3,301 matches
-
august, s-ar fi prezentat la sediul PCR, care era sediul fost al Gestapoului din Aleea Alexandru, lucru greu de crezut. Mai mult, PCR l-ar fi expediat, ca și pe alte sute de activiști, în județe ca să schimbe primarii fasciști. Suspect a aparține limbii de lemn e chiar termenul din urmă, în 1944 primarii vor fi fost cel mult antonescieni. Ceea ce găseam uimitor la un om atât de inteligent și de „descuiat” ca Paul Georgescu este tocmai încrederea pe care
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Omul nou călare pe poneiul roz cu svastica Constantin ILAȘ 5 FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste Antonio MOMOC 17 Memoria publică a Holocaustului în postcomunism Alexandru FLORIAN 35 După Legea Florian, Legea Oprea Marius OPREA 45 Provocări metodologice ale cercetării comunismului în România Sorin BOCANCEA 65 De la istorie națională la istorie europeană în școlile românești Emilian
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
atât pentru obținerea omului nou cât și pentru acreditarea sau legitimarea ideologiei unice drept adevăr oficial al statului. Georgeta Condur sintetizează într-o manieră penetranta câteva dintre trăsăturile acestui om nou2 fie el în varianta comunistă, fie în cea nazistă, fascista ori legionara. Spre exemplu, omul nou este "total dedicat cauzei subordonându-și interesele proprii celor ale partidului și poporului, fiind gata de sacrificiu, inclusiv cel suprem, ceea ce l-ar face cel mai fericit dintre oameni"3. Altfel spus, omul nou
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nazismului că mișcare politică totalitara care a politizat totul, inclusiv inocentă jucăriilor? Sau poate o promovare a unui simbol nazist de către o instituție a statului român, care, se știe bine, a avut parte în istoria sa de o mișcare politică fascista, legionarismul, de care încă nu s-a dezis oficial? Sau poate, de ce nu, o critică ironică și subtilă la adresa nostalgiei după perioada interbelică a unor intelectuali români contemporani? Sau poate că a fost pur și simplu o suplinire a lipsei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
info www.romaniaculturala.ro www.contributors.ro https://ioniliescu.wordpress.com www.icr.ro www.youtube.com www.curentul.net www.mediafax.ro www.libertatea.ro https://1001arte.ro FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste (Dimitrie Gusti and the avoidance of the fascist trap) Antonio MOMOC Abstract. Similar to the intellectuals of his generation, Dimitrie Gusti hâș encountered the fascist trap within his life history since the 1920s when Benito Mussolini took over the power
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ioniliescu.wordpress.com www.icr.ro www.youtube.com www.curentul.net www.mediafax.ro www.libertatea.ro https://1001arte.ro FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste (Dimitrie Gusti and the avoidance of the fascist trap) Antonio MOMOC Abstract. Similar to the intellectuals of his generation, Dimitrie Gusti hâș encountered the fascist trap within his life history since the 1920s when Benito Mussolini took over the power în Italy. However, Gusti avoided slipping into this
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
over the power în Italy. However, Gusti avoided slipping into this trap ever în his life. Certainly, it is a well-known fact that some members of the Sociological School of Bucharest have become legionaries, while others fancied the communist or fascist movement. The fundamental feature of the Sociological School was that it allowed all the young intellectuals - legionaries, socialists, nationalists or Europeanists - to cooperate within the research teams aș long aș they were preoccupied by the Sociology of the Nation and
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
were tempted by the political extremes of that time: communism or fascism. I shall prove that Gusti hâș never proposed or supported a fascist model of development, even though the Romanian sociologist declared that he was impressed by Mussolini's fascist movement. On the contrary, Gusti hâș permanently promoted the raise of the Romanian nation based on the model proposed by philosopher Saint Simon, according to whom the scholars have the mission to stimulate local communities, or to influence public policies
