889 matches
-
La începutul anilor ’60 a emigrat în Israel, unde a profesat ca medic urolog. A fost și un artist plastic apreciat, prezentând mai multe expoziții cu ecou imediat. Debutează cu versuri avangardiste în revistă „Alge” (1930), colaborând și la „unu”, „Facla”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Lumea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea românească”, „Era nouă”, „Meridian”, „Viața românească”. Editorial, intră în scenă literară cu volumul de versuri Plămânul sălbatic, apărut în 1933. Plămânul sălbatic este un lung poem încărcat de secvențe onirice, dar și
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
București. Atras încă din adolescență de activitatea gazetărească (a debutat în 1926 în „Cuvântul”), publică sub semnătură, dar și sub pseudonime ca Democrit, Elka, Lucullus, Al. Teodoru, Vladimir, Kalvincar (acesta din urmă folosit împreună cu I. Vinea și N. Carandino la „Facla”), la „Mișcarea”, „Adevărul”, „Cuvântul” „Curentul”, „Dimineața”, „Zorile”, „Lumea românească”, „Azi”, „România” ș.a. La 8 mai 1951 este arestat și „reținut administrativ”, fără a fi judecat și condamnat, timp de patru ani, la Jilava, Ghencea și Văcărești. La 30 decembrie 1960
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
la penitenciarul din Gherla. Este eliberat în 1964, în urma unui decret de grațiere colectivă. A fost reabilitat juridic postum în anul 1995. Devine membru al Uniunii Scriitorilor în ultimele sale zile de viață. Într-un credo - De ce scriu, apărut în „Facla” (1935) - K. afirma că a fost „mânat în luptă” de necesitatea de a denunța inechitățile sociale, ura de rasă, „deșucherile politicii instinctive”, „nedreptățile de tot felul”, „calomnia ticăloasă”, „legalitatea concediată”, „moraliștii fără morală”, „tâlharii servind lecții de onestitate”, „prostituații care
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
cincisprezece ani are modeste slujbe în comerț și frecventează asiduu teatrele, bibliotecile, așezămintele culturale. Autodidact cu lecturi masive, debutează în 1919 la gazeta „Socialismul”. Din 1920 colaborează cu articole și anchete pe teme sociale la „Dimineața copiilor”, „Curentul literar”, „Clipa”, „Facla”, „Zorile” ș.a. Devine gazetar profesionist, lucrând pe rând sau simultan, la „Facla”, „Argus”, „Rampa”, „Comedia”, „Mișcarea”, „Țara”, „Gazeta”, „Zorile”. Ține, ani de-a rândul, cronica dramatică la „Rampa” și la alte periodice. În timpul celui de-al doilea război mondial și-
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
așezămintele culturale. Autodidact cu lecturi masive, debutează în 1919 la gazeta „Socialismul”. Din 1920 colaborează cu articole și anchete pe teme sociale la „Dimineața copiilor”, „Curentul literar”, „Clipa”, „Facla”, „Zorile” ș.a. Devine gazetar profesionist, lucrând pe rând sau simultan, la „Facla”, „Argus”, „Rampa”, „Comedia”, „Mișcarea”, „Țara”, „Gazeta”, „Zorile”. Ține, ani de-a rândul, cronica dramatică la „Rampa” și la alte periodice. În timpul celui de-al doilea război mondial și-a încetat activitatea în presă, ca urmare a interdicției introduse de legile
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
la Universitatea din București, a obținut doctoratul în litere și filosofie. A practicat meseria de profesor și pe aceea de avocat. A colaborat la numeroase periodice, între care „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Rampa”, „Universul”, „Revista idealistă”, „Adevărul literar”, „Flacăra”, „Dimineața”, „Facla”, „Viața literară și artistică”. A mai semnat și O.M. sau Omin. M. este recunoscut ca unul dintre „maeștrii” falsului documentar introdus în câmpul cercetării literare. A plastografiat abundent, a inventat documente, a pus în circulație texte apocrife, a lansat
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
