și nepieritoare, era o sângerare epidermică, precum veninul șarpelui când intră În trup, În carne, până la oase, până la măduvă, pătrunzând aievea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
creațiile clasice ale lui Christian Lacroix? Și Reverendul Fără Dumnezeu spune: Despre o fustă Lacroix bufantă, cu petale de lalea? Spune: Nici nu ți-ar veni să crezi. Bâlbe Un poem despre Reverendul Fără Dumnezeu — Până în capitolul unsprezece din Cartea Facerii, spune Reverendul Fără Dumnezeu, n-a existat război. Până când Dumnezeu ne-a pus să ne batem unii cu ceilalți, pentru tot restul istoriei. Reverendul Fără Dumnezeu pe scenă, cu sprâncenele pensate și trasate cu creionul în două arcuri gemene, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în siguranță. Și Dumnezeu a spus „Iată, ei sunt un singur popor ... și iată de ce s-au apucat...acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce și-au pus în gând...” Cuvintele Lui, în Biblia Lui, în Cartea Facerii, capitolul unsprezece. — Așa că Dumnezeul nostru, spune Reverendul Fără Dumnezeu, cu mușchii brațelor și coapselor dezgoliți, presărați cu punctele negre ale părului ras crescând în fiecare por, spune: Dumnezeul nostru atotputernic așa s-a speriat încât a împrăștiat omenirea pe toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
suflet și cu toată atenția concentrată, ca să poată sesiza momentul când urma să fie înlăturată să se poată retrage ea la vreme. Avea o teamă grozavă de ridicol chiar dacă îl căuta mereu. Dar marea plăcere a Sidoniei Trofin rămânea tot facerea și desfacerea legăturilor matrimoniale, în această ocupație își dovedea deplin iscusința. "Coana mare", cum era poreclită de mulți, avea o intuiție diabolică atunci când mirosea posibilitatea formării unui noi cuplu, își punea în joc toate relațiile, se interesa în dreapta și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
osmotic și cu poemele, prozele compun un roman sui-generis. Indiferent de vizualizările formale (vers, proză, teatru), însușirea definitorie comună scrierilor Roxanei Pavnotescu e aceea de a transmite o vibrație. O anume vibrație. Roxana Pavnotescu nu scrie literatură în sensul de facere, de elaborare ghidată de căutarea ineditului stilistic pentru el însuși, pentru scontarea unor efecte de ingeniozitate verbală sau pentru încercarea unor cât mai nebănuite posibilități ale limbii. Realizate într-un limbaj eminamente modern, prozele scriitoarei nu și l-au asumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în spaniolă genul masculin? Creatorul primordial este în cele mai multe mitologii de gen masculin. Primul fruct al creației este Adam, Eva se desprinde ca o anexă din coasta sa. Într-un sublim gest de generozitate sau din plictiseală, creatorul cedează resortul "facerii" sau al creației repetitive, femeii, dar asta numai după ce ea va fi primit de la creator matricea, modelul. Germanii preferă un gen neutru, androginic: "Das See". Creația este ambiguă, deopotrivă zeii și zeițele mitologiei nordice sunt puternici și războinici. Aceeași amintire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
e cântec al Mamei-Pământ, acum lehuză, pentru că a născut pe copiii săi; copiii-fuioare se ridicau mai clare pe cer și se ordonau în literele formulei chimice, pe când îmi sunau îndepărtat cuvintele Scripturii Dumnezeu a făcut pe om din țărâna Pământului (Facerea 2, 7). Mogâldețele erau luate în gheare de berze sosite din noapte. Deasupra caselor și maternității orașului berzele deveneau fuioare zburătoare care, eliberate de povară, țâșneau spre cer ca săgețile albe în beznă. Îngeri care se întorceau acasă până la următoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și toate oglinzile sfărâmate ale copilăriei, alături de pleava rămasă intactă a nenumăratelor vieți anonime intrate deja în circuitul legendelor homerice. Deși ele nu aveau o vechime mai mare de 300 de ani, dar o consistență cât toate vârstele Lumii de la Facere până acum. Cineva a aruncat o piatră care a spart iluzia. Un hârleț uriaș a bătătorit cu latul mușuroiul iscat de hârlețul sfredelitor în pământul tinereții și regizorul a dictat prin portavoce: STOP FILMAREA! Proiectoarele s-au stins și actorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-se apoi, fuior, pe un mănunchi de raze solare ca să ajungă în laboratorul atomic de heliu și hidrogen. Aici preferă să se retragă într-o retortă și, influențat de zumzetul de albine al atomilor, să-și direcționeze întreaga strădanie spre facerea LUMINII. D a, mai ales toamna, unde în nicio parte de lume nu e ca la noi. Întâi vine cu frisoane. Încep să tremure aripile păsărilor, e transmisă lanurilor de porumb, copacilor. Dacă ți se pare că tremură pământul, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Brăilei, dar fără Dunăre. Eu vin dintr-un timp invers, viitorul-trecut. Siiiiiigur! spuse paznicul pipăindu-și tocul pistolului. Adică vrei să spui matale că după moldoveni vor fi broaște, sau invers? Bravo, ai priceput, frate-miu, ăștia au fost de la Facerea Lumii arătă pilotul pe hartă zona Moldovei, care era întinsă până în Finlanda. În viitor se vor strânge în România. Păi aici ești, nene! strigă vesel paznicul. Da? În trecutul viitor? Da! confirmă brăileanul. Tu vii din..., de acolo, și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
această teză? Ai ghicit! Starea acelei gângănii privită de profesori și sentimentul zdrenței ignorate de aceleași auguste priviri. Dar pe atunci noi zburdam pe pagini cu libertatea neîngăduită de magiștri, hălăduiam printre LEGI cu nonșalanța neadmisă de rigorile școlare. La Facerea Lumii noastre, cuvântul lui Dumnezeu a fost: TEZĂ. Dar ce trebuia să scriem habar nu aveam. Încă nu ni se făcuse Lumea și capul nostru era moale. Ca să bolborosim viața și sentimentele, ne dureau simțurile. Toate circuitele noastre erau inundate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]