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fantasmelor totalitare - fie că avem în vedere nazismul, fie că ne referim la bolșevism -, ci au participat activ, prin scrierile și discursurile lor publice, la promovarea acestor veritabile "religii politice". [...] Acești intelectuali publici au fost adepți ai populismului de factură fascista, s-au înregimentat într-o mișcare mesianica al cărei scop era abolirea democrației parlamentare și au influențat mersul timpului în care trăiau. [...] În interbelic [...] vocile importante pot fi înscrise cu succes în "corul" european al susținătorilor celor două tipuri de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
țărăniste, Dimitrie Gusti este un moderat. Voi arăta că într-o epocă a tentațiilor extremismelor, a capcanelor populismului de stânga sau de dreapta, sociologul Gusti propune un sistem de cercetare și de acțiune prin care se delimitează atât de totalitarismul fascist, cât și de cel comunist. Metodă de cercetare Biografia reprezentativă este metodă de cercetare care reconstituie biografia lui Dimitrie Gusti și a principalilor săi colaboratori urmărind viața acestor intelectuali, atenția cercetătorului orientându-se pe contextele sociale formative. Pentru a inventaria
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
au ieșit pe teren, l-au urmat pe Gusti în construirea unei noi sociologii, tineri care căutau altceva, multi dintre ei alunecând în mișcări extremiste, de dreapta sau de stânga"21. Institutul Social Român și "entuziamsul" lui Gusti pentru partidul fascist al lui Mussolini După ce a transformat în 1921 Asociația să pentru Studiul și Reforma Socială în Institutul Social Român, Gusti a organizat seria de conferințe publice despre proiectul liberal de Constituție și despre Doctrinele partidelor 22. În 1922, în prelegerea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dată, în anul preluării puterii de către Mussolini, acestui experiment politic destul de inedit, așa cum am remarcat și cu alte prilejuri, Gusti nu a introdus niciodată după această prelegere în sistemul său Sociologie, Politica, Etică, în opera sau în acțiunile sale doctrina fascista 26. În prelegerea să de la ISR Gusti propunea o clasificare a partidelor politice. Sociologul identifica două tipuri de partide: partidele cu program și partidele oportuniste. În definiția lui Gusti partidul fascist italian intra în categoria partidului cu program fundamentat pe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Politica, Etică, în opera sau în acțiunile sale doctrina fascista 26. În prelegerea să de la ISR Gusti propunea o clasificare a partidelor politice. Sociologul identifica două tipuri de partide: partidele cu program și partidele oportuniste. În definiția lui Gusti partidul fascist italian intra în categoria partidului cu program fundamentat pe o anumită ideologie, pe un program politic și în acest mod explică el și entuziasmul popular în legătură cu formațiunea lui Mussolini. Această a fost, de altfel, singura remarcă publică a lui Gusti
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor intelectuali, în condițiile dificile de viață ale majorității populației care trăia la sat, odată cu criza de legitimitate a democrației parlamentare lideri politici ai partidelor dominante din România au îmbrățișat retorica sau simbolistică mișcării fasciste. Electoratul era tot mai sensibil la sloganurile naționaliste și populiste. În a doua parte a anilor '30 mișcarea lui Codreanu s-a radicalizat și a atras adepți mai ales din rândurile intelectualilor și ale studenților. În 1937, pentru prima oara
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Criterionului, Comarnescu? Nimic. Îi puteai întreba: domnule, de ce te-ai dus la Legiune? Ei, interesant, domnule, mergem și ne plimbăm seară, facem marșuri, tragem cu pușca...."52. Și Anton Golopenția rămâne consecvent echipelor regale și refuză în anii '30 capcană fascista și lozincile legionare. Cu luciditate, aflat la studii în Germania anilor 1934-1935, tânărul sociolog Golopenția punctă că "situația materială a aproape fiecăruia din cei ieșiți din școli [în] anii din urmă e mai mult decat dubioasă: tinerii se destramă sufletește
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Roland Clark 57. Butoi apreciază ca fiind eronate observațiile lui Clark că Vulcănescu ar fi fost "protejatul" lui Nae Ionescu fără să explice în ce constă această protecție și ce a înseamnat ea concret. Vulcănescu s-a distanțat de viziunea fascista, rasistă sau antisemita, în acord cu care străinii sau evreii ar fi urmat să fie exterminați sau alungați din țară. Butoi subliniază că Vulcănescu a observat amestecul de misticism și fanatism ce cuprinsese tineretul atras de mișcarea lui Codreanu 58