Ecran-Magazin”, „Universul cărții”, redactor la Editura Nemira. Debutează cu poeme în 1978 la „Luceafărul”. Un dublu debut editorial se produce în 1988, când M. câștigă două concursuri pentru debutanți, cu volumele Prier, la Editura Cartea Românească, și Argonauții, la Editura Facla din Timișoara. Colaborează cu articole și poezii la „Viața românească”, „Poesis”, „Porto-Franco”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Versurile din culegerea Welcome December!-Bun venit, Decembrie! (1994) evocă evenimentele din 1989, apoteozând pe cei care s-au jertfit, dar arpegiind și
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
Ferdinand” (1925), colaborând apoi la „Vremea”, „Reporter”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Jurnalul literar”, „Realitatea ilustrată”, „Adam”, „Hasmonaea”, „România literară”, „Magazin istoric”, „Universul copiilor”, „Curentul pentru copii”, „Dimineața copiilor” ș.a. În Israel scrie la „Toladot”, „Revista mea”, „Revista familiei”, „Minimum”, „Facla”, „Adevărul”, „Izvoare” ș.a. A mai semnat Mihail Bistrițeanu (la „Națiunea”). Prima carte a lui M., culegerea 24 de ore în jurul lumii (1932), are ca temă Expoziția Colonială de la Paris din 1931. Sunt asamblate aici „reportaje imaginare”, realizate prin prelucrarea materialului
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
redresării dintr-un dezechilibru realizat, a unei activități de tip scurtare musculară și incoordonare, deci dezchilibru agonist - antagonist. Sarcini Tratamentul kinetic și folosirea tehnicilor de întindere musculara pe dinamica spiralității (Arcan, P., Ciumăgenu, D., 1980, Copilul deficient mintal, Timișoara, Editura Facla, pg. 198-200; 323-327; și 5) ajută copilul și motivează preocupările noastre de a lua în considerare fiecare funcție, până la încheierea maturizării, dezvoltării (12 ani). Evoluția funcției evidențiază secvențe și alternanțe ale stabilității și mobilității, ale simetriei, asimetriei precum și ale independenței
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
pentru scopuri didactice totul după intențiile ei, fără a-i putea mări câtuși de puțin conținutul. Căci nu este decât inventarul, sistematic ordonat, a tot ceea ce posedă prin rațiunea pură.” (Ibidem, p. 26.) 34. L. Blaga, Despre conștiința filosofică, Editura Facla, Timișoara, 1974, pp. 32-33. 35. Considerațiile lui Blaga asupra condiției construcției metafizice aduc aminte de reflecțiile lui Wilhelm Dilthey, cel mai de seamă reprezentant al istorismului in gândirea germană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și inceputul secolului XX. Lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un grup ce-și zice „Corabia cu ratați”, al cărui salut - „Oisive jeunesse!” - era un vers din Rimbaud. Totuși, se dovedește foarte activ: își reia colaborarea la „Vremea”, unde va publica până în 1938, mai iscălește în „Credința”, „Meridian”, „Litere”, „Reporter”, „Facla”, „Arta și omul”, „Ideea românească”. În ultima revistă apare ciclul de poezii Marele paianjen, semnalat elogios de Eugen Ionescu și devenit nucleul unui volum prezentat la concursul Editurii Fundațiilor Regale pentru tinerii scriitori needitați. Premiat, Întunecatul April este tipărit în
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
perioada când prim-redactor era A. Bacalbașa. Printre redactori se află, în continuare, mulți scriitori tineri: Toma Dragu, Aida Vrioni, Ana Holda, Ecaterina Racoviceanu-Fulmen, B. Nemțeanu, Dinu Dumbravă, N. D. Cocea (care va înființa apoi, finanțat de C. Mille, revista „Facla”), I. Russu Abrudeanu ș.a. Responsabilitatea alcătuirii paginilor literare revine lui A. Honigman, Iosif Nădejde sau, pentru puțin timp, lui C. Al. Ionescu-Caion. Critica dramatică este reprezentată de I. C. Bacalbașa, Emil D. Fagure, Al. Mavrodi. De la Paris, veneau corespondențe ale poetei
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
