513 matches
-
obiceiuri, vorbește și se poartă ca fiecare din poporul său și joacă rolul lui Ahil în acea adunare de bătrâni cari formează senatul muntenegrean și unde se vor fi găsind mulți Nestori cu barbele albe și cu sfatul dulce ca fagurul de miere. În genere principatul pare a sămăna cu Sparta lui Lycurg, în care în școli se învăța obligătoriu mânuirea armelor și cântecele lui Homer, pe când cititul și scrisul erau considerate ca un lux. E lesne de văzut de ce Nikita
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țâțe ale tale, ca doi pui gemeni de căprioară carii pasc În crini. Toată frumoasă ești, iubita mea, și Întinăciune nu este Întru tine. Mai frumoase sunt țâțele tale decât vinul și mirosul hainelor tale mai mult decât toate mirosurile. Fagur ce pică sunt buzele tale, mireasă , miere și lapte e sub limba ta. /.../ Grădină Închisă e sora mea, mireasa, grădină Închisă, izvor pecetluit. /.../ Intrat-am În grădina mea, beut-am vinul mieu cu laptele mieu: mâncați, prieteni și beți și vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Tot ca observație comparativistă, să reținem și pasajul paralel pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian în documentele sale: „În scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul, curată ca argintul și laptele, dulce ca fagurele de miere”. Simbolurile culinare ca și albumul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
virtuți ca greceștile xoana miraculoase. Era artei Arta este un produs al libertății umane; dar nu numai în sensul în care o înțelege Kant când spune că munca albinelor nu este o operă de artă, ci un efect al naturii (fagurii de ceară nefiind construiți conform unui scop). Libertatea pe care o atestă arta nu este cea a unei intenții față de instinct. Ci aceea a creaturii față de Creator. Libertatea oamenilor în general, aceste non-albine, nu are altă istorie decât cea zoologică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la doctrina stoicilor despre logosul seminal imanent în lume, și fragmentat în nenumărate logosuri sau rațiuni seminale ale ființelor, care sunt sufletele lor individuale. Stoicismul e însă un raționalism panteist, în care logosul curge în lucruri „cum curge mierea în faguri” (Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t. I, pag. 316. ( Vezi și capitolul „Ortodoxie și Clasicism”în Ortodoxie și Etnocrație )). Justin nu identifică Logosul creștin cu această idee, de care se slujește numai ca de un exemplu de fond aperceptiv în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu după nesigure povești ca Herodot.» Acest scriitor atât de bine informat asupra Sciției, iată ce spune despre cultura albinelor: «La Sciți frigul e nesupărăcios pentru albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea trebuia să se afle la ramura așezată a acestui neam, laAgatirșii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de ceară. În trecutul comunei, creșterea albinelor era o îndeletnicire de seamă, mierea și fagurii fiind destinați consumului și în special vânzării. Mierea era folosită nu numai în alimentație, ci și în medicina empirică, pentru prevenirea și tratarea unor boli. Ceara constituia, în acele vremuri, singura sursă pentru asigurarea iluminatului și, la fel ca și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se recolta mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit special, îndoit la capăt în așa fel încât să poată trage fagurii. Mierea era stoarsă din faguri cu mâna, după care se punea în oale de pământ. După extragerea mierii, fagurii se fierbeau într- un cazan cu apă, până ce se topeau. Fiertura se turna apoi într-un vas cu apă rece, ceea ce făcea ca ceara să se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit special, îndoit la capăt în așa fel încât să poată trage fagurii. Mierea era stoarsă din faguri cu mâna, după care se punea în oale de pământ. După extragerea mierii, fagurii se fierbeau într- un cazan cu apă, până ce se topeau. Fiertura se turna apoi într-un vas cu apă rece, ceea ce făcea ca ceara să se adune deasupra. După ce ceara era