2,528 matches
-
complet goală în timp ce făcea duș. Sânziana Buruiană a apărut complet goală, într-o farsă pe care i-a făcută Dan Negru la Ploaia de Stele. Sânziana Buruiană a fost încuiată în casă, în timp ce făcea duș, iar cei care au pus farsa la cale au umplut baia cu spumă. Imaginile cu Sânziana Buruiană, complet goala le puteți urmări la minutul 3.
Sânziana Buruiană, complet goală la duș - VIDEO INCENDIAR by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72296_a_73621]
-
Cristina Alexandrescu Delia a fost pipăită pe sâni în cadrul unei farse pusă la cale de Dan Negru, la emisiunea ”Plasa de stele”. Timp 25 de minute, Delia a fost forțată să cânte și amenințată cu arma de un tânăr actor care a jucat foarte bine. La sfârșitul farsei, când totul a
Delia pipăită pe sâni într-o farsă. Lui Dan Negru i-a scăpat asta by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72303_a_73628]
-
sâni în cadrul unei farse pusă la cale de Dan Negru, la emisiunea ”Plasa de stele”. Timp 25 de minute, Delia a fost forțată să cânte și amenințată cu arma de un tânăr actor care a jucat foarte bine. La sfârșitul farsei, când totul a ieșit la iveală, Delia s-a repezit spre tânăr să-i aplice o ”corecție”. Profitând de momentul în care artista sa apriat de el, actorul i-a pus mâna discret pe sân, fără ca Delia să-și dea
Delia pipăită pe sâni într-o farsă. Lui Dan Negru i-a scăpat asta by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72303_a_73628]
-
lui Desiderius Candid nu-i rămâne decât calea ospiciului, de unde în final, învins definitiv, scrie o lungă scrisoare, "în loc de testament", Procurorului General, arătându-i că a înțeles toate dedesubturile și toate complicațiile acestei întâmplări. Toată țesătura epică e a unei farse tragice. Din păcate, narațiunea nu are palpitul deductibil din acest rezumat nu suficient de detaliat. Al doilea volum e ceva mai alert decât primul. Trama epică este îngropată într-o serie de discursuri contestatare, sub forma unor confesiuni politice interminabile
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
poștă, despre "relația de fond, abisală, eternă, între călău și victimă". Jiquidi îi domină pe cei din mediul său altfel decât Mârzea care este un cinic jovial, pus mereu pe chefuri ,oricât de lungi, pe glume, oricât de deocheate, pe farse, cu oricât de crude urmări, pe cheltuieli fără limite (pentru că are de unde), iubitor de femei, de grăsane, ca Pirgu, deci un ins "simpatic", ce mai încoace și-ncolo. Jiquidi , dimpotrivă, este un cinic sumbru, antipatic cu intenție (cu adresă), arțăgos
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
trebuie, situațiile și personajele specifice genului. În plus, lasă interpreții să se miște lejer, cu aerul că improvizează, permițându-le să recurgă la unele trucuri din arsenalul celor "garantat sută la sută" în cazul lui Caragiale. Prin supralicitarea elementelor de farsă, dilatate pentru a face loc atât unor soluții consacrate de spectacologia caragialescă, cât și unora personale, inedite, totdeauna însă discret, cu măsură, spectacolul lui Lucian Sabados e departe de a se complace într-o condiție de epigonat. D'ale Carnavalului
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
nu vezi nimic" și "Auzi tot, vezi tot" punctată de palmele peste ceafă ale proprietarului restaurantului, astfel că Jan vede și aude, dar face tot timpul pe prostul, amoralitatea sa fiind prilej pentru a focaliza acel mixtum compositum de derizoriu, farsă, burlesc și tragedie. Ivan Dite trece din hotel în hotel prilej pentru naratorul vîrstnic și înțelepțit de a surprinde o high society trăind din plin într-un cadru luxuriant, în timp ce în culisele cabinetelor politice se pregătește al Doilea Război Mondial
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
eu?", din moment ce lumea în întregime e o colecție de falsuri, un uriaș bâlci în care numai lucrurile ce își dezvăluie cu dezinvoltură artificialitatea joacă cinstit, permițând privirii să le descompună și consumând astfel, până la capăt, ideea de obiect. Căci "marea farsă e atunci când unul-și-același se crede unul-și-același, de fapt o imitație a celui ce fusese unul-și-același"; cu alte cuvinte, din jocul crud al identităților și diferențelor, tot ce rămâne este spectacolul exasperant al măștilor care ascund alte măști. Timpul "reprezentației" nu
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
necunoscut "Runzu", nu-și câștiga atâția vizitatori pe blog. Parazitând numele prestigios și popular al lui George Topârceanu, Runzu a dobândit beneficii de imagine prin asociere cu un nume celebru, numele unui scriitor român clasic. E o glumă grosolană, o farsă, care poate să facă oarecare vâlvă printre necunoscători. Se prezintă chiar ca o descoperire senzațională de istorie literară. Este, categoric, un fals, care nu e deloc greu de dejucat sau de dovedit. Logica lui Runzu nu e lipsită de oarecare