opera. A. încarnează, la dimensiuni medii, tipul de scriitor interbelic. Debutul poetic din 1926 îi este patronat de Perpessicius, la „Universul literar”, al cărui colaborator intermitent rămâne până în 1946. Va publica în „Propilee literare”, „Bilete de papagal”, „Tribuna”, „Vremea”, „Azi”, „Facla”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Pagini literare”, „Gândirea”, „Studio Teatrul Național”, „Duminica”, „Seara”, „Fapta”, „Săptămâna C.F.R.” ș.a., iar după 1967, în „Luceafărul”, „Steaua”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont” ș.a. Cu o regularitate bulversată de la o vreme
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
resort l-a constituit uneori înclinația polemică. Recenzii și notițe critice îi apăruseră în 1926 și 1927 în „Propilee literare”, apoi sporadic în publicațiile târgoviștene „Lumea nouă”, „Vremea nouă” și „Avântul Dâmboviței”, dar profilul publicistului literar se definește abia la „Facla”, aflată sub direcția lui Ion Vinea, unde între 1932 și 1934 e prezent cu recenzii și cronici literare, note și articole, interviuri. A mai colaborat la „Dreptatea”, „Tribuna”, „Clopotul”, „Seara” (ziar în a cărui redacție va intra în 1942), „Sfarmă-Piatră
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
Irina Mavrodin, vol. I, Editura Meridian, București, 1986, p. 274. D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formarii națiunii române, ediție nouă cu adăugiri și precizări, Editura Academiei, București, 1984, p. 191. Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura „Faclo”, Timișoara, 1986, p. 83; autorul susține că interdicția așezării nobilimii cu imunități în regiune se datorează statutului juridic deosebit al Banatului ca domeniu al coroanei. Camera fiind în acest caz principalul proprietar funciar. Statutul nobiliar l-au dobândit, și aceasta
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
L’écho de la Révolution Française dans la correspondance, les mémoires et les actions de l’élite intellectuelle de Banat”, în Al. Zub (ed.), La Révolution Française et les Roumains, 1989, pp. 199-209. Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria Iluminismului românesc, Editura „Faclo”, Timișoara, 1986, p. 164. Pentru o imagine detaliată a difuzării cărții vechi românești în Banat, vezi Valeriu Leu, „Cartea veche românească în județul Caraș-Severin. Repertoriu” apud N. Bocșan op. cit., capitolul „Cultura tradițională”, pp. 156-176; Ion B. Mureșianu, Cartea Veche bisericească
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
164. Pentru o imagine detaliată a difuzării cărții vechi românești în Banat, vezi Valeriu Leu, „Cartea veche românească în județul Caraș-Severin. Repertoriu” apud N. Bocșan op. cit., capitolul „Cultura tradițională”, pp. 156-176; Ion B. Mureșianu, Cartea Veche bisericească în Banat, Editura „Faclo”, Timișoara, 1985; E.R. Colta, „Circulația tipăriturilor râmnicene pe teritoriul județului Arad”, în volumul Valori bibliofile din Patrimoniul cultural-național, Râmnicu Vâlcea, 1980. C. Diaconovici Loga, Prefață la Chiemarea la tipărirea cărților românești, Buda, 1821. D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Frederik Antal, Clasicism și romantism și alte studii de istoria artei, București, 1971; Shakespeare, Sonete, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1974; Poezia trubadurilor provensali, italieni, portughezi, a truverilor și minnesängerilor, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: Mircea Tomuș, Cronică teatrală - „Curcubeul negru”, „Facla” (Cluj), 1969, 7145; Liviu Petrescu, Geometrii imaginare - Monument Shakespeare, TR, 1974, 22; Marian Papahagi, O antologie de poezie medievală, TR, 1980, 50; I. Pulbere, Poezia trubadurilor, a truverilor și a minnesängerilor, ST, 1981, 4; Marian Papahagi, Un profesor, un traducător
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
de factură expresionistă, tălmăciri din R. M. Rilke, Alfons Petzold, Richard von Schaukal, Richard Beer-Hofmann. Dar prezența sa în revistele vremii va deveni tot mai rară: la „Viața literară” și „Vremea”, ocazional, cu eseuri, pamflete, proză, la „Viața românească”, „Adam”, „Facla”, „Azi”, „Lumea românească”, „Meridian”. După cel de-al doilea război mondial, revine cu poezie în „Viața românească”, „Revista literară” și „Flacăra”. Își luase oficial numele de Benjamin Bonciu. Semna H. Bonciu ori cu pseudonimul Sigismund Absurdul. Producția lirică de tinerețe
