1,003 matches
-
fi direct legați sau/și interesați de ceea ce se descrie. Distincția lui Weinrich între univers narat și univers comentat e analoagă distincției lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și se leagă de distincția lui Hamburger între POVESTIRE FICȚIONALĂ și POVESTIRE FACTUALĂ. ¶Ricoeur 1985; Weinrich 1964. Vezi și TIMP GRAMATICAL. univers narativ [narrative world]. Setul sau colecția de MOTIVE dintr-o narațiune dată sau dintr-o parte a sa, autentificate și căpătînd astfel statutul de fapte. Se poate face o distincție între
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
felul de ,,legende", povestite de unii ,,eroi" de care nu s-a auzit în perioada derulării negocierilor de aderare. De aceea, am preferat o prezentare empirică a substanței negocierilor de aderare, pentru ca viitoarele cercetări și analize să aibă un suport factual. Dedic acest volum Echipei de negociatori și Delegației Naționale de Negociere a Aderării României la Uniunea Europeană.4 Între 2004-2007, sute de decorații și medalii au fost acordate, în România, pentru a răsplăti "contribuția" personală la pregătirea aderării României la Uniunea Europeană
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
șapou (fr. chapeau), un text plasat între titlu și articolul propriuzis. Șapoul are funcționalitate dublă, informativă și incitativă, oferă detalii despre articol și îndeamnă la lecturarea lui. Paragraful, ca unitate de bază care asigură coerența textului, trebuie să conțină enunțul factual esențial. Într-un text de factură jurnalistică cele mai importante paragrafe sunt cel ințial și cel final. Paragraful inițial numit lead poate fi construit pe: * citat; * metaforă sau comparație; * slogan, formulă fixă, proverb; * calambur (joc de cuvinte); * sfaturi; * balansul teză
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
tratarea subiectului ales. Ulterior, va stabili scopul interviului: de a strânge informații, de a caracteriza o situație, de a prezenta o personalitate și va identifica persoana potrivită. În funcție de informațiile la care are acces, elevul va structura interviul în forma obiectivă (factuală) sau ca o abordare personalizată. Chestionarul va cuprinde întrebări factuale (informații legate de evenimentele la care a participat), de opinie (atitudini, păreri) și de cunoștințe (pentru a evalua nivelul de cultură). Selecția întrebărilor și claritatea dialogului vor fi semnele unei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
strânge informații, de a caracteriza o situație, de a prezenta o personalitate și va identifica persoana potrivită. În funcție de informațiile la care are acces, elevul va structura interviul în forma obiectivă (factuală) sau ca o abordare personalizată. Chestionarul va cuprinde întrebări factuale (informații legate de evenimentele la care a participat), de opinie (atitudini, păreri) și de cunoștințe (pentru a evalua nivelul de cultură). Selecția întrebărilor și claritatea dialogului vor fi semnele unei documentări minuțioase. Se vor evita întrebările retorice, generale, vagi, lungi
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
creionează personalitatea cuiva, portretul poate cuprinde precizări legate de calități fizice și intelectuale, stil de viață, opinii. Tehnica documentării pentru realizarea portretului este împrumutată din sociologie și poartă denumirea de anchetă de personalitate. Cercetarea se poate face sub forma: * linie factual - cronologică de tip curriculum vitae; * fișă de personalitate: declarații, atitudini; * abordare complexă vizând mai multe dimensiuni; * o singură dimensiune cercetată de profunzime. Portretul poate avea forma de chestionar de tip Proust (data nașterii: 22.10.1965; hobby: lectura; culoarea preferată
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
unui drept natural uman în spatele dreptului pozitiv, faptul că valorile nu pot face obiectul cunoașterii științifice, nefiind susceptibile de adevăr sau falsitate, ci reprezentând doar expresii emoționale, acordarea priorității obligațiilor în raport cu drepturile și separarea dreptului de morală, dreptul fiind știință factuală, iar morala disciplină speculativă despre valori 117. John Austin (1790-1859) a creat varianta engleză a pozitivismului juridic, cunoscută și sub numele de teoria imperativistă a dreptului. El respinge argumentele adepților dreptului natural potrivit cărora conflictele juridice exprimă opoziția dintre dreptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima doctrină a pozitivismului și oferă ca unic criteriu pentru identificarea acestor reguli un test factual simplu: răspunsul la întrebarea ce a ordonat suveranul. Împotriva teoriei lui Austin au fost formulate numeroase critici. R. Dworkin insistă asupra a două obiecții fundamentale. Prima se referă la presupunerea cheie a lui Austin potrivit căreia în orice comunitate se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
