7,566 matches
-
de el ca un gândac pe un dop de pluta într-un insectar, continuăm seară de seară să mă duc la spectacole." (Pag.362) Korotkov din Diavoliada e o altă natură labila, cedând sub presiunea unui real copleșit de irumperea fantasticului. Juxtapunerea gogoliană de elemente anodine și proiecții fabuloase minează coerentă interioară a funcționarului de la întreprinderea de produs chibrituri. Diavolul va apărea, deloc întâmplător, în ipostaza unui birocrat intransigent, Kalsoner, ce va proba o capacitate ieșită din comun de a-și
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
problematici sociale de anvergură, anticipînd revoluția, - este panașul acestui "aristocrat" al literelor, făcînd poezie, la metronom, în mijlocul regretelor atîtor roze... * Una din prozele sale cele mai curioase și pe care astăzi o citim zîmbind cu uimire este și aceasta schița fantastică și atît de actuala în desuetudinea ei julveriană, OCEANIA-PACIFIC-DREADNOUGHT: "Era în jurul anului 1952 (?!exclamația noastră), iar vasul uriaș, acel Dreadnought al Păcii, pe care înaltă ființă franco-anglo-americană îl pusese de vreo douăzeci de ani în executare, trebuia în curînd să
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
înfățișa în desuetudinea ei și tocmai această voluptuoasa acceptare a perimării echivala cu o depășire a convenționalismului. La Eugen Uricaru chiar și prezentul devine trecut, printr-o tratare livresca a realității. La caracterul livresc al prozei sale, se adăuga atmosferă fantastică difuza în care înoată personajele. Totul pare scăldat într-o misterioasă lumină roșie, ca în laboratorul unui fotograf. Putem presupune că în această lumină scriitorul developează mai bine semnificațiile unor întâmplări de altădată. Dar mai putem presupune că este vorba
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
de care suferă, așa cum observa și Dumitru Solomon, multe piese autohtone). Aș putea însă să-i tentez spunîndu-le că vor intra într-un joc cu nerv și verva spirituală care le va stimula starea de creatori de imagini și stări fantastice. Citind-o, descoperi noi și noi premise ca să se transforme într-o piesă eliberată de granițe și conjuncturi, plecată clar pe drumul universalității. Din păcate, Noe..., desi bine scrisă, este tributara contextului geo-politic românesc, obsesiilor naționale și conjuncturale, datate și
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
inventează soluții năstrușnice, uneori de un neverosimil stupefiant, spre a se amuză dar și spre a experimenta pînă unde poate merge credulitatea englezilor în fața unui native speaker. Englezii însă nu numai că îl cred, dar chiar ajung să reacționeze la fantasticele etimologii, de pildă, cu minunarea pe care ți-o provoacă un oracol, ale cărui vorbe nu numai că nu le pui la îndoială, dar de la care chiar te aștepți la ceva cît mai de necrezut. Există, în felul acesta, o
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Demonul perversiunii și Arta conversației) și ale unor lucrări de arhitectură aparținînd lui Eliel Saarinen. Ele au făcut obiectul cîtorva analize din cadrul sesiunii. După cum o arată și denumirea colocviului, scopul acestui dialog a fost reperarea unor identități de structurare a fantasticului, fie că vorbim de el în planul discursului literar, al celui pictural sau arhitectonic. Pe de altă parte, intenția a fost și de sesizare a separărilor, a discontinuităților între text și imagine, între imagine și construcție - sub raportul modalității lor
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
planul discursului literar, al celui pictural sau arhitectonic. Pe de altă parte, intenția a fost și de sesizare a separărilor, a discontinuităților între text și imagine, între imagine și construcție - sub raportul modalității lor specifice de a genera și întreține fantasticul. Pentru a ne opri la suportul teoretic și la problema dezvoltării unui limbaj mai mult sau mai putin tehnicizat în analiza unor lucrări de acest tip, e notabil că binecunoscută Introducere în literatura fantastică a lui Tzvetan Todorov e foarte
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
specifice de a genera și întreține fantasticul. Pentru a ne opri la suportul teoretic și la problema dezvoltării unui limbaj mai mult sau mai putin tehnicizat în analiza unor lucrări de acest tip, e notabil că binecunoscută Introducere în literatura fantastică a lui Tzvetan Todorov e foarte rar citată. Dacă am numărat bine, pe baza notelor de subsol, ea e citată de două ori. Observația poate înșela dacă o plasăm în planul strict al unei contabilități a referințelor. De fapt, toata
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