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
a Universității din București, iar mai târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupației germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion Walt Whitman (1927). În 1932-1933 editează revista „Ulise” (din care apar patru numere). Colaborează la „Facla”, „Tiparnița literară”, „Capricorn”, „Mișcarea”, „unu”, „Contimporanul” (secretar de redacție), „Zodiac”, „Discobolul”, „Adevărul” și „Dimineața” (la ultimele două fiind și redactor), „Jurnalul”, „Viața românească” și la parizienele „Excelsior” și „Dimanche illustrée”. A mai semnat și Vasile Cernat. În volum, debutează cu
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
satelor”, „Vremea nouă”, „Brazda literară”, „Provincia”, „Școala Mehedințiului”, „Luceafărul literar și critic”. În 1935 își adună o parte din versuri în placheta Manifest, urmată, în 1940, de o alta, intitulată Eu și Dunărea. După o scurtă colaborare la cotidianul bucureștean „Facla”, lucrează din nou în redacția unor ziare din Turnu Severin, „Țara nouă”, „Curentul mehedințean”, și editează revista „Reportaj” (1936-1937). Semnează și cu pseudonimele Lică, Vasigebra, Vasia Bratilov, Vasile Turbatu, Vasile Mălureanu, Vasile Prundeanu, Coca Demetrescu, Mircea T. Damaschin, Mircea Cantemir
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Spiru Haret” din București și a Facultății de Drept (1932), devine șef de cabinet în Ministerul de Interne. Între 1943 și 1949, va fi magistrat, dar și angajat al Institutului de Istoria Artei. Colaborează la „Contemporanul”, „Ulise”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Facla”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic” și la reviste de artă din țară și din străinătate. A semnat și Henry Grey, Judex, B. Barbu. Atras de domenii diverse, în ciuda formației sale juridice, va debuta în presă, în
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
câteva bune serii de popularizare: „Biblioteca Lumen” (înființată în 1908), „Menorah”, „Convorbiri științifice”, „Oameni celebri”, „Orizontul”, „Probleme și idei”, „Noua colecție Lumen” ș.a. A practicat și publicistică de atitudine, cu note critice, mai rar acerbe (îndeosebi în perioada colaborărilor la „Facla”, de sub conducerea lui N. D. Cocea), alături de tabletă sau foiletonul cultural. SCRIERI: Spre Răsărit, pref. A. Steuerman, Bârlad, 1900; Copiii și cartea, Bârlad, 1901; Edison și invențiunile sale, București, 1911; Galileu, București, 1911; Lădița cu necazuri, București, 1919; ed. București
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
cu deosebire, „un om de cultură și un om de curaj”, își alege ca modele pe confrații T. Teodorescu-Braniște, N.D. Cocea, T. Arghezi. Treptat, C. își mută preferințele și preocupările gazetărești spre ideologia de stânga și, după ce colaborează la revistele „Facla” și „Chemarea”, conduse de N. D. Cocea, pledând pentru drepturile muncitorimii, pentru libertatea opiniei și a cuvântului, asigură, la Botoșani, apariția ziarelor „Glasul nostru” și „Clopotul” (1933-1934), ambele de orientare antifascistă. Se înscrie în Partidul Comunist și este, în 1933
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
educației fizice și sportului, Editura Stadion, București. Allport, G.W. (1981), Structura și dezvoltarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București. Amiel-Tison, C. (1997), L’infirmité motrice d’origine cérébrale, Masson, Paris. Arcan, P., Ciumăgeanu, D. (1980), Copilul deficient mintal, Editura Facla, Timișoara. Așgian, B., Gașpar, Șt. (1993), „Parametrii clinici de dezvoltare ai sistemului nervos central și periferic la nou-născut, la sugar și la copilul mic”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Athanasiu, A. (1983), Elemente de psihologie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]