stoarsă, se punea din nou la fiert pentru a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceara să se adune deasupra. După ce ceara era stoarsă, se punea din nou la fiert pentru a o separa de impurități. Pentru stoarcerea mierii și a cerii s-au mai folosit și teascuri (prese) cu „pene” sau cu șurub. Din fagurii rămași după extragerea mierii se prepara, prin fierbere, o băutură numită „mursă 2”. Această băutură se utiliza și în practicile magice de vindecare a „bolnavilor”, victime ale farmecelor. Mursa era descântată odată cu bolnavul, după care era administrată pacientului. De când omul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai numeroase de albine, în fiecare vară plecând câte două- trei roiuri din fiecare stup de acest tip. Cu acești stupi primitivi se lucra foarte greu: nu se puteau cerceta să le afli necazul și să-i îndrepți, iar recoltarea fagurilor cu miere se făcea tăind pe cei din margine, căci restul erau plini cu puiet. Vrând-nevrând, stuparul trebuia să ucidă întreaga colonie de albine cu fum de pucioasă, pentru a putea stoarce toți fagurii, obținând astfel o miere care nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ani, când într-o insulă din arhipelagul Cicladelor grecești un stupar a salvat viața unor albine punându-le într-o ladă câteva bețișoare de care a legat fâșii de fagure, oferind astfel albinelor un suport pe care să clădească restul fagurilor, până jos la dușumeaua stupului. Când a venit vremea marelui cules, stuparul a mai adăugat deasupra o ladă mai mică în același dispozitiv, unde harnicele albine au cules miere curată ca lacrima. Recoltarea mierii în astfel de condiții a fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
separate de gratii Hanemann), iar ca stup orizontal, stupul Layens (tip de stup orizontal cu 20 de rame de dimensiuni 40/30 cm). Extragerea mierii la stupii moderni se face cu ajutorul extractorului radial (centrifugă), după ce în prealabil ramele cu faguri se descăpăcesc cu ajutorul unui cuțit special în formă de furculiță. Mierea recoltată se depozitează în recipiente din lemn de tei, inox sau plastic. Creșterea albinelor valorifică baza meliferă ieftină pusă la dispoziție de vegetația ierboasă și lemnoasă spontană precum și de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-le, contopindu-le într-o melodie unitară, poetul impresionează prin căldura mărturisirii, sinceritatea tonului: Când citești o poesie,/suie în copac și cântă/dă frunzișul la o parte/și cu el ne înveșmântă,// taie o felie mică/ din cereștii, dulcii faguri/ bate cu o strofă bună/ să deschidă cerul praguri,// pune-n sânge dulci otrăvuri/ inima din piept o scoate/ în liberiene vase/ scald-o, vezi cum se socoate// tinde brațele să scuturi,/ pene de păuni și linguri/ și-ntre cai
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-le, contopindu-le într-o melodie unitară, poetul impresionează prin căldura mărturisirii, sinceritatea tonului: Când citești o poesie,/suie în copac și cântă/dă frunzișul la o parte/ și cu el ne înveșmântă,// taie o felie mică/ din cereștii, dulcii faguri/ bate cu o strofă bună/ să deschidă cerul praguri,// pune-n sânge dulci otrăvuri/ inima din piept o scoate/ în liberiene vase/ scald-o, vezi cum se socoate// tinde brațele să scuturi,/ pene de păuni și linguri/ și-ntre cai
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce vor țâșni din teaca/ acestor buruieni care tot cresc”. Exhibarea unui limbaj anatomizant este însă doar o capcană: dominantă rămâne întemeierea culturală a imaginii. Moartea ca dulce momeală, „năpârlirea sensului”, „cenușa moale” a pustiului și a trăirilor, oasele ca faguri ce adună mierea morții, plânsul „fluturând veșted în mine”, calmul contemplativ („În toate o măsură potrivită/ loc împuținat vederea/ te amăgește și vezi”), obsesia devenirii și a limitei indică maturitatea în tipare reflexive, închiderea senzorialului în favoarea etalării culturale. De aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine/ Baltagele noastre au buze depline.” Mai individualizat este lungul poem Colocviile pădurii, ambițioasă și confuză respingere a unui misticism silvestru-vegetal în favoarea cetății „cu faguri de neon,/ Și clinchet flăcărat în piepturi de beton”. Aici teza ar fi elementară dacă execuția versificatorie nu ar fi prolixă și obscură - paradoxal, defectul devenind în context calitate. Monologul Mithridate, scris către apusul vieții, poate fi citit ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