termenilor utilizați (...mit, vis, impuritate, perversiune, sexualitate, irațional, monstru, bestiar), vom observa în final că Todorov a devenit deja o referință teoretică implicită. Inventarul acestor termeni, care fie încearcă să-l circumscrie, fie denumesc sau se includ în sfere adiacente fantasticului, ar fi suficient pentru a demonstra că în toate demersurile parcursul a fost dinspre fragmentar și aspectual spre general și unitar, dinspre cum este fantasticul spre ce este el. Din pluralitatea abordărilor, tendința - evident, irealizabila - de constituire a discursului despre
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
termeni, care fie încearcă să-l circumscrie, fie denumesc sau se includ în sfere adiacente fantasticului, ar fi suficient pentru a demonstra că în toate demersurile parcursul a fost dinspre fragmentar și aspectual spre general și unitar, dinspre cum este fantasticul spre ce este el. Din pluralitatea abordărilor, tendința - evident, irealizabila - de constituire a discursului despre fantastic într-o definiție și o teoretizare pertinente s-a conturat destul de limpede. Paradoxul e că această tendință ne trimite în plin cîmp al subiectivității
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
conturat destul de limpede. Paradoxul e că această tendință ne trimite în plin cîmp al subiectivității. André Carpentier, în încheierea colocviului, spunea: "nous avons tous des choses singulières à dîre sur le fantastique". Ceea ce ne îndreptățește să credem că reflexia asupra fantasticului e mai degrabă una dispersata decît unificatoare, mai mult analitică decît sintetică. Pînă la urmă, ca să-l citez tot pe A. Carpentier, fantasticul invită la o discuție "non pas pour verifier la connaissance qu^on en a que pour ajuster
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
tous des choses singulières à dîre sur le fantastique". Ceea ce ne îndreptățește să credem că reflexia asupra fantasticului e mai degrabă una dispersata decît unificatoare, mai mult analitică decît sintetică. Pînă la urmă, ca să-l citez tot pe A. Carpentier, fantasticul invită la o discuție "non pas pour verifier la connaissance qu^on en a que pour ajuster l^idée qu^ on s^en fait". Rodica Lascu-Pop, Gwenhaël Ponnau (éds.) - Le fantastique au carrefour des arts, Editura Clusium, Cluj Napoca, 1998, fără
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
despre lucrătorii din adîncuri înzestrați cu o psihologie aparte. Drept să spun, efortul lor subteran, echipamentul, contactul zilnic cu surparea, explozia, cu moartea, într-un cuvînt, plus lampasul țintuit pe fruntea lor în beznă totală și dîndu-le aerul unor ființe fantastice, mă fascinaseră la început. De unde și un fel de romantism profesional, începînd cu proza franceză pînă la popoarele cu o tradiție literară mai redusă. Sfătuit, așadar, de marele Cutreierător al Cărții Oltului, mă dusesem și eu în Valea Jiului să văd
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
exact la relațiile dintre ficțiune și "realitate" (cea din urmă nefiind, după părerea unora și a mea, decît o altă ficțiune) au cam început odată cu (pre)romantismul, moment ce - deloc întîmplător - a coincis cu apariția românului istoric și a celui fantastic. Căci scriitori și public deopotrivă au simțit nevoia de a pune o distanta oarecare între contingent și lumile narate. S-a produs astfel o întretăiere absolut specială a planurilor temporale, spațiale și lingvistice. Ceea ce ar putea, la rigoare, aproximă o
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
a(l) lui Byron însuși, dar - atenție! - si personaj central al dramei Vampirul, pe care Dumas avea s-o scrie de-abia în 1851. Astfel, Monte-Cristo e plasat, voit, de autor aproximativ la jumătatea drumului între dramele de tinerețe și fantasticul cu tentă filozofica ce i-a dominat ultima perioadă de creație. În acest mod, efectul de ficțiune este aproape fără cusur. Dar mai e nevoie și de verosimil. De aceea, nu e superfluu să amintim că, pentru a spori "efectul
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
nu ții seama de energiile actoricești descătușate și ordonate într-un limbaj nou, pentru acel moment la noi, viu, cu impact direct. Hausvater revine tot la doi ani la Odeon. În 1993 face La țigănci, după Mircea Eliade. O lume fantastică supradimensionata spectaculos pe scenă, cu o trupă motivată și performanța. În 1995 montează Pericles de Shakespeare, așa cum spuneam, tot la Odeon. Anul 1998 este o abatere de la regulă, o excepție. Fericită însă. Actorii de la Iași aleși și prezenți în distribuție
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
al Gangelui. Și, de aici, se îndreaptă spre Benares, o cetate feerica, neverosimila și nostalgica. Aici e și Gangele. "Pentru hinduși, apele fluviului sfînt au la Benares inimaginabile vîrtuți purificatoare. În preziua sărbătorilor, trenurile și șoselele sînt tixite de convoiuri fantastice de muribunzi, de leproși, de bătrîni și cerșetori - venind să-și încheie ceasul din urmă pe treptele de marmură ale ghet-ului. Valurile fluviului spală neodihnit treptele albe ce coboară de pe mal pînă în adînc. Întîlnești aci cea mai multicolora mulțime