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
de poezie erotică, alunecând uneori în pornografie (sunt de acord cu unele observații critice severe ale lui Daniel Cristea-Enache despre exagerările unora dintre poemele erotice ale lui Emil Brumaru). În ceea ce mă privește, trebuie să mă recunosc victima colaterală a farsei lui Runzu, nu pentru că am crezut-o, ci pentru că am tolerat-o. Mă apăr însă cu gândul că asemenea situații inventate, cu mai mult sau mai puțin umor, de către participanții la traficul pe internet, nu trebuie eludate. Păcatul meu e
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
altora. Poate că suntem mai eficienți dacă dezvăluim impostura sentimentală sau literară a pornografiei, adică dacă o tratăm când cu umor sau ironie, când cu seriozitate... științifică. Istoria literară ne poate scoate uneori din impas, când putem arăta dedesubturile unei farse, ca aceea pe care am deconspirat-o în cazul poeziei pornografice atribuite lui George Topârceanu, pentru câștigul de popularitate al unui impostor sau poate numai farseur. Nu știu dacă această întâmplare are ca efect secundar stârnirea interesului pentru poezia lui
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
socoteală avantajele statutului de fantomă. De exemplu, pleci de la frizer fără să plătești (de fapt, te razi singur...), iar patronul unui restaurant, nu tocmai larg la pungă, te tratează, pe cheltuiala lui, cu toate bunătățurile, de frica lumii de apoi. Farsa se dă în vileag, și ziarele încep iar să toace, pînă uită. Moravuri de presă, vechi și noi. Faima se-ncheagă, cu lustrul ei pus peste mizerie. Citește la Teatrul Național, tras în scenă de Ionel Teodoreanu și plătit de
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
licee franceze, oroarea de "mondenitate" îl va face să respingă orice elogii sau gesturi de apreciere și, cum declară în Literatură pentru stomac (1950) - adevărat manifest literar - să denunțe cu vehemență expunerea scriitorilor ca niște "animale de bâlci" atrași de "farsa premiilor". Coerent cu acest mod de a vedea, Julien Gracq a refuzat, în 1951, Premiul Goncourt ce i se decernase pentru capodopera sa, }ărmul Sirtelor. Franța îi va aduce totuși un binemeritat omagiu pe care nu a avut cum să
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]
-
descrierea acestui loc blestemat al istoriei se strecura o notă de umor, ba exista chiar o bătaie de joc generală la adresa celor care "luaseră puterea". Și de ce nu, în fond, de vreme ce cititorului i se punea sub ochi cea mai grotescă farsă a istoriei? Capitolul cu deținutul care se ascunde în hazna sau cel cu angajații fermei de porci care discută despre americani mi s-au părut de un comic desăvârșit. Erau apoi scene, literar vorbind, greu de uitat: cea a relației
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
personaje. Vă întrebați, poate, ce reacție a avut șeful partidului, "justițiarul", "cinstitul", "purul" Vadim Tudor. Absolut nici una. Gogoașele turnate în urechile naivilor privind "reforma morală" sunt bune de pompat în conferințele de presă. Proștii înghit, pe nemestecate, cele mai sinistre farse puse la cale de o armată de escroci și mincinoși. Înstăpânită peste țară, perfect echipată pentru atacul la baionetă, clasa politică actuală a dus la perfecțiune străvechile datini ale furtului, lașității și nerușinării. Cu astfel de specimene, reacția împotriva referendumului
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
că i-am jurat s-o iau, ca și cînd astfel de jurăminte să mai țin vreodată!". Iubirile Zoei, care țin, în tempo-ul pe care îl imprimă Negruzzi, mai mult de lumea lui Caragiale decît de cutumele romantice, sînt farse, vodeviluri. Negruzzi se înscrie, aici, într-un romantism de foileton, dens în întîmplări și sărac în principii, cum nu e romantismul "mare", cu morala lui alternativă, invalidată social. O comedie cu răvașe încurcate, anticipînd, din nou, vîrsta de declin a
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
impozantă, joacă rolul lui August cel Prost. Absența progeniturilor, naivitatea, blîndețea, relația tensionată cu o soacră acră îl recomandă drept obiect al deriziunii generale. Toată lumea rîde, cîntă și dansează, rîsul îi reunește pe membrii acestei mici comunități, iar glumele sau farsele care i se înscenează nu conduc niciodată la o rezolvare violentă, șeful este cel care împarte organele animalului ucis, în funcție de o ierarhie bine stabilită. Pînă și testiculele tapirului vînat își au rolul lor, de a întreține amuzamentul și coeziunea grupului