posibilă aprofundarea înțelegerii dreptului ca instrument de control social, și contestat de alții, care-l consideră o slăbiciune a oricărui pozitivism. Întemeietorul pozitivismului, Auguste Comte, consideră că dreptul și morala nu au nimic în comun, deoarece dreptul este o știință factuală, iar morala o disciplină speculativă despre valori 175. John Austin, preocupat să construiască un sistem de concepte juridice formale, independente de conținutul moral și de condițiile istorice și sociale, distinge între dreptul pozitiv și morala pozitivă. În centrul teoriei sale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care nu putem deduce o concluzie morală din premise non-morale este acela că judecățile morale diferă fundamental de propozițiile factuale. Ele nu descriu cum este lumea, ci prescriu cum trebuie să fie, adică sunt asemănătoare ordinelor. John R. Searle arată în Speech Acts că "înclinația de a accepta o separare rigidă între este și trebuie și, în mod similar, între
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de realizare din punct de vedere tehnic. Didacticul acționează ca o instanță de remaniere (de validare sau chiar de cenzurare) a „visului” politic, a ceea ce se Întruchipează la nivelul dezirabilității ideologice. Nu orice „Închipuire” politică În privința educației poate fi transpusă factual. Nu orice proiect educativ este „primit”, „absorbit” de realitate. Acestea trebuie configurate În acțiuni și proceduri specifice, didactice. Observăm astăzi că foarte mulți „se pricep” În probleme de educație. Prea mulți amatori, oportuniști și impostori au invadat spațiul deciziei educaționale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
propagat activ ideea stabilirii de relații diplomatice; contactele avute între ministerele de externe pentru clarificarea unor aspecte și găsirea de soluții, spre a depăși obstacolele în calea încheierii unor acorduri este cazul acordului cultural 2; posibilitatea de extindere pe baze factuale, a competenței Reprezentanței comerciale (de a da vize) sau vizitele unui număr de delegații din România (ziariști). S-au dezvoltat schimburile culturale ansambluri folclorice, expoziția de artă medievală; acțiuni în domeniul învățământului și culturii, burse etc. Se produsese o evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
compasiunea pentru gloatele de truditori înfometați iscând schime de revoltă. În proză, fizionomia tânărului scriitor se schimbă (Autentice..., 1926, Pata de cerneală, 1928). El apare aici destins, bine dispus, glumeț. Numai că umorul schițelor e în suferință. Tentat de comicul factual și de stropșelile de limbaj, C. practică un caricatural ce forțează ilaritatea. Obtuzi, maniaci, nevricoși, eroii, botezați cu nume caraghioase, sunt slujbași, belferi, galonați, puși în situații din care se vede bine că autorul se chinuie să stârnească râsul. C.
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
om în toată firea). În prozele unde eroii nu sunt ce par a fi, posturile ilariante pot să conțină nuanțe de dramatism. Este reversul acelor situații în care dramatismul, tratat cu o subtilă ambiguitate, emite reflexele unui comic (verbal sau factual) de umoare sarcastică. În pofida unor subiecte anodine, simțul măsurii și lapidaritatea contribuie la impresia de esențial, punctată cu un bun instinct al amănuntului revelator. Adevăratul B. e de căutat îndeosebi în acele scrieri unde, în absența oricărei grimase (de înduioșare
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
a scrie Principia sau The Wealth of Nations au fost în întregime rezultatul educației și mediului social, ca și faptul că grecii erau Naturalmente leaders, iar „barbarii” naturalmente sclavi. Diferența între cele două poziții se situează nu în sfera acurateței factuale, pentru că ambele sunt evident false, ci în sfera implicațiilor pentru acțiune”. Mercantiliștii au recunoscut importanța, calificărilor speciale, cum ar fi de exemplu, militarii, funcționarii de stat etc., dar nu au acordat atenție educației generale a majorității populației. „Citirea, scrierea și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cel care observă. El simbolizează perspectiva epistemologică, devenită curentă pentru noi încă de la Kant, conform căreia noi nu percepem lumea așa cum este, ci mai degrabă așa cum a trecut aceasta prin mediul unei conștiințe care observă. Prin percepție, mintea separă lumea factuală în subiect și obiect"6. Situațiile narative tipice trebuie înțelese înainte de toate ca descrieri schematice ale celor trei posibilități fundamentale de reprezentare a intermedierii în narațiune. Este o trăsătură a situației narative la persoana întîi faptul că intermedierea ține în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