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
putere narativa a locuitorilor săi. Palimpstine este "un ocean de povești", în care "toți locuitorii sunt naratori" și toată lumea "vorbește odată" (p. 350), într-un iureș năucitor al ideilor și al cuvintelor imposibil de stăpânit. Poveștile dezlănțuite îneacă în lumea fantastică a vechilor mituri toate detaliile politice realiste - cum ar fi, bunăoară, relațiile Indiei cu Marea Britanie, fundamentalismul islamic, personalitățile istorice precum Jawaharlal Nehru și Indira Ghandi -, interesante mai ales pentru cei care cunosc bine istoria Indiei și pot savură baza satirica
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
lume a globalizării și suprapunerilor, reflectată prin perspectiva pe care Rushdie însuși o simte unică în felul ei și o definește drept "stereoscopica" (Imaginary Homelands, p. 19). Datorită ei, orașul Bombay poate fi surprins în tridimensionalitatea să pozitivă, negativă și fantastică. Aspectul benign al orașului este reprezentat de deschiderile sale infinite, pe care Moraes Zogoiby învăța să le citească pentru a-i putea urma căile, pentru a se bucură de imensă și inexhaustibila-i frumusețe, pentru a-i evita pericolele. Într-un
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
numeroase locuri ascunse și misterioase, dezvăluite doar arareori. De aceea, perspectiva locuitorilor asupra orașului este întotdeauna limitată, iar contactul trunchiat. Doar printr-o lupta perseverența, contorsionata și dureroasă se câștigă accesul spre interstițiile devoratoare ale metropolei. În fine, în ceea ce privește coordonatele fantastice ale orașului, acestea se conturează mai pregnant în acest român decât în operele anterioare ale lui Rushdie. Ele sunt create de mințile înclinate spre narațiune ale locuitorilor, care, au și ei trăsături fabuloase. Moraes, bunăoară, este, ca și orașul, un
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
puțin așa procedează călugărita din Cavalerul inexistent, naratoarea care e de fapt și personaj, o războinica îndrăgostită de eroul masculin, sau mai bine zis de eroii-bărbati, pentru că trece de la unul la celălalt, așa cum o seduce propria imaginație creatoare de isprăvi fantastice. De fapt, și ea și toți ceilalți naratori sînt îndrăgostiți de închipuirea lor care concepe asemenea fantasme uluitoare. Fantasticul e sabotat, dar astfel și insinuat cu tertipurile firescului, de umorul conceput că imensă doză de bun simț într-o lume
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
masculin, sau mai bine zis de eroii-bărbati, pentru că trece de la unul la celălalt, așa cum o seduce propria imaginație creatoare de isprăvi fantastice. De fapt, și ea și toți ceilalți naratori sînt îndrăgostiți de închipuirea lor care concepe asemenea fantasme uluitoare. Fantasticul e sabotat, dar astfel și insinuat cu tertipurile firescului, de umorul conceput că imensă doză de bun simț într-o lume în care se petrec tot felul de ciudățenii. Orice întîmplare supranaturala, orice personaj fabulos, cum e, de pildă, cavalerul
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
nu e doar același, uniunea celor doi, ci chiar clasicul final de basm: sacrificiul ei, în cele din urmă, va duce la anihilarea Celui Rău și triumful Celui Bun. Important mi se pare însă altceva: felul în care o lume fantastică și una realistă se întîlnesc în românele lui Calvino și izbutesc să conviețuiască epic. Nu e putin lucru, ca tehnică romanesca, dar și ca mod de a concepe viață și ceea ce avem în jur. Poate de aceea aceste trei cărți
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
Dollinger). "Condiția artistului" o " dezbat" Sorin Titel (Ea vrea să urc scările), Mircea Horia Simionescu (Bibliografie generală - și nu Dicționarul onomastic cum eronat este transcris volumul din care fac parte extrasele) și Ov.S. Crohmălniceanu (Un capitol de istorie literară). "Povestiri fantastice" scriu Ana Blandiana (Biserică fantomă), Dumitru Tepeneag (Accidentul), Ioan Petru Culianu (Secretul discului de smarald). Mircea Eliade (Fiica căpitanului), Gabriela Adamesteanu (Drum comun), Gheorghe Crăciun (Gravitație, coplaps) și Mircea Cărtărescu (Jocul sMendebilult) ilustreacă capitolul "Gen și societate", în vreme ce "Vocile orașului
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
Moartea și maiorul a lui Ion Băiesu, Jurnalul unui locatar al lui Răzvan Petrescu și Paraphernalia lui Ion Manolescu. De la povestea încărcată de simboluri magice a lui Voiculescu, la realismul crud al lui Petru Dumitriu sau D.R.Popescu, la călătoria fantastică a "Bisericuței din Albac" din povestirea Anei Blandiana sau fantasticul de tip Edgar Allan Poe din superbă proza a lui Culianu, la fervoarea borgesiană a pseudobibliografiilor lui Mircea Horia Simionescu, falsă povestire polițista a lui Băiesu, ironia postmodernă a unui
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]