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a încercat să îi atragă de partea Sociologiei sale Militante pe tinerii care oscilau între diverse proiecte politice contemporane, dintre care cele mai atractive erau fascismul și comunismul. Sistemul gustian nu s-a întâlnit deloc cu susținerea propagandista pentru totalitarismul fascist, precum cea cultivata de Nae Ionescu și discipolii săi. Dimitrie Gusti nu a căzut pradă nici capcanei comuniste de factură revoluționară. El a "anticipat desfășurarea momentelor care aveau să se producă după Revoluția bolșevica, accentuând pe nașterea totalitarismului de tip
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de vedere, așa este, dar dintr-un punct de vedere cam superficial". 40 Antonio Momoc, op. cît., 2013, p. 104. 41 Florin Țurcanu, Mircea Eliade -Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2007, p. 362. 42 Roland Clark, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015, p. 223, p. 228. 43 Dragoș Zamfirescu, Legiunea Arhanghelului Mihail. De la mit la realitate, Editura Enciclopedica, București, 1997, pp. 196-197. 44 Zoltán Rostás, interviu cu Constantin Marinescu: "Noi pe legionari nu-i contracaram
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005. CLARK, Roland, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail, Monarhia socială, Editura Domino, București, 2006/1940. GOLOPENȚIA, Anton, Îndreptar pentru tineret, Editura Enciclopedica, București, 2015. GUSTI, Dimitrie, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul de Arte
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
șase luni media sau unele dezbateri din reviste culturale, a observat lesne cum Andrei Pleșu, Eugen Simion, Alex Ștefănescu, Gabriel Andreescu resping actualizarea sau însăși OUG nr. 31/2002 privind interzicerea negarii Holocaustului, a promovării în spațiul public a simbolurilor fasciste și legionare sau a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, împotriva umanității. Argumentele sunt generate de aceeasi iritare intelectuală în fața unui risc inexistent: reinstaurarea cenzurii culturale sau obstrucționarea libertății de exprimare. Oricât aș repeat, cine nu vrea să audă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
partea lui Ion Antonescu că "bun patriot", aceia care îi imaginează pe legionari ca având o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie de acord în spațiul public cu simboluri fasciste sau busturi ale unor criminali de război. Asemenea opinii se opun în mod spontan discursului memorialistic al Holocaustului. Dar, în același timp, ele sunt acelea care pot genera atitudini disonante puternic cu valorile democratice. Prezint numai câteva date pentru o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
presedintele Institutului Holocaustului "Elie Wiesel". Comunismul, în schimb, stă bine mersi, de parcă ar fi doar un vis din care nu ne trezim încă, si nu o realitate istorică în care s-au săvârșit crime și orori la fel de mari precum cele fasciste. Fac parte dintre cei care cred, si nu mi-e teamă să ascund asta, ca holocaustul și crimele comunismului sunt fetele aceleiași monede - crimă împotriva umanității - și că, legislativ și juridic, trebuie tratate la fel. În plan legislativ, cumva în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
situații viitoare. La noi a fost adoptată în acest sens o lege similară prezentului proiect de lege, Legea nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, promulgată de Președintele României și în vigoare de la 30.07.2015, care are drept scop sancționarea unor asemenea manifestări. Recunoscându-se de către legiuitor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fundamentare face apel la Legea 51/1991 privind siguranța națională a României, care menționează, la Art. 3 lit h), printre amenințări la adresa siguranței naționale "inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascista, legionara sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept". Prevederile legii propuse privesc exculsiv
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 396 din 11 iunie 2009. Legea nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 558 din 27 iulie 2015. Legea nr. 10/2016 privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]