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
închisoare fiind, a mizat pe stratagema întoarcerii la credință - cam în felul în care încearcă să ni se vândă acum Miron Cozma, alt mare cititor de cărți religioase. Cazul Dincă e un excelent exemplu al amestecului de minciună, ticăloșie și farsă din România acestor ani. Dacă unul din stâlpii cei mai de nădejde ai național-comunismului ceaușeștian a fost pus în libertate după doar cinci ani de excutare a pedepsei, înseamnă că ne binemerităm soarta. Evident că prin această pedeapsă mai degrabă
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
fiu mai exact. Știu că era nereverențios și iute la glumă, de un umor imparabil, veșnic dispus să râdă și să te facă să râzi. A lăsat în urma lui o aureolă de chefliu și om versat în tot felul de farse. Au rămas celebre petrecerile în care invita sau era invitat, socotind după mitologicele peripeții despre care mi-au parvenit ecouri. La o cină la el acasă, un prieten i-a lăudat odată cravata de mătase în dungi. Pe dată Joao
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
care se îngrămădeau de-a valma oameni triști, cu fețe palide și mutre chinuite, sau cu bandaje în jurul capului". Lampadarele de cristal fuseseră, așijderi, înlocuite cu lămpi de neon. între cabinete de oftalmologie, ecografie, obstetrică ginecologie, ușile îi joacă o farsă sinistră, față de aceea doar enigmatică din vise. Fuga rămâne singura salvare, după ce, imprudent, eroul deschisese câte o ușă. O fugă cu obstacole, salvatoare însă: "în fine, mă aflam afară, am respirat cu sete, lumina soarelui îmi lua vederea, aveam de
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
era Ionel Teodoreanu, frumos, adulat de fete. Îmi plăcea Lorelei, care - de curînd l-am recitit - e un roman stupid, dar eu eram fascinat de Lorelei. }ii minte, nu? Un scriitor, Catul Bogdan, vine la un bacalaureat... prostii de-astea. Farsa vieții mele de scriitor a fost că eu vroiam să scriu romane ca Teodoreanu, maximum Cezar Petrescu, cam în marja asta. Romane care i-ar fi plăcut și mamei... Mama e o mare lectoră de romane din astea, și mie
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
de la început, non-verbal, pare inepuizabil ca umor. Iar figura lui Biro Jozsef, Buoso Donati, amplifică, de acum și pe tot parcursul acestei opere într-un act, ironia, fină, comedia neagră cu accente parodice, fantasticul și absurdul, pînă la urmă, al farsei lui Puccini, după libretul lui Giovacchino Forzano. Nu te mai miri că mobilele din casa mortului, bine ambalate, legate, împachetate, canapeaua se mișcă, înainte și înapoi, în latul scenei, pe aria "Adio Firenze"... că spațiul, decorurile, obiectele gîndite meticulos de
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
infiltrați cu lideri sindicali ce jucau la două capete: pe de o parte, mimau intransigența în procesul negocierilor cu potentații politici, pe de alta, o dădeau cotită, "reconciliindu-se" în vilele de protocol ale ministerului. Ce-a ieșit din această farsă se vede astăzi: un învățământ harcea-parcea, nici cal, nici măgar, întizând mâna tremurândă după frânghia unei spectru amorf numit "reformă". Pe parcurs, s-a făcut praf tot ceea ce constituie baza obligatorie a procesului educațional: rigoarea, disciplina, simțul mizei, respectul de
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
dacă se poate, de alea de cântă și la pian, poate vreo câțiva elfi mai educați." (pag. 54) În partea a doua, când universul se desacralizează, iar personajele coboară în stradă (devenind redactori de reviste, hangițe sau ermiți), pretextul și farsa literaturii se încheagă în chip și mai frapant. Axinte Abramovici Papadopulos și Rur Khan - scriitorași fără simbrie - primesc oferta de a pune, periodic în pagină povești pentru o comunitate românească din munții Pindului. Toate sunt bune o vreme, gloria pare
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
plictisit) pentru că m-au ținut departe de lumea politică românească. Există, într-adevăr, viață și dincolo de ceea ce se întâmplă în guvern, în parlament, în articolele aservite olihgarhiei și în talk-show-urile antiprezidențiale. Ba chiar, dac-ar fi să mă iau după farsa pusă la cale săptămâna trecută de colegii de la România literară, există și articole de Mircea Mihăieș scrise de un enigmatic Mircea Mihăieș II. Având fericitul privilegiu de-a mă izola câteva săptămâni departe de nemernicia din viața publică românească (mai
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]