relatează o poveste fără intermediere, adică în mod direct. Părerile lui Hamburger, Pascal și Weinrich se întîlnesc într-un punct fundamental: nu există nici un fel de narație într-o pagină de cuprins, ci mai degrabă ceva este stabilit în mod factual sau general se face referire la conținut sau la subiect sau, așa cum formulează Weinrich, acestea "sînt discutate" (besprochen). Prin urmare, un rezumat poate trece cu vederea natura unui proces narativ dintr-o poveste. Cu alte cuvinte, timpul prezent dintr-un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a epuizării productivității creative a unui autor. Aceste două tendințe trebuie analizate în interdependența care le este specifică. Alternarea părților dinamice și a celor schematizate ale unei narațiuni este o trăsătură caracteristică a structurii textului narativ literar, probabil în contrast cu textul factual dintr-un manual, cu textul în proză non-ficțional din cărțile tehnice, din fișa medicală a unui pacient sau dintr-un proces-verbal întocmit de poliție. Asemenea texte sînt, de regulă, structurate într-un mod mai uniform. Această particularitate a textelor narative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
născut acum nouăsprezece ani în San Diego, California" sînt aproape echivalente, pentru că nu este nimic ieșit din comun dacă o persoană ne spune cînd și unde s-a născut. Sensul ambelor afirmații este în mare măsură cuprins în conținutul lor factual. Însă dacă informatorul este o femeie, iar vîrsta acesteia este de patruzeci de ani, iar locul are o conotație ușor șocantă de pildă, Las Vegas creșterea confesivă începe să opereze [...]. Să presupunem că un autor ne spune " S-a născut
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și a "iconantropului". Omul nou, promis nouă odată cu apariția căii ferate, ne așteaptă de acum înainte la capătul informatizării societății: micul întreprinzător, emancipat, convivial și anarhist. Religia nord-americană a viitorului hrănește o mulțime nenumărată de încercări profetice, în care informația factuală asupra ultimei generații de microprocesoare vine să întrețină așteptarea escatologică a Salvării prin Mașină. De la Toffler la Servan-Schreiber, de la Al treilea val la Sfidarea mondială, putem califica această versiune euforizantă a patosului milenarist drept tehnocrată. În evoluția societății, ea acordă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fără dezrădăcinări majore. Această sintaxă universală desenează un cerc antropologic în care nu ne așteaptă nimic nou. Raportul omului cu lucrurile (și cu omul ca lucru) este infinit și neprogramabil. Știința n-are sfîrșit, sau poate doar unul provizoriu și factual. Raportul omului cu zeii săi (ca și cu alți oameni) are ceva definitiv și universal comprehensibil: Iisus, Buddha, Mahomed și mulți alții ne sînt contemporani, așa cum și noi înșine sîntem contemporani cu Proust, Racine sau Epictet. Progresul cunoașterii nu poate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să explice inexplicabila "propagare minunată a creștinismului" decît printr-o intervenție supranaturală. Ea vede aici dovada acesteia, în însuși absurdul divinității lui Hristos (argumentul ar putea să sprijine cu succes credibilitatea mesajului islamic sau chiar budist). În ea însăși, secvența factuală prezintă mai sobru o succesiune de perioade aproape anodine. 30-125: expansiunea unei secte neo-iudaice (bunuri comune, disciplină riguroasă, autoritate sacră a conducătorilor). 125-250: transformarea acestei comunități regionale într-o Biserică multinațională de factură elenistică. 250-325: conflicte între această Biserică dizidentă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
științele sociale pentru explicarea fenomenelor și proceselor sociale. Cu ajutorul modelelor de regresie putem explica și prezice diferențele în valorile unei variabile cantitative măsurate la nivel global (cum ar fi rata migrației, a natalității etc.) sau individual (indici atitudinali sau date factuale cum ar fi venitul). Modelele de regresie se compun dintr-o variabilă dependentă (cea a cărei variație urmărim să o explicăm) și variabilele independente sau predictorii care se află într-o relație liniară de asociere (covariație) cu dependenta. Relația de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fracțiune de timp În avans. Dacă În Statele Unite ale Americii time is money, În Japonia timpul se măsoară În spațiu ocupat de aceea aici, totul se mișcă foarte repede. În viața cotidiană, o relație abia amorsată are deja un răspuns factual, interlocutorul a Îndeplinit gesturile și ritualurile ad-hoc, pentru a lăsa spațiu liber altor necesități. Aceasta se traduceâncă o dată prin intensitatea calitativă a clipei și a atenției depline implicate, pentru ca microsecvențele de timp câștigat să fie lipsite de frustrare. În această
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Potolea), servindu-ne de exemplul unuia și aceluiași conținut al unei lecții de istorie predat În mai multe variante metodologice și anume: Într-o primă variantă de lecție: respectivul conținut va fi structurat pe comunicarea unei mari Încărcături de informații factuale de tipul unor date cronologice, nume de personaje, denumiri de localități, fapte petrecute etc. Ceea ce, este de presupus, ar supune elevii la un mare efort de receptare și reținere În memorie, la repetare și reproducere. Or, Într-o asemenea situație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]