687 matches
-
nu e liberă pentru la noapte, tocmai au sosit niște neguțători bogați din Isfahan, cu copii și cu slugi. Ca să-i verifice spusele, nimeni n-are nevoie să consulte un registru. Locul geme de rândași gălăgioși și bidivii plini de fală. În ciuda iernii care Începe, Omar s-ar fi culcat sub cerul liber, dar scorpionii din Kashan sunt aproape la fel vestiți ca și faianța din partea locului. — Chiar nu există nici un colțișor unde să-mi Întind rogojina până În zori? Hangiul Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
așază însă impresiile. Se referă la „casa mare” din Maramureș, așa cum arată ea în prezent. Și arată oarecum altfel și oarecum diferit. Doar oarecum însă, căci funcția ei pare să se păstreze : „camera bună”, sau „frumoasă”, sau „camera cu rudă” - fala oricărei neveste - este în continuare „camera de parade”, cum i se mai spunea și înainte, spațiul în care „privatul este expus public” spre luare la cunoștință și recunoaștere. Doar că, tocmai pentru a-și păstra această funcție „tra dițională”, ea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Și tot cam pe atunci, sonda sovietică Fobos 2 transmite imagini tulburătoare din proximitatea planetei Marte - cu specificația că ea s-a pierdut, În cele din urmă, În condiții neelucidate, dînd naș tere la teorii. Pe 1 decembrie, Nadia Comăneci, fala sportului socialist, ajunge În New York, avînd statutul de refugiat politic. Iar Camilo José Cela primește Premiul Nobel pentru literatură - să fi fost comitetul academiei suedeze sedus de limbajul colorat și de ideile lui ciudate? Probabil că spaniolul a murit cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
contenea cu jalbele la primărie și plîngerile-n vecini. De cîte ori bate pendula așa mă lovește și fătul ăsta-n burtă! Nici de ceas nu mi-e trebuință. El nu greșește nici o dată.” Ieșisem deci, În lume, mă plimbam cu fala mamei scrisă pe umărul stîng. Oameni cît să nu zărești acareturile, mulți mascați, alții cu fețe boite, cîțiva cu tichii pline de clopoței... Priveam carnavalul..., acasă dădusem cu ruj pendula, Îi lipisem pene multicolore de papagal, ornasem timpul... Unii care
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
conștientizarea faptului că venim dintr-o lume acum a amintirilor, dintr-un trecut obligatoriu să fie cunoscut, fie pentru comparație, fie pentru originea noastră națională și socială, fie ca un îndrumar spre cele bune, cinstite și morale, fie ca o fală pentru viața noastră de unde ne tragem. Nu mi-am imaginat, până la citirea prezentei cărți ,,Vaslui,,Capitala Țării de Jos "...că aceste pământuri pline de istorie au putut naște atâtea valori umane ce au strălucit pe frontispiciul culturii române! Vasluian fiind
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
a zis: "Nu vrei să ne lămurești ce înseamnă pentru noi ceea ce faci?" 20. Eu le-am răspuns: "Cuvîntul Domnului mi-a vorbit, astfel: 21. "Spune casei lui Israel: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Iată, voi pîngări Locașul Meu cel sfînt, fala puterii voastre, ce vă e mai scump în ochi, lucrul iubit de voi; și fiii voștri și fiicele voastre, pe care i-ați lăsat după voi, vor cădea uciși de sabie. 22. Și atunci veți face cum am făcut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
pentru voi. Veți face întocmai cum a făcut el. Și cînd se vor întîmpla aceste lucruri, veți ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeu. 25. Tu, însă, fiul omului, în ziua cînd le voi răpi ceea ce face tăria lor, bucuria și fala lor, ce le este scump ochilor și lucrul iubit de ei, pe fiii și fiicele lor, 26. în ziua aceea, va veni un fugar la tine, ca să-ți dea de știre și să auzi cu urechile tale. 27. În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
val, O ceață-abundentă coboară pe mal Spre raza confuză ce plânge în zare, Speranța apare, dar iute dispare... Și eul din mine, pe ploaia cea goală Se simte-ncolțit, el cere să uite; Ar plânge, ar râde, s-ar umple de fală, Dar gândul îi zboară la marea albastră... Condac Camelia - Alexandra Școala Gimnazială Dumbrăvița Nu știu... Nu știu ce-i dragostea, Ce-nseamnă să iubești... Să simți că zbori spre cer, Să simți că trăiești... Să vezi dincolo de nori, Să mori iubind, Să
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
