1,426 matches
-
a cărei soartă am împărtășit-o atâția ani, al cărei vis strămoșesc l-am visat și eu, și mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre alte națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută... Am credința că v'am priceput; n'am judecat, am iubit... Niciodtă nu mi-au plăcut formele și formulele, nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]
-
își construiește țesătura întâmplărilor și chipul personajelor după tehnici personale care o definesc. Trezește nostalgii și ne plimba cu încântare prin universul prea plin de esență de viață al orășelului din Nordul țării care ar putea avea ca simbol un falnic nuc, atât de drag autoarei, orășelul din care îi vin tulburătoare șoapte din copilărie și adolescență, într-un amestec de real și imaginar. Autoarea a dat viața unui dialog peste timp cu însuși timpul căruia i-a smuls clipă eternizând
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
de ce să-mi fii doar roză ...) Câtă putere poate să aibă acest sentiment? O știu, o știți, o știi... „M-ai învățat în lacrimi să văd din nou lumina Și netezit-ai scoarța cu primul tău sărut. Azi, sunt copacul falnic, deși cu creștet nins, Iar tu îmi ești altoiul ce moartea a învins.” (lăstarul iubirii ...) „Când trupul tău imprimă în mine recunoașteri, A Evei pe Adamul născut spre-a o iubi, Par două mere sânii, păcat spre a-mplini Ispita
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din gând ne naștem a doua oară, ne construim pe noi înșine din temelia conștiinței. Rădăcina ne-o dă mama, dar noi creștem ca un copac falnic, din pământ până la frunză, floare și fruct sau cât un ciot țuguiat rămas sub aripile vântului și-ale ploii. E voința Domnului să venim pentru a trăi aci, dar restul ne privește dacă vrem să fim copaci sau cioturi. Referință
COPACI SAU CIOTURI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368738_a_370067]
-
artiști de circ plurivalenți; sora ei mai mică, Alexia, o nouă stea răsărită pe firmamentul astral al circului, acum cât o păpușă de porțelan, participând ca asistentă la reprezentațiilor sorei sale...! Iată un tablou magnific al artei spectacolului de sub cupola falnică, având protagonistă o familie identificată în succesiune de generații cu tradiția și cultura circului românesc. Astăzi, fructul harului, pasiunii și exercițiului, valoarea actelor de înaltă amplitudine creativă, temerară și fascinantă continuă prin pașii sublimi ai adolescentei artiste de circ Loren
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
ozonat te-nvie. Oameni calzi și primitori, Ce te fac să-ți fie dor. Case cu a timpului patina, Dau noblețe, rădăcina. Parcă vezi valsând prin ele, Rochii lungi și catifele. Nou și vechi se-mbină tainic, Tâmpa îl privește falnic. Și îi dă prestanta vie, Orașul meu. Ce bucurie! Floarea mea de colț tu esti, Prețuire dăruiești. Brașovenii cu mândrie, Tradiția o învie. Gazde bune, primitoare, Te primesc cu pâine, sare, De uiți de unde-ai venit, De Brașov te vezi
BRASOV de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363692_a_365021]
-
deunăzi mi-a mărturisit că te socotește al doilea dintre cei mai realizați elevi ai săi!...” (Primul era, cu siguranță și fără concurență, Schwartz.) Zăcea în cea mai îndepărtată odăiță a micului apartament, rămăsese o mână de om din bărbatul falnic de odinioară, am bâiguit câteva cuvinte și i-am întins cartea. Atunci s-a ivit de sub acoperământul său un antebraț scheletic, tremurând, pentru a o primi. Era aceeași mână care mă prinsese cu vigoare și mă trăsese în jos, atunci când
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
-l naște și-l plânge când moare E cea ce de dragu-i scurma pământul. Bărbatul e totul, noapte și zori, Ziua cea albă și cea curcubeie, Și stie-a trezi făcând chiar furori Otravă și mierea ascunsa-n femeie. Cel falnic, cel mare, cel necuprins, Cade sub secera vieții, învins De ochii lui orbi, nu văd că scâteia Ce îi dă strălucirea este însăși femeia. Referință Bibliografica: Bărbatul / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15
BĂRBATUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364637_a_365966]
-
sufere împreună cu pădurea îngălbenită toamna, aflată parcă în agonie și îngenuncheată de trecerea timpului, dar purtându-și cu demnitate povara morții ca pe o comoară? Uneori aceste lucruri aparent simple mă înalță atât de sus, încât trăiesc spiritual alături de acesti falnici copaci, bucuroasă de a fi părtașă la liniștea și pacea ce domnește în mijlocul lor. - Desigur, Andrada, adeseori trecem nepăsători pe lângă aceste scene de viață, așa cum trecem nepăsători inclusiv peste evenimente importante din propria noastră viață. Dacă ne-am face timp