cu har cuceritor, susținut de puzderia relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu bucate bătrânești , pregătite de buna doamnă Eugenia, tovarășa sa de viață sau să-i îmbie cu faguri din știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu comoara de cărți și dicționare în toate limbile, din prețioasa sa bibliotecă . între ele fiind
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cine să spună că dublând hârtia nu pot să iasă asemenea unghiuri, dar asta presupune o impietate, ca aceea de a susține că nu Dumnezeu a fost cel care a făcut pietrele rotunjite, ci curenții din albia râului, sau că fagurii hexagonali ai unei albine figură ce apropiindu-se mai mult de cerc nu lasă loc la a se uni unele cu altele este o formă care se formează în mod natural; din diferiți cilindri, dacă se face cu ei o
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
doar în poezia crudă, a existenței respingătoare se apropie de Arghezi, ci și în aceste descrieri ale femininului care se contopește cu natura: "Aveam culoarea nopții și miroseam a luna/ pe care ți-am trimis-o într-un castron cu faguri./ Cu mine ulmii seara se-ncarcă de zigzaguri/ ori se dezbracă-n șoapte, aceleași totdeauna/ și eu țâșnesc trezită c-a mai plutit și suie/ o frunză peste zidul cetății, amăruie", (Capricii). Se observă rapida trecere de la un imaginar romantic
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
zigzaguri/ ori se dezbracă-n șoapte, aceleași totdeauna/ și eu țâșnesc trezită c-a mai plutit și suie/ o frunză peste zidul cetății, amăruie", (Capricii). Se observă rapida trecere de la un imaginar romantic (luna, noaptea) la demitizarea acestuia (castronul cu faguri). Inventivitatea lirică surprinde și acum, pentru că de câte ori se raportează la simbolurile consacrate, poeții acestei generații reușesc s-o facă într-o manieră neașteptată, surprinzătoare. Învăluirea în propriul păr care este prezentată simetric atât la începutul, cât și la finalul poemului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și pe val adânc de râu, Pe-amiros de măr, pe-o stea, pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină și pe tremur lin de horă, Pe ram verde de stejar, Pe coamă de armăsar; Pe doi faguri dulci, mustoși, într-un clopot de strămoși, Pe-amintirea lui bunicu, Pe nesomnul lui tăticu, Pe un vers de Eminescu, Pe pământul ce-l iubescu, Să-l iubești și tu așa, Hai, puiu, nani-na.” („De leagăn”) Și, în amintirea vremurilor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
vitamine) care le asigură proprietăți de fortificare fizică, tonifiere și de vitaminizare a organismului, fiind indicate să Înlocuiască zahărul alb. *Propolisul se ia zilnic o jumătate de linguriță (circa 5 g) pe o durată prelungită. *Păstură -un produs aflat În faguri, din care se vor lua 4-5 Îmbucături pe zi. Regimul alimentar Are un rol deosebit de important atât În prevenirea cancerului cât și În terapia diferitelor forme canceroase. Există o legătură incontestabilă Între alimentație și cancerul hepatic. Ce se recomandă ? Cât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
3 ori pe zi, cu 15 minute Înainte de mesele principale, Într-o cură de minim 15 zile; *polen- granule din care se iau câte 2 lingurițe pe zi, cu 15-20 minute Înainte de mesele de dimineață și seară; *păstura adunată din faguri, din care se iau câte 3 lingurițe pe zi, având efecte de stimulare a rezistenței organismului slăbit de boală; *lăptișorul de matcă are efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar, revitalizând corpul debilitat. Regimul alimentar În profilaxia cancerului colorectal, regimul alimentar este
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]