hoteluri ș.a.m.d.? Oare să nu se găsească o energie „riverană“ aptă să se înhame la coordonarea unui zdravăn colectiv de istorici care să treacă mult dincolo de limitele celor câteva albumașe color, tip ONT, ce fac, oarecum jenant astăzi, fala vitrinei celor două librării de pe „faleza“ urbei? Istorici, arhitecți, muzicologi, literați, genealogiști, arhiviști, specialiști în evoluția politicii și artelor românești, plus câțiva fotografi simpatetici, bine struniți de o sfântă determinare aidoma treimii care a păstorit Dicționarul scriitorilor români (Mircea Zaciu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
câte am înțeles eu, acele case în care se găseau școala și baia nu se aflau lângă biserica Trei Ierarhi, ci undeva, mai jos de Mitropolie. „ Chiar dacă vodă nu spune pe nume uliții, tu ai ghicit locul.” O undă de fală mi-a încălzit sufletul la auzul cuvintelor călugărului. Am continuat totuși să răscolesc prin actele de pe masă și să le citesc pe nerăsuflate, până când unul mi-a atras atenția în mod deosebit. Când am terminat de citit, l-am făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pecetea Porții gospod și ne-am iscălit. Leat 7263 (1755) februarie 28”. Doar ce am terminat de citit, că bătrânul a și grăit, oftând: „Simt ca o strângere de inimă când aud de Școala Vasiliană, care a fost de mare fală în vremea lui vodă Lupu. Din păcate, doar la vreo sută de ani, nu i se mai cunoaște măcar locul.” Eu parcă nu m-aș da bătut, părinte, până nu mai aflăm câte ceva și despre osârdia altor domni spre a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
scrie o istorie a Ioanilor și întocmește arborele genealogic al acestei familii din care se trage. Avem de-a face, așadar, cu un caz tipic de fărămițare a marilor proprietăți prin succesiuni multiple, care amintesc de originea nobilă a răzeșilor, fala țărănimii române, care începând cu marea bătălie de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475 și continuând cu cucerirea redutelor turcești de la Grivița, de la Turtucaia, cu înfrângerea germanilor la Mărășești în 1916-1918, a adus tribut de sânge ce stă la temelia
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
sunt arătate ca aninate de roțile unui car. Tracii și Geții admiteau poligamia ca formă de conviețuire a sexelor. Menandru în niște versuri raportate de Strabon, spune: ,,Tracii toți și dintrînșii Geții mai cu samă, Noi toți (căci mi-e fala în ei să mă prenumăr), Nu suntem tocmai modele de moralitate; Căci nici unul din noi nu se mai mulțumește Nici cu zece femei; mai mulți duc unsprezece, Alții douăsprezece și încă și mai multe; Iar care nu poate să aibă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Troia, Orașul sfărîmat a ars pînă la cenușă, Enea cel Viteaz și-ai săi de viță-soți Provincii au prădat și stăpîni au devenit Aproape a tuturor bogățiilor din Insulele de Apus; Căci bogatul Romulus la Roma strînge bogățiile, Cu mare fală fortăreață face Și îi dă nume după numele ce el îl are; în Toscana Ticius înalță orașe, Iar Langbeard în Lombardia case multe că ridică, Și dincolo de marea frîncilor Felix Brutus, Pe maluri late ale Britaniei, construiește din victorii Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
frunza, ramuri stau de sfaturi 51 {EminescuOpVI 52} 115Și somnul nu voiește ca să-l fure, Căci umedă e frunza lui de paturi, Urechea-i trează a dumbravei gure Le ascultă șoptind din mii de laturi - Și corbii croncănesc și sboară-n fală 120În aer clar ca pete de cerneală. Atunci o frică inima-i pătrunde, Pe cal se pune și fugi din vale Și-n loc s-urmeze drumu - acolo unde Voia să meargă, s-a întors din cale. 125Sosește iar în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de slujbă. — Mda. Făr’ de slujbă vro cinzeci de ani. Eu n-am văzut pe nime’ să umble bezmetic dup-un muncitor negru fără meserie. Una ca Lee asta cunoaște-o droaie de polițai. Că altfel, bordelu’ ăla amărât cu fală care-mpinge mușterii să bee ar fi de mult închis. N-am de gân’ să risc să mă duc la poliție, să dau tocma’ d-un preten de-a ei și să-i spun: „Hei, nene, vrau s-o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Aș dori acum, firește, Ceața să se spulbere: Care drum ne mărginește Și nu are pulbere? Dunărea Iată alta, mai frumoasă, Ca s-o știe fiecare: Ea e neagră la culoare Numai când e furioasă. Marea Neagră Vă zic una, fără fală: Eu cunosc o capitală Care s-a mutat de ani În județul Botoșani. Roma Adevărul nu ne scapă: Cea cu străzile pe apă Și nu-i niciodată tristă În Italia există. Dar mai este una-n Iași, Chiar mai jos
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
dar n-am reușit. A apărut doar după ce cortul său a fost înălțat. S-a înfățișat la porțile orașului, urmat de comandanți și de consilieri, kavhan și tarhan, ordonându-ne să ne predăm. Am fost impresionat de cum arăta. Călărea cu fală un armăsar murg și nu avea armură. Părul lung și negru îi era împletit în nenumărate cozi mici legate două câte două cu funde colorate. Fața, în ciuda ochilor alungiți și înguști, arăta bine, barba și mustățile erau mai curând scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
luarea de materiale de la orice construcție romană încă în picioare. Mi-am dat seama curând cât de puțini la număr erau maeștrii comancini și muncitorii pricepuți. Deși săraci, longobarzii, cu tunicile tocite și brăcinarii cârpiți, continuau să-și poarte cu fală scramasaxul, preferând să moară de foame decât să se-apuce de o muncă oarecare, deși pe domeniile îndepărtate de oraș ceva se schimba, și unii dintre ei s-au resemnat să pună mâna pe plug. Încât într-o seară i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
după ce avusese un fiu, îi deschisese și acestuia drumul spre casele cele mari în care trăiau dușmanii scaunului voievodal, însă fiul său, Constantin, era mai mult îndreptat spre petreceri. Abia unul dintre nepoți, tot un Ioniță, a dus mai departe fala familiei. Nu atât prin fapte de arme, cât prin felul său de a se face util. Acestuia i-a spus Eliberatoru. El l-a ajutat pe Stroe Leurdeanu să fugă din Mănăstirea Snagov, unde fusese călugărit cu forța în timpul domniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și, deodată se ridică În picioare. Scoase, de nu știu unde, o nuia plină cu țepi și-l izbi cu toată puterea pe cel ce spusese pui la umăr. - Ce-ai făcut azi-noapte, porcule? Iar te-ai gândit la netrebnica aia de Fala, iepuroaica aia care se Întinde cu tot satul, că nu vă mai satură Tatăl de carnea ei, netrebnicilor! Iar Îl plesni pe tânăr peste spate. - Unde vrei să ne duci, prostule? Unde? Între picioarele iepuroaicei de Fala, ‘ai? Să murim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
netrebnica aia de Fala, iepuroaica aia care se Întinde cu tot satul, că nu vă mai satură Tatăl de carnea ei, netrebnicilor! Iar Îl plesni pe tânăr peste spate. - Unde vrei să ne duci, prostule? Unde? Între picioarele iepuroaicei de Fala, ‘ai? Să murim cu toții de sete, boule! Că toți ăștia, arătă el luntrele de jur Împrejur, toți se țin după luntrea lui Vishu, iar noi Îl mai ducem și pe stăpânul vorbei, iar tu vrei să-l omori, măi, ticălosule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
arțăgos, ia du-te tu, măi prostule, și pune tu cârma la cap până când ți-oi spune eu să pleci de-acolo. Și voi, ăștilalți, mânjiți-l cu rahat d’ăla de pescăruș, că poate i-o trece cheful de Fala lu’ porcu’ ăsta! Păi tu nu știi că atunci când valul kelib se Înmoaie după ce-l bate valul bungdokerik, trebuie să te pregătești să schimbi cârma? Nu știi că dacă marea verde se Îndulcește, Înseamnă că Începem să primim apă dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cârma Înclinată În apă Într-un anumit fel. - Aici e părul, Îmi arătă Dyas o scobitură În bulumac. Aici e capul, Îmi arătă el altă scobitură. Aici e umărul, aici e pieptul, ăsta e buricul, aici e... hmm... aici e fala noastră de oameni... Aici e coapsa... Iar aici... După ce mi-a spus tot ce se putea spune despre toate felurile În care trebuia Înclinată cârma, abia mai răsuflam. M-am dus la Logon și i-am povestit și lui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
-a fi Ion, Ion are și el un spin: Că e Marin sau nu-i Marin. O codobatură, spre han, De sub o frunză de lipan, Strigă senin Spre chimion; -Eu sunt Marin! Eu sunt Ion. Î Învățătoare-i spun, cu fală, Iubitei mame de la școală. Stăpâna basmelor frumoase, A literelor grațioase, A cifrelor puse-n probleme, Învățătoare-ți spun, cu fală, Iubită mamă de la școală! Eu sfatul ți-l ascult cuminte, Tot ce mă-nveți eu iau aminte, Îți simt ocrotitoarea
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]