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CU ȘCOALA LA PLANTAȚIE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu școala la plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune. Dar, ca să fie așa în
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
ce i-a cerut Creatorul: îndeplinește o misiune sacră, fiind alesul pe acest pământ să compună și să cânte muzica sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam,/ Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
înfrățite cele două instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere. Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuosul
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
ce i-a cerut Creatorul: îndeplinește o misiune sacră, fiind alesul pe acest pământ să compună și să cânte muzica sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
înfrățite cele două instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere.Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuozul
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
ce i-a cerut Creatorul: îndeplinește o misiune sacră, fiind alesul pe acest pământ să compună și să cânte muzica sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
înfrățite cele două instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere. Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuozul
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine va fi cenușă... Din mugetul taurului care m-a speriat alaltăieri pe izlaz, azi am auzit doar sunetele zdrângului și pocnetele biciului făcute din pielea lui. Mâine și ele vor fi pulbere sau cenușă..., se spune într-o frumoasă
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după care, dintr-un sertar a scos trei poze și a prins a se uită cu drag la ele... În 1914, când a început marele război, Toader, un bărbat falnic de 30 de ani, însurat și cu patru copii, a și fost concentrat într-un regiment al Armatei 1 - Austro-Ungare și trimis pe front. După certificatul de nastere părea că era ungur, căci acolo era trecut ca fiind... Todor Bacsy
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
restul zonei era ca un amfiteatru verde care privea spre acest perete. Straturile orizontale de gresie alternau cu cele de argilă pe toată înălțimea peretelui. Nu se putea coborâ pe acolo , așa că am luat-o pe ocolite coborând printre fagii falnici amestecați cu mesteacăn și ulm , până în fundul văii , unde o mocirlă rece și plină de brusturi îngreuna accesul curioșilor. Întrucât la sfatul prietenului ne luasem cizme de cauciuc nu a fost nici o problemă să traversăm zona mocirloasă și să ajungem
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al României un
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie-n veci norocos În război, război. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Susține cu a Ta mână Coroana Română! Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Rai vesel pământesc Cu mare, falnic nume. Fie-n veci el ferit De nevoi, Fie-n veci locuit De eroi, eroi. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Întinde a Ta mână Pe Țara Română! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Imnul Regal, înveșmântat muzical
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
nemaiîntâlnit de frumoasă și de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită. Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure. Seara se închidea în cameră și
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
nemaiîntâlnit de frumoasă și de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită.Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure.Seara se închidea în cameră și
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
pace să vă găsim, popor mânios Până atuncea SHALOM ! Cu obuze nu faci cărare ! *Odor (fr) - miros COPACII ȚĂRII SFINTE Pe-aici peisaju-i arid, peste tot domnesc bolovanii plăvalnici Verdeața-i doar câte o pată, nici măcar stejarii nu-i văd falnici Spre Pustiul Iudeii sunt lemne de cruci și spini de coroană... Pelerinii când ajungeți pe aici... luați-o mai degrabă la goană! Se-avântă cu vârful spre cer, mai răzleț, câte un biet chiparos, Ca semn distinctiv că țara e
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
Iubirii mele Celestine. Si-n melodie cristalină De mijloc tu să mă cuprinzi, Timidă, ca o angelină, În dans feeric să m-afunzi. Pe drumul presărat de stele Mărgăritarele-ți adun, Să le păstrez...să plec cu ele, Rămâi ca falnicul Gorun . Referință Bibliografică: La porțile cerești / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LA PORȚILE CEREȘTI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348